Păi, e strigător la cer! Adică cum? Adică ce este acela Big Bang? Adică ce, vrea să spună că toată energia din Univers a apărut din senin aşa deodată atunci când i s-a năzărit ei? Ei, nu mai spune! Păi, aşa rău a ajuns Fizica? Încât şi astăzi se mai crede în Big Bang?
Păi, înainte să apară această mizerie a Fizicii, nu ştiam noi frumos că energia totală se conservă? Şi-atunci ce facem? Ne jucăm de-a „uite alba, nu e neagra”? Când ne place folosim legea de conservare a energiei şi când e să explicăm deplasarea spre roşu începem cu bizarerii de genul Big Bang? Păi, se poate?
Păi, uite că nu se poate! A venit vremea să terminăm odată cu această măgărie! A venit vremea să ne debarasăm definitiv de ipotezele contradictorii. Să alegem: ori legea de conservare a energiei, dar atunci să nu mai auzim de Big Bang, ori Big Bang, dar atunci să nu mai auzim de legea de conservare a energiei! Şi sunt convins că din cele două o alegeţi pe prima.
A venit vremea să căutăm adevărata explicaţie pentru deplasarea spre roşu a liniilor spectrale, o explicaţie care să nu se mai bazeze pe absurdităţi (ce explicaţie o mai fi şi aia?), o explicaţie care să nu arunce la gunoi legi ale Fizicii pe care le folosim în mod curent, în acceleratoare, în misiuni spaţiale, în bucătărie sau în mai ştiu eu ce alte domenii. Şi, mai ales, a venit vremea să nu mai acceptăm situaţii pe muchie de cuţit, situaţii contradictorii, situaţii care se exclud reciproc. Nu dom'le! Nu poţi explica deplasarea spre roşu decât apelând la mârşăvii de genul Big Bang? Atunci stai frumos în banca ta şi recunoaşte că nu poţi explica deplasarea spre roşu, şi basta!
Aaaaa! Stai aşa, că mai nou s-a descoperit că deplasarea asta spre roşu este oarecum accelerată, nu doar proporţională cu distanţa. Şi culmea, ca să poată explica acceleraţia, fizicienii s-au încăpăţânat să menţină explicaţia cu Big Bangul şi au mai adăugat un non-sens: cică e vorba despre materie întunecată, despre un fel de materie pe care n-o putem depista dar cu toate acestea umple Universul mai bine decât materia obişnuită. Şi acum se joacă cu procentele din această materie întunecată ca să poată explica acceleraţia deplasării spre roşu. Ce contează că n-au nicio justificare teoretică pentru procentele-astea? Important este să explicăm datele experimentale, apoi a fi ce-a fi! Dacă va mai apărea vreo necunoscută, vor găsi ei ceva petec pe care să-l lipească la teoria actuală pentru a o ţine în viaţă măcar în generaţia celor care au propus-o.
Păi, întreb eu, atunci de ce nu se joacă în aşa fel cu procentele astea încât să ne scape măcar de cealaltă bizarerie, a Big Bangului? Dacă Big Bangul tot nu explică în mod corect sau complet deplasarea spre roşu, atunci de ce ne mai trebuie Big Bang pentru a o explica? De ce nu punem toată deplasarea spre roşu în cârca materiei întunecate?
Noa, mi s-a cam făcut greaţă de la atâta amintire despre muribundul Big Bang. Mă duc să dau afară răul de la rădăcină! Până scap de această amintire, vă las în compania altor voci care atrag atenţia asupra limitelor Big Bangului, dar care, din păcate, nu aduc în discuţie şi încălcarea flagrantă a legii de conservare e energiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile vor fi moderate în măsura timpului meu disponibil, după care vor apărea pe blog. Voi încerca să public doar comentariile consistente sau interesante sau adevărate sau corecte sau la obiect. Voi căuta să le elimin pe cele din care nu avem nimic de învățat sau pe cele care afectează negativ mintea cititorului sau reclamele fără legătură cu blogul. De asemenea, voi face tot posibilul să răspund la comentariile care cer un răspuns. Vă mulţumesc pentru efortul vostru de a scrie în lumina acestor consideraţii!