Distincția dintre viteza reală și viteza aparentă

Imaginați-vă un corp care se deplasează pe o elice circulară, adică, un corp ce descrie simultan un cerc și o dreaptă (traiectoria albastră din figura de mai jos). Un corp care se mișcă pe o elice circulară se mișcă de fapt pe suprafața unui cilindru de o anumită rază.

Viteza reală a corpului este exprimată prin săgeata roșie, oblică, tangentă mereu la traiectorie, dar săgeata neagră exprimă viteza aparentă.

Vreau să vorbim puțin și despre această viteză aparentă, oarecum neglijată în Fizica actuală. În desenul de mai sus, distincția dintre viteza reală și cea aparentă este ușor de realizat, deoarece se vede clar că traiectoria albastră diferă de o dreaptă. 

Observați că săgeata neagră este întotdeauna mai mică decât săgeata roșie sau cel mult egală cu ea, adică viteza aparentă este mereu mai mică decât cea reală sau cel mult egală cu ea, niciodată mai mare. Cele două viteze pot fi eventual egale doar în cazul în care corpul s-ar deplasa rectiliniu, dar în general mișcarea nu este rectilinie.

Există și o relație cantitativă între modulul celor două viteze, exprimată prin 
$$v=c\cos\alpha, $$
unde $c$ este modulul vitezei reale, $v$ este modulul vitezei aparente, iar $\alpha$ este unghiul dintre cele două viteze, unghi care, la rândul său, se obține din raportul dintre curbura traiectoriei și torsiunea acesteia sau dintre raza cilindrului și generatoarea sa. 

Dar, imaginați-vă acum că acel corp s-ar mișca pe un cilindru de rază mult mai mică, precum cel din desenul de mai jos

și pe o traiectorie cu mult mai multe spire, traiectorie mult mai „densă”, cu torsiunea mică, deci cu pași mai mici, mai mărunți.

E clar că în această situație, deosebirea dintre viteza reală și viteza aparentă este mult mai greu de realizat. Ba, mai mult, dacă privim această mișcare de la o distanță foarte mare, atunci singura viteză pe care o mai putem constata cu ajutorul mijloacelor noastre de observație este viteza aparentă, adică un fel de viteză medie a corpului.

Așadar, EXISTĂ în Fizică și noțiunea de „viteză aparentă” și este important să știm care este deosebirea dintre cele două viteze și să nu le confundăm. De asemenea, este necesar să acordăm și acestei viteze atenția cuvenită. 

În acest context, dați-mi voie să pun câteva întrebări. Oare de câte ori sunt confundate viteza aparentă cu viteza reală în Fizica actuală? De câte ori credem că viteza reală a unui corp este de fapt viteza lui aparentă? Oare vitezele măsurate ale corpurilor din Sistemul Solar, viteze așezate cu grijă în tabelele specifice, nu sunt de fapt doar viteze aparente, înșelătoare, care ne determină să tragem concluzii greșite privind mișcarea corpurilor în Sistemul Solar și chiar în Galaxie? Nu cumva deosebirea dintre legea vitezelor în Sistemul Solar și a celor de la periferia galaxiilor se datorează de fapt tocmai deosebirii dintre viteza reală și cea aparentă și nu unei presupuse materii întunecate? Nu cumva vitezele stelelor de la periferia galaxiilor sunt mai mari pentru că sunt mai apropiate de viteza reală a stelelor (unghiul $\alpha$ este mai mic pentru stele) decât pentru corpurile din Sistemul Solar? Nu cumva viteza reală a tuturor corpurilor din Univers este una și aceeași și doar vitezele aparente ale acestora diferă?

Încă nu cunosc răspunsul la aceste întrebări, dar mă preocupă. Voi ce spuneți?

Turbulence and dark matter

Turbulence and dark matter

Lately, I just keep thinking about that the helical Physics make a significant prediction: a turbulent fluid has the mass greater than a laminar fluid. This is because in helical Physics the mass depends on the shape of the trajectory, being proportional to the darbuzian of trajectory, and the constant of proportionality may be reduced Planck constant.

Hence it follows that the mass provided of dark matter could be given from the turbulent fluid mass in the Galaxy. Thus, it would not be needed looking to any other substances in the universe, but it would be good enough to understand the link between turbulence and mass.

Turbulenţa şi materia întunecată

În ultima vreme mă tot gândesc că Fizica elicoidală face o previziune importantă: fluidul turbulent are masa mai mare decât fluidul laminar. Aceasta deoarece în Fizica elicoidală masa depinde de forma traiectoriei, fiind proporţională cu darbuzianul traiectoriei, iar constanta de proporţionalitate ar putea fi constanta redusă a lui Planck.

De aici ar mai rezulta că masa furnizată de materia întunecată ar putea fi dată de masa fluidului turbulent din Galaxie. Astfel, nu ar fi nevoie de căutarea vreunei alte substanţe în Univers, ci ar fi suficient să înţelegem bine legătura dintre turbulenţă şi masă.