-(1009051712) Spuneam că pentru a crea o sarcină electrică, Universul consumă energie, iar pentru a crea o masă, Universul primeşte energie. Înseamnă că ar fi posibil un proces de creare simultană a unei mase şi a unei sarcini electrice în care Universul să nu consume şi să nu primească niciun dram de energie.
-(1009051716) Dar pentru a fi posibil un asemenea proces, ar trebui să putem echivala cele două energii ca să putem pune semnul de egalitate între ele. Oare putem egala energia electrostatică şi energia gravitaţională? Am fi tentaţi să spunem „da” pentru că ambele sunt energii şi am fi tentaţi să spunem „nu” pentru că una este energie electrostatică ce se manifestă numai între sarcini electrice şi cealaltă este energie gravitaţională care se manifestă între corpuri neutre din punct de vedere electric. Atunci, cum facem?
-(1009051722) Se pare că aici ar trebui analizat mecanismul profund, fundamental prin care un corp neutru poate schimba energie cu un corp încărcat electric, un mecanism prin care corpul neutru se poate „agăţa” de corpul încărcat (sau invers) pentru a-şi transmite unul altuia mişcare.
ideea ta incalca principiul conservarii energiei, in particular, spre exemplu, principiul conservarii sarcinii electrice. Nu s-a observat niciodata aparitia spontana a unei sarcini electrice in Univers, ci doar transferul ei sub diverse forme (reactii chimice, reactii nucleare, sub actiunea unor campuri electromagnetice etc) dintr-o regiune a spatiului in alta. Altfel spus, sarcina (si implicit energia) nu se creeaza, doar se transfera.
RăspundețiȘtergeretotodata, interactia gravitationala se manifesta intre toate corpurile care au masa, indiferent de sarcina electrica.
Trebuie să recunosc că la asta nu m-am gândit şi ai dreptate. Trebuie să ţinem cumva cont de conservarea sarcinii. Dar oare de conservarea masei am ţinut seama? Dacă stau mai bine să mă gândesc, cred că (doar) am lăsat impresia că ţin seama atât de conservarea masei, cât şi de conservarea sarcinii.
RăspundețiȘtergereŞi cum este interesant să clarificăm acest aspect, dacă ţinem seama de aceste conservări, rezultă că energia consumată de Univers pentru crearea unei sarcini este echivalentă cu energia necesară creării sarcinii de semn opus (necesară pentru conservarea sarcinii). Altfel spus, Universul creează simultan cele două sarcini opuse, iar energia consumată este necesară pentru separarea lor.
În cazul nostru particular (al simetriei sferice), separarea duce la apariţia unui condensator sferic. Şi cred că ceva similar se produce şi pentru cazul masei, care trebuie să se conserve şi ea. Deci trebuie să apară şi o „masă negativă” a cărei valoare să compenseze apariţia în Univers a sferei de masă oarecare.
cu masa lucrurile inca nu sunt foarte clare, probabil problema va fi solutioana cand vom avea o teorie cuantica a gravitatiei.
RăspundețiȘtergereCu sarcina lucrurile sunt mai simple insa. Cum principiul conservarii sarcinii inca nu a fost violat de nici un experiment, putem lucra in ipoteza ca sarcina totala din Univers este constanta. Ia spre exemplu un atom de hidrogen. Intr-o sfera care sa-l cuprinda, sarcina electrica totala va fi nula. Daca vii cu energie din exterior (spre exemplu radiatie laser) il poti ioniza si aplicand un camp electric poti separa cele doua sarcini, dar tu de fapt n-ai creat (sau distrus nimic). Sarcina totala a ansamblului electron + proton ramane nula, iar energia castigata de atom in procesul de ionizare este pierduta de radiatia laser. In Univers nu se creeaza si nu se distruge sarcina, asa cum nu se creeaza si nu se distrug particule (in sensul absolut al termenului). Doar se rup diverse legaturi, in acest caz o legatura chimica (electrica). Ai putea veni cu un contraargument interesant, anume creearea de perechi particula-antiparticula, un subiect in care eu unul nu sunt expert.
Comentariul tău clarifică tocmai ceea ce înseamnă „a crea”: a crea înseamnă a separa (suficient de mult) pozitivul de negativ (indiferent că e sarcină sau masă). În acest context am putea spune că orice energie consumată nu este altceva decât energie care menţine separate (sau accentuează separarea a) două corpuri cu proprietăţi (masă sau sarcină) opuse. Mai rămâne de văzut acum ce înseamnă „separare”.
RăspundețiȘtergere