-(1009200919) Dacă oamenii sunt mai valoroşi decât banii şi decât orice altceva din lumea asta, atunci cum se face că mulţi oameni îşi ucid semenii? Da, răspunsul pare simplu: cei care ucid nu ştiu cât de valoroşi sunt oamenii. Să analizăm puţin aceste aspecte.
-(1009200931) Cel care ucide un om pentru bani consideră că pierde mai puţin decât câştigă. La prima vedere aşa ar părea, mai ales dacă acea crimă este suficient de bine gândită, iar banii obţinuţi sunt suficient de mulţi. Ce înseamnă „suficient” aici? Cine stabileşte cât este acest „suficient”?
-(1009200934) Cât de bine gândită poate fi o crimă? Poate fi ea infinit de bine gândită? Nicidecum. Ea este doar finit de bine gândită. Şi ce înseamnă „crimă bine gândită”? Este o crimă greu de descoperit sau este o crimă cu multe avantaje? Pentru cei care se sacrifică pe sine pentru a ucide este irelevant cât de greu de descoperit este crima, în schimb, este relevant câte avantaje aduce cu sine acea crimă. Aşadar, în general, o crimă este bine gândită dacă aduce multe avantaje.
-(1009201003) Să analizăm întâi acest caz interesant al sacrificiului de sine pentru a ucide. În momentul în care eşti dispus să-ţi sacrifici viaţa pentru a ucide, înseamnă că pui un preţ mai mare pe ceea ce vei obţine după moarte decât pe ceea ce poţi obţine în timpul vieţii. Cât de realistă este această concepţie? Chiar poţi obţine mai multe prin moartea ta decât în timpul vieţii tale?
-(1009201007) Având în vedere că după moarte nu mai putem acţiona mecanic asupra lumii, rămâne posibilitatea unor acţiuni nemecanice asupra acesteia. Deci, rămâne să analizăm dacă un om mort poate influenţa nemecanic mai eficient asupra lumii decât dacă este viu. Evident că este absurd să susţii că o entitate lipsită de capacităţi mecanice ar putea influenţa mai bine lumea decât o entitate cu capacităţi mecanice. Lumea este constituită şi influenţată numai de acţiunile mecanice şi de consecinţele lor. Chiar şi moartea însăşi poate fi obţinută prin acţiuni mecanice realizate de omul viu, dar invers niciodată, adică viaţa nu poate fi obţinută de un mort prin acţiunile sale nemecanice asupra lumii.
-(1009201046) În concluzie, este mai eficient pentru oricine (deci şi pentru tine însuţi) să fii viu decât să fii mort. Nu poţi rezolva mai multe probleme după moarte decât în timpul vieţii. Aparenţa faptului că ar putea fi neadevărată această concluzie se datorează doar incapacităţii de a înţelege cât de valoroasă este viaţa şi cât de multe probleme se pot rezolva în timpul vieţii.
-(1009201050) Cu aceste raţionamente consider că am demonstrat suficient de clar că este ineficient să te sinucizi pentru a rezolva probleme. Piloţii care au condus avioanele spre clădirile de la WTC sunt mai ineficienţi decât cei vii care i-au determinat (păcălit) să facă asta. Poate, dacă şi-ar fi pus mai bine mintea la contribuţie, ar fi putut realiza mult mai multe în timpul vieţii lor decât au rezolvat prin moarte.
-(1009201104) Atunci, raţionamentele anterioare pot fi transferate fără modificări şi asupra altei persoane. Altfel spus, este mai eficient să te foloseşti de viaţa altui om decât să-l ucizi. Omul viu este mai util pentru toată lumea decât omul mort.
-(1009201109) Cu toate acestea, unii oameni îşi ucid cu deliberare semenii. De ce? Pentru că nu ştiu să-i convingă sau nici măcar nu se gândesc la asta. Sau se sinucid pentru că nu ştiu cât de preţioşi sunt ei înşişi.
-(1009201117) Numai că aceste raţionamente clarificatoare nu ţin seama de iraţionalitatea omului. Există momente când omul acţionează mânat de instincte, de impresii, de presupuneri eronate. Unii fac gafe minore în asemenea situaţii, alţii fac gafe iremediabile. Şi cam aşa va fi mereu, căci omul este supus greşelilor. Important este să ştim că atunci când un om ucide, el greşeşte, iar asemenea greşeli sunt inacceptabile.
-(1009201120) Aşadar, pentru a-şi proteja indivizii faţă de greşelile de acest gen, societatea n-are alte soluţii decât să ia măsuri preventive. Asemenea măsuri pot consta în supravegherea comportamentului social de-a lungul vieţii individului, mai ales în copilăria acestuia, şi aplicarea prin vot a unor calificative avertizoare muabile de către cei mai buni psihologi acreditaţi în acest sens. În plus, având în vedere ignoranţa celor care ucid, alte măsuri pot consta în instruirea indivizilor privind valoarea absolută a vieţii oamenilor, prin relevarea cu exemple concrete a eficienţei acţiunilor mecanice şi nemecanice ale fiinţei inteligente vii în raport cu eficienţa acţiunilor nemecanice ale fiinţei moarte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile vor fi moderate în măsura timpului meu disponibil, după care vor apărea pe blog. Voi încerca să public doar comentariile consistente sau interesante sau adevărate sau corecte sau la obiect. Voi căuta să le elimin pe cele din care nu avem nimic de învățat sau pe cele care afectează negativ mintea cititorului sau reclamele fără legătură cu blogul. De asemenea, voi face tot posibilul să răspund la comentariile care cer un răspuns. Vă mulţumesc pentru efortul vostru de a scrie în lumina acestor consideraţii!