-(1009122047) O bănuială absconsă mă tot duce cu gândul la necesitatea de a studia mai amănunţit electromagnetismul pentru a-i aplica noile cunoştinţe pe care le-am obţinut analizând formulele lui Frenet. Mai precis, consider că trebuie să aplic teorema de recurenţă la liniile câmpului magnetic pentru a vedea ce aduce nou o asemenea abordare.
-(1009122049) Dar gândindu-mă la cele de mai sus, mi se tot amestecă ideile şi îmi vine în minte faptul că liniile câmpului magnetic sunt mereu închise şi că de aceea câmpul magnetic este rotorul potenţialului vector. Mă fascinează mult acest potenţial vector, pentru posibilităţile pe care ni le pune la dispoziţie. De fapt, întregul cuadripotenţial este remarcabil, căci acest cuadrivector poate fi folosit la deducerea vectorilor de câmp magnetic şi electric.
-(1009122054) Îmi amintesc, de asemenea, că am invocat cândva o legătură între axa generală a liniilor de câmp magnetic şi curentul electric care produce acel câmp. Tocmai de aceea mi-e greu să mă decid cărui câmp să-i acord mai multă importanţă dintre câmpul magnetic şi câmpul potenţial vector. Faptul că un câmp magnetic rezultă din potenţialul vector (fiind rotorul acestuia) îi conferă o superioritate potenţialului vector. Dar faptul că un câmp magnetic are mereu liniile de câmp închise îmi aminteşte de mişcarea punctelor fizice pe o curbă închisă şi tare mă atrage şi aici o posibilă legătură dintre ele.
-(1009122105) O altă chestiune care trebuie pusă în balanţă este realitatea celor două câmpuri distincte. În mecanica cuantică potenţialul vector apare ca fiind real, iar în relativitate câmpul magnetic depinde de reper şi poate dispărea. Stai puţin! Chiar poate dispărea câmpul magnetic faţă de un anumit reper? Am impresia că nu, pentru că nu există linii de câmp magnetic paralele. La fel, nu există nici linii de câmp electric paralele. Ci doar aproximativ paralele. Cum facem atunci? Este sau nu este real câmpul electromagnetic?
-(1009122110) Raţionamentele anterioare mi-au dat încrederea suficientă ca să duc mai departe studiul câmpului magnetic. În relaţia sa cu potenţialul vector, îl consider acum suficient de important încât să merite atenţie separată.
-(1009122112) Trebuie să mă gândesc acum la faptul că nu există câmp magnetic în sine, în absenţa curenţilor electrici, fie ei chiar şi numai curenţi electrici de deplasare. Să rezulte de aici că analiza curenţilor electrici este mai fundamentală decât analiza câmpului magnetic?
-(1009122116) Nicidecum. Din moment ce curentul electric poate fi considerat axa generală a liniilor de câmp magnetic, înseamnă că este un nonsens să le separ la nivel fundamental, căci nici axa generală a unei traiectorii nu poate fi separată de traiectoria respectivă.
-(1009122119) Să vedem acum în ce măsură putem îndepărta confuzia pluralului din expresia „linii de câmp magnetic”. Dacă o traiectorie, una singură, are o axă generală, atunci cum vom putea asocia o singură axă generală mai multor linii de câmp magnetic? Căci ştim că în jurul unui curent electric există mai multe (o infinitate de) linii de câmp magnetic.
-(1009122122) Este ceva ciudat aici... Chiar există o infinitate de linii de câmp magnetic în jurul unui curent electric? Ce bază experimentală are această presupunere? Pentru a sonda un câmp magnetic avem nevoie de mici busole de probă de dimensiuni finite nenule, deci este imposibil să deducem pe cale experimentală că există o infinitate de linii de câmp magnetic într-o anumită regiune.
-(1009122126) Înseamnă că putem susţine cu un oarecare curaj faptul că există doar un număr finit de linii de câmp magnetic în jurul unui curent electric. Dar trebuie avut grijă că o asemenea presupunere implică faptul că în jurul unui curent electric ar exista unele regiuni din spaţiu în care nu găsim câmp magnetic! Este posibil aşa ceva? Există regiuni din jurul unui curent în care să nu fie câmp magnetic?
-(1009122131) Este posibil ca spaţiile dintre inelele lui Saturn să fie tocmai o manifestare a faptului că în jurul unui curent electric ar exista regiuni fără câmp magnetic? Este interesantă, tentantă, dar şi riscantă o asemenea presupunere! Este riscant să presupun că în jurul unui curent există regiuni fără câmp magnetic. Dar este tentant să constat că o asemenea presupunere apropie fascinant de mult electromagnetismul de mecanica cuantică.
-(1009122137) Principiul de corespondenţă dintre electromagnetism şi o asemenea Fizică nebună care ar susţine că în jurul unui curent există regiuni fără câmp magnetic ar trebui să găsească o relaţie de apropiere între cele două Fizici. Am putea spune, de exemplu, că la distanţe foarte mari de curentul electric, liniile de câmp sunt atât de dese încât ne-ar lăsa impresia că sunt o infinitate. De asemenea, ar spune că efectul Fizicii nebune se manifestă doar la distanţe foarte mici de curentul electric.
-(1009122140) Atunci, Fizica nebună ar trebui să deducă faptul că există o primă linie de câmp magnetic undeva lângă curentul electric. Bun, să zicem că ar fi aşa... Dar nu văd cum am putea face atunci rost de a doua linie de câmp magnetic. Ce raţiuni ar determina prezenţa celei de-a doua linii? De ce nu ar trebui să ne oprim la o singură linie de câmp magnetic în jurul unui curent?
-(1009122159) Păi, asta e! Ne oprim la o singură linie de câmp magnetic în jurul unui curent electric! Şi recoltăm consecinţele acestei presupuneri bizare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile vor fi moderate în măsura timpului meu disponibil, după care vor apărea pe blog. Voi încerca să public doar comentariile consistente sau interesante sau adevărate sau corecte sau la obiect. Voi căuta să le elimin pe cele din care nu avem nimic de învățat sau pe cele care afectează negativ mintea cititorului sau reclamele fără legătură cu blogul. De asemenea, voi face tot posibilul să răspund la comentariile care cer un răspuns. Vă mulţumesc pentru efortul vostru de a scrie în lumina acestor consideraţii!