-(1009171630) Putem acum să ne pregătim de o abordare cantitativă a proprietăţilor interacţiunii magnetice. Mi se pare foarte important să înţeleg în ce fel interacţiunea magnetică aduce în studiu o axă privilegiată. Căci dacă asupra unui corp ce se află în câmp magnetic acţionează o forţă perpendiculară pe dreapta ce uneşte centrele de masă ale corpurilor aflate în interacţiune, atunci este necesar să avem o metodă clară prin care alegem una singură dintre infinitatea de normale perpendiculare pe acea dreaptă.
-(1009171641) O dreaptă privilegiată în Universul ocupat de un corp masiv aflat în rotaţie este cu certitudine suportul impulsului acelui corp, iar o altă dreaptă privilegiată este suportul momentului său cinetic propriu. Este dăunător studiului să eludăm existenţa vreuneia dintre aceste drepte.
-(1009171700) De fapt, orice îndepărtare de formulele lui Frenet este o îndepărtare de fundamente. Analiza mişcării fără a ţine seama de formulele lui Frenet nu poate fi decât eronată sau cel puţin un chin.
-(1009182231) Totuşi, de curiozitate vreau să duc puţin studiul anterior mai departe. Spuneam că o forţă perpendiculară pe dreapta comună poate fi orientată oricum în planul perpendicular pe acea dreaptă. Şi spuneam că această arbitrarietate poate fi estompată dacă încercăm să raportăm dreapta perpendiculară la o dreaptă privilegiată pe care am putea-o găsi datorită prezenţei câmpului.
-(1009182252) Imaginaţia mă împinge acum să mă gândesc că dreapta privilegiată aleasă ar trebui să fie axa de rotaţie a corpului care produce câmpul. Această axă de rotaţie ne-ar spune că un asteroid care cade perpendicular pe axă este acţionat diferit de cum ar fi acţionat un asteroid care ar cădea paralel cu axa.
-(1009182256) Din punct de vedere cantitativ, parametrul care face diferenţa în acest caz trebuie să fie unghiul dintre dreapta comună şi axa de rotaţie. Dacă unghiul este mic, efectul de rotaţie ar părea să fie mai mic decât dacă unghiul este mare. Deci ar fi nevoie de o funcţie crescătoare, adică de un sinus, adică de un produs vectorial.
-(1009182301) Am putea spune atunci că efectul de rotaţie depinde de produsul vectorial dintre acceleraţia asteroidului şi viteza unghiulară de rotaţie a corpului masiv (Saturn). Numai că, de când mi-am amintit că formulele lui Frenet trebuie să primeze în raport cu asemenea bâjbâieli, nu mă mai atrage această problemă acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile vor fi moderate în măsura timpului meu disponibil, după care vor apărea pe blog. Voi încerca să public doar comentariile consistente sau interesante sau adevărate sau corecte sau la obiect. Voi căuta să le elimin pe cele din care nu avem nimic de învățat sau pe cele care afectează negativ mintea cititorului sau reclamele fără legătură cu blogul. De asemenea, voi face tot posibilul să răspund la comentariile care cer un răspuns. Vă mulţumesc pentru efortul vostru de a scrie în lumina acestor consideraţii!