Căutați ceva anume?

joi, 10 iunie 2021

Fizica elicoidală explică gravitația

Așa cum am arătat în repetate rânduri, în Fizica elicoidală corpurile libere nu se pot mișca pe o dreaptă și nu pot fi nici în repaus, deoarece linia dreaptă și punctul sunt „traiectorii” paradoxale. Conform principiului elicoidal al inerției, corpurile libere aleg să se deplaseze pe elice circulare, adică pe traiectorii ale căror curbură și torsiune sunt constante. Curbura și torsiunea corespunzătoare acestor traiectorii depind de masa corpului, conform relației: $$m=\frac{\hbar}{c^2}\sqrt{\kappa^2+\tau^2},$$ cu termeni a căror semnificație este deja bine cunoscută (respectiv, constanta lui Planck barată, viteza luminii în vid, curbura și torsiunea).

Corpurile care nu sunt libere, adică acele corpuri care sunt obligate să se miște pe alte traiectorii decât elicea lor proprie, sunt acționate de forțe care le modifică într-un anumit fel curbura și torsiunea. Într-un articol precedent arătam că putem vorbi de o „curbură complexă” $\lambda$ care este inversul „razei complexe”, adică $$\lambda=\frac{1}{r}.$$

Atunci, cauzele care produc modificarea curburii vor fi invers proporționale cu pătratul razei, deoarece derivata curburii va fi derivata inversului razei, adică $$\frac{d}{dr}\kappa=\frac{d}{dr}\left(\frac{1}{r}\right)=-\frac{1}{r^2}.$$

Astfel, cel puțin calitativ, filozofic, am arătat cum explică Fizica elicoidală gravitația. Mai rămâne să muncesc, de unul singur sau cu ajutorul vostru, pentru a vedea cum rezultă „constanta” gravitației din asemenea considerații.

sâmbătă, 24 aprilie 2021

Cugetările de dimineață: 24 aprilie 2021


 24 aprilie 2021. Lumina este vidul în curgere laminară, în timp ce substanța este vidul în curgere turbulentă. 


Atunci când mărim momentul cinetic, de fapt înmulțim numărul particulelor care au momentul cinetic elementar. Corpurile mai fierbinți au mai multe particule cu moment cinetic elementar. Încălzind un corp, îi mărim numărul de particule elementare. Deci, energie multă ar însemna număr mare de particule elementare.


Particulă elementară ar însemna corp care se deplasează pe o elice cu moment cinetic (vector al lui Darboux) elementar.


Ce vede un alt observator relativ la momentele cinetice elementare? Pentru un alt observator, care se deplasează „inerțial”, numărul de particule (deci, de momente cinetice elementare) este același. Observatorul neinerțial modifică numărul particulelor, deci și energia sistemului.


Probabil, nu putem modifica torsiunea elementară, pasul elementar. Probabil, toate corpurile se deplasează pe traiectorii de același pas, pasul elementar. Deci, transformările noii Fizici ar trebui să lase pasul elementar invariant.


marți, 20 aprilie 2021

Clasificarea corpurilor după rază și pas. Matricea estimărilor.



Traiectoria oricărui corp are o rază și un pas. În materialul precedent am arătat că aceste două mărimi pot constitui un număr complex, numit „rază complexă”. Așadar, traiectoria oricărui corp din Univers are asociată un număr complex. Vom face o primă clasificare a corpurilor, bazându-ne pe această constatare.


În acest sens, construim o matrice cu trei linii și trei coloane (dar ea poate fi și mai amănunțită), care să clasifice corpurile în funcție de tipul razei și al pasului, tipuri alese din trei variante: mic, mediu și mare.




\begin{pmatrix}
\text{rază mică, pas mic} & \text{rază medie, pas mic} & \text{rază mare, pas mic}\\
\text{rază mică, pas mediu} & \text{rază medie, pas mediu} & \text{rază mare, pas mediu}\\
\text{rază mică, pas mare} & \text{rază medie, pas mare} & \text{rază mare, pas mare}
\end{pmatrix}


În cele ce urmează, putem vorbi așadar de corpuri de tipul $a_{23}$, de exemplu, însemnând că vorbim de corpuri aflate pe linia 2 și coloana 3, adică acele corpuri care au rază mare și pas mediu.

Cu această clasificare putem admite că galaxiile sunt de tipul $a_{33}$, în timp ce particulele elementare sunt de tipul $a_{11}$, iar corpurile obișnuite de tipul $a_{22}$.

O asemenea clasificare ar putea fi un bun început pentru unificarea Fizicii.





duminică, 11 aprilie 2021

Curbura complexă este inversul razei complexe

 Se știe că pentru o elice de rază a și pas b curbura ei este dată de formula $$\kappa=\frac{a}{a^2+b^2},$$ iar torsiunea este $$\tau=-\frac{b}{a^2+b^2}.$$

Nu știu dacă a mai observat cineva, dar dacă considerăm că raza și pasul elicei constituie un număr complex, atunci curbura și torsiunea pot constitui TOCMAI INVERSUL acestui număr complex. 


Altfel spus, dacă admitem că există un număr complex $$r=a+b\textbf{i},$$ unde a și b sunt raza și pasul elicei (număr pe care l-am putea numi „raza complexă”), atunci numărul complex $$\lambda=\kappa+\tau\textbf{i}$$ format cu curbura și torsiunea elicei (număr pe care l-am putea numi „curbura complexă”) este tocmai inversul lui r, adică $$\lambda=\frac 1 r.$$


În engleză.

Postări populare

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate