Pe forumuri în săptămâna 15.03.2010-21.03.2010

Pe forumuri în săptămâna 15.03.2010-21.03.2010

Pe topicul „Despre precesia axei de rotaţie a Pamântului”

Mă bucur, Jizel-Jeg, că vrei să te implici şi tu puţin în această problemă, mai ales pentru că ai o „coloană vertebrală” pe care se pare că m-aş putea baza.

Am mai scris pe-aici despre problema precesiei, dar se pare că un defect al forumului mi-a cam şters din conţinutul mesajelor. Oricum, nu e mare lucru să încep din nou.

În urmă cu câţiva ani am analizat care sunt mărimile ce se conservă în decursul mişcării unui corp şi am găsit că, pe lângă impuls (produsul dintre masă şi viteză) şi moment cinetic (produsul vectorial dintre poziţie şi impuls), mai există o mărime ce ar trebui să se conserve (produsul scalar dintre poziţie şi momentul cinetic). Am numit această mărime „impuls volumic”, cu aluzia că momentul cinetic ar putea fi numit „impuls areolar”.

Apoi, neştiind prea multe despre precesia Pământului, am căutat nişte fenomene macroscopice care ar fi putut confirma conservarea impulsului volumic. Aşa am dat de precesia Pământului.

Precesia Pământului este mişcarea prin care axa de rotaţie a Pământului descrie aproximativ un con în jurul unei perpendiculare pe planul orbitei Pământului, într-o perioadă de peste 25000 de ani (cam 50 secunde de arc pe an). Căutând câte ceva despre cauza acestei mişcări am găsit că primul om care a încercat să explice această mişcare a fost Newton. El a spus că gravitaţia pe care tocmai a descoperit-o ar putea explica precesia. Pentru aceasta, el a susţinut că Pământul este mai bombat la ecuator şi că Soarele produce forţe de atracţie diferite asupra ecuatorului, una dintre proeminenţele ecuatoriale apropiate de Soare fiind atrasă mai puternic decât cea îndepărtată. Aceste forţe diferite ar crea, după Newton, cuplul necesar precesiei Pământului.

Citind despre această explicaţie, am căzut pe gânduri... Eu ştiam că axa de rotaţie a unui titirez descrie un con în jurul unei drepte verticale, nu în jurul unei drepte orizontale. Această dilemă m-a făcut să cred şi să fiu din ce în ce mai convins de-a lungul timpului că explicaţia actuală dată precesiei este eronată.

Stai să vezi, că nu-i gata povestea! După moartea lui Newton s-a descoperit că axa de rotaţie a Pământului nu descrie un con perfect, ci se clatină (nutează) periodic în jurul acestui con. Coincidenţă sau nu, perioada acestei nutaţii este cam egală cu perioada precesiei orbitei Lunii. Această coincidenţă a atras atenţia cercetătorilor, determinându-i să adauge şi Luna printre cauzele precesiei. Făcând ei nişte calcule chinuite, au ajuns în situaţia absurdă în care azi spun că Luna are un efect mai puternic asupra precesiei decât Soarele însuşi. Ba chiar au ajuns să amestece unii precesia cu nutaţia şi au făcut o varză din toată povestea.

Acum, eu am zis aşa: domnilor, dacă tot aţi explicat precesia asta, arătaţi-mi şi mie o formulă care face frumos legătura între parametrii mişcării Pământului şi cei ai Soarelui şi Lunii, o formulă din care să înţeleg şi eu care dintre corpuri produce precesia, care produce nutaţia, cum depinde această precesie de viteza Pământului pe orbită (că dacă ar avea viteză mică, ar trebui să preceseze, ca un titirez, în jurul unei „verticale” ce porneşte din corpul ce cauzează cuplul) şi cum depinde chiar de orientarea orbitei. Deci, o formulă, acolo, cu nişte vectori amărâţi în ea, cu nişte unghiuri, nişte viteze, formulă cu care să pot şi eu jongla dacă doresc să o aplic altor corpuri.

Cam asta este în mare problema precesiei, despre care am discutat mult pe forumul de astronomie (şi chiar şi pe saitul lui Adi, dar acolo am fost tăiat ca şi tine din motive absurde). Încerci să mă ajuţi?

Pe topicul „Ce se întâmplă cu diacriticele?”

Observ că mai nou se rezolvă problema dacă îmi reeditez mesajele vechi în care nu se vedea întregul conţinut, poate din cauza diacriticelor. Aşa că, în măsura timpului disponibil, voi începe să reeditez câteva dintre mesajele mele pentru a le evidenţia conţinutul.

Pe topicul „Error inserting Toshiba_ACPI Module”

Am încercat acum şi cu această nouă comandă, s-a executat fără probleme, am regăsit modificarea în intrarea din grub, dar nu are niciun efect la mine, iar ventilatorul nu vrea să lucreze nici în ruptul capului. Se pare că eu sunt mai ghinionist, dar mă bucur pentru tine.

Pe topicul „Ce se întâmplă cu diacriticele?”

Într-adevăr, se pot instala [url=http://diacritice.ro/]diacriticele[/url] în orice sistem de operare şi, mai mult, eu mă bucur acum de un laptop Toshiba Satellite L300 cu diacriticele marcate din fabricaţie pe tastele de lângă „Enter”.

Jizel-Jeg, dacă n-am scrie cu diacritice, atunci n-am putea distinge, de exemplu, între „pături” şi „paturi” şi s-ar crea confuzii precum cea în care un control a returnat un transport de pături pe motivul că în factură scria „paturi”.

Pe topicul „Despre precesia axei de rotaţie a Pământului”

[quote author=Jizel-Jeg link=topic=60.msg5713#msg5713 date=1268688095]Acu, vezi tu, legat de treaba cu formula pe care vrei sa-ti-o arate domnii nu-stiu-care, eu zic ca ai putine sanse.

Vezi tu, de multe ori lumea nu prea face publica metoda cu care lucreaza "in cele mai mici amanunte". Se insista pe rezultate si se "descrie" metoda. Bineinteles ca daca vrei sa iti faci o ideie [b]foarte clara[/b], constati ca iti lipsesc detalii cheie. Ideia e ca daca cineva pune la punct o metoda pentru determinarea unei chestii, el vrea sa scoata maxim de articole din metoda respectiva, nelasand si pe altii sa scoata articole din metoda lui. Sad but true. Sigur, asta nu se intampla mereu. De exemplu chestiile cu adevarat importante sint cunoscute foarte bine si implementate in programe de simulare/analiza (majoritatea open source).

[/quote]Interesant că şi tu confirmi bănuiala pe care o aveam de mult! Ce trist! Ce lume ştiinţifică! Totul se învârte în jurul banilor :( .

Mersi, Cristi! Voi aştepta cât va trebui şi îţi doresc succes în terminarea şi promovarea cărţii, care, din câte ştiu eu despre tine, va fi cu siguranţă o lucrare ce merită citită.

Întrebările pe care le pui sunt fireşti şi răspund la ele cu toată plăcerea.

[quote author=Cristi Presura link=topic=60.msg5714#msg5714 date=1268718569]

[list]

[li]Uranus nu are axa de rotatie cazuta in planul ecliptic? Daca da, cum sta el cu precesia, si cum se potriveste cu modelul lui Newton[/li][/quote]Într-adevăr, [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Uranus#Axial_tilt]axa lui Uranus[/url] are o înclinaţie de peste 90 de grade. După cum se spune şi în Wikipedia, nu se cunoaşte de ce axa lui Uranus este atât de înclinată, dar se speculează că înclinaţia axei sale s-ar datora coliziunii cu un corp străin. Încă nu ştiu ce previziuni face teoria mea cu privire la Uranus, dar cred că datele observaţionale nu pot decât să o confirme.[quote][li]Planetele cu sateliti mari (sa zicem pluto, dar nu cred ca a fost masurat asa de bine) au nutatie si ele?[/li][/quote]Mă tem că suntem încă departe de a găsit răspunsul cantitativ la asemenea întrebări, dar putem intui că dacă, din punct de vedere teoretic, orice corp are rotaţie, precesie şi nutaţie, atunci ar fi absurd ca alte corpuri din sistemul solar să nu aibă precesie sau nutaţie, indiferent cât de slabe ar fi aceste mişcări.[quote][li] Nu inteleg noutatea modelului tau mecanic. Daca si momentul cinetic (impulsul) si cel unghiular se conserva, atunci e normal ca si produsul lor scalar sa se conserve, ca ei sunt vectori. De ce aceasta conservare duce la precesie, si cum? Aveti niste linkuri la astronomy.ro cu formulele?[/li][/quote]Cristi, momentul cinetic este acelaşi lucru cu momentul unghiular şi (ambele) diferă de impuls. Înţeleg posibilitatea confuziei, având în vedere că în engleză impulsul se numeşte „[url=http://en.wikipedia.org/wiki/Momentum]momentum[/url]”. Atenţie, însă, impulsul volumic este definit ca produsul scalar dintre [b]poziţie[/b] şi momentul cinetic, aşa cum momentul cinetic este definit ca produsul vectorial dintre poziţie şi impuls. În plus, aşa cum este posibil să se conserve momentul cinetic chiar dacă impulsul şi poziţia nu se conservă, tot astfel, este posibil să se conserve impulsul volumic, chiar dacă poziţia şi momentul cinetic nu se conservă. Altfel spus, într-adevăr, dacă factorii se conservă, atunci se conservă şi produsul, dar mai interesant este că [b]produsul se conservă chiar dacă factorii nu se conservă[/b].

În acest context, noutatea pe care o aduce impulsul volumic faţă de momentul cinetic este asemănătoare cu noutatea pe care a adus-o momentul cinetic faţă de impuls.

Legătura dintre impulsul volumic şi precesie este asemănătoare cu legătura dintre momentul cinetic şi rotaţie. Aşa cum momentul cinetic este proporţional cu viteza areolară descrisă de vectorul de poziţie (elementul geometric ce uneşte [b]două[/b] puncte importante ale mişcării), tot astfel, impulsul volumic este proporţional cu viteza volumică descrisă de un triunghi de poziţie (element geometric ce uneşte [b]trei[/b] puncte importante ale mişcării).

[quote]De ce aceasta conservare duce la precesie, si cum?[/quote]

Foarte bună întrebarea! Pentru a putea răspunde mă voi baza tot pe analogia foarte utilă cu momentul cinetic. Mai precis, imaginează-ţi două bile legate cu o aţă şi aruncate în spaţiu, în vid. Ele se rotesc în jurul centrului de masă comun cu un moment cinetic constant şi se deplasează cu impulsul total constant. Dacă n-ar fi legate cu aţă, impulsul fiecărei bile s-ar conserva, dar pentru că între bile se află o aţă (o interacţiune), impulsul bilelor variază (bilele [b]se rotesc[/b]), chiar dacă momentul cinetic şi impulsul total se conservă.

Ei bine, tot astfel, dacă aruncăm în spaţiu două bile fără să le legăm între ele printr-o interacţiune care să le varieze momentul cinetic propriu, atunci momentul lor cinetic propriu va rămâne constant, aşa cum a rămas constant impulsul bilelor nelegate cu aţă. Dar, aşa cum a fost posibil să legăm bilele cu aţă şi să variem astfel impulsul fiecărei bile în parte (fără să modificăm prin aceasta impulsul total sau momentul cinetic total), tot astfel, este posibil să „legăm” bilele printr-o interacţiune (magnetică, zic eu) care să poată varia momentul cinetic propriu al bilelor (imprimându-le o [b]precesie[/b]), dar să menţină impulsul volumic total constant.

Dacă n-am reuşit să mă fac înţeles aici, nu ezita să mă mai întrebi căci consider că este foarte important să fie bine înţeleasă această noţiune.

Poţi găsi detalii despre impulsul volumic pe topicul „[url=http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=1213]Proprietăţile impulsului volumic[/url]” de pe astronomy.ro, dar pentru asta trebuie să fii logat.

[quote][li]la glaciatiuni exista o perioda asemanatoare de zeci de mii de ani, care e legata de orbita Pamantului, care se modifica in timp (nu mai stiu detaliile, e pe wiki). Se poate ca cele doua fenomene sa fie corelate?[/li]

[/list][/quote]Eu cred că glaciaţiunile se datorează faptului că orbita Pământului în jurul Soarelui nu este o [url=http://abelcavasi.wiki.zoho.com/Elice.html]elice circulară[/url], ci este, mai rezonabil, o elice variabilă, ceea ce duce la îndepărtarea periodică de Soare. Dar nu este exclus ca o asemenea mişcare să aibă legătură şi cu precesia Pământului.

Pe topicul „Consecinţe ale formulelor lui Frenet”

Primul mesaj din acest topic ar putea fi considerat un asemenea articol? Ar trebui să fac eforturi financiare pentru a-l publica?

Pe topicul „Ce se întâmplă cu diacriticele?”

N-ar fi rea o „schimbare profundă”, înţeleg rostul ei (asemănarea cu engleza), dar într-un viitor apropiat nu se prea întrevede o asemenea schimbare. Aşa că e mai simplu să te adaptezi la prezent şi să scrii aşa cum trebuie. Zic eu... Într-adevăr, e amplă o discuţie despre diacritice :) .

Pe topicul „Error inserting Toshiba_ACPI Module”

Incredibil! În sfârşit, văd şi eu că lucrează normal ventilatorul după o repornire, chiar dacă nu am instalat modulul omnibook! Mulţumesc mult, Silvone! Am răcnit cu forţă şi mi-am aruncat braţele în sus de bucurie :D ! Mulţumesc mult! Ce orb am fost! Chiar că era ceva ce ar fi trebuit să observ şi eu. Măcar atât să fi făcut şi eu...

Ok, uh, ce bine e acum :D! În sfârşit, pot opri liniştit laptopul şi să ştiu că nu mai porneşte de unul singur după câteva minute!

Mai rămâne problema interesantă că după o suspendare în RAM, nu mai lucrează normal ventilatorul. Dar asta nu e foarte grav, decât în măsura în care aş fi vrut să-mi las (între)deschisă masa de lucru, pregătită pentru a mă apuca rapid de muncă (pentru că, nu ştiu de ce, nu-mi merge suspendarea pe disc). Ce să-i faci?

Oricum, acum ştiu că pot opri opri complet laptopul, pentru că nu mai sunt nevoit să aştept până se încălzeşte ca apoi să-l repornesc şi să trec de grub doar când ventilatorul are viteza optimă. Sunt mult mai liniştit... Valoroasă informaţie, Silvone!

Pe topicul „Despre precesia axei de rotaţie a Pamântului”

[quote author=Cristi Presura link=topic=60.msg5727#msg5727 date=1268947956]De data asta insa cred ca chiar suntem (cu echipa) aproape de tot sa dam in sfarsit si noi lovitura cu un produs pe piata...[/quote]Veste cu adevărat îmbucurătoare, şi pentru toţi românii în general!

[quote]Uitati aici raspunsurile mele:

Pai ca sa o confirme, trebuie mai intai sa faceti previziunile... Macar daca e mai puternica precesia decat in cazul vertical... [/quote]Previziunile pot fi făcute în viitor şi de către alţii care poate chiar au înţeles mai bine teoria decât mine însumi.

În legătură cu Uranus sunt mai multe posibilităţi, în funcţie de caracteristicile nucleului său (pe care, din păcate, nu le cunosc defel şi de aceea nu-mi permit să fac afirmaţii despre valoarea precesiei).

[quote]Ideea mea e ca nutatia trebuie sa fie mai mare cu masa satelitului...[/quote]Nutaţia este un fenomen secundar (variaţia precesiei) şi nu constituie obiectul topicului de faţă, dar chiar dacă ar fi importantă, este mult mai greu de estimat decât precesia.

[quote]Puteti incerca modelul pe astfel de cazuri, datele cred ca sunt bagate in softwarele de astronomie deja prezente (au am PowerAge) Pagina de pe geocities nu mai e valabila :) .[/quote] Încă nu mă pricep la asemenea modelări, iar pagina de pe geocities am pus-o [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2008/01/exist-vreo-lege-de-conservare.html]în blogul meu[/url].

[quote]Am inteles cred de ce ii spune "impuls volumetric" Daca gandesc bine, pentru un punct, iese r.J=r.(rxp)=0. Impulsul volumetric iese nenul numai daca J nu este perpendicular pe r, adica la corpuri voluminoase, cu precesie etc (de unde legatura cu precesia). In plus, la o interactiune intre corpuri alta decat cea simpla graviatationala, este posibil ca momentele cinetice ale celor doua sa se schimbe, dar impulsul volumetric sa se conserv.... Nu suna rau deloc, chiar interesant![/quote]Da, Cristi, te apropii foarte mult de înţelegerea noţiunii de impuls volumic. Într-adevăr, pentru un punct geometric impulsul volumic este nul, căci el nu are moment cinetic propriu. Şi, aşa cum spui, este posibil ca două componente ale unui sistem să aibă momentul cinetic propriu variabil (deci să preceseze), fără să modifice prin aceasta impulsul volumic al sistemului respectiv.

[quote]Sa nasc atunci urmatoarele intrebari...

Este impulsul volumetric nou in literatura de specialitate?[/quote]Mai există ceva asemănător în literatura de specialitate, numit „[url=http://en.wikipedia.org/wiki/Helicity_%28fluid_mechanics%29]helicitate[/url]”, dar importanţa noţiunii nu a fost înţeleasă atât de profund încât să-i fie conştientizată universalitatea. Altfel spus, nu se cunoaşte încă o lege de conservare în mecanică diferită de legea de conservare a energiei, a impulsului şi a momentului cinetic.

[quote]Cant este conservat el? Pentru ce origini ale sistemului de axe?[/quote]Aşa cum momentul cinetic depinde de punctul faţă de care se calculează, aşa depinde şi impulsul volumic de un asemenea punct. Însă, aşa cum momentul cinetic [b]propriu[/b] nu depinde de originea sistemului de axe, tot astfel, nici impulsul volumic al unui sistem măsurat faţă de centrul de masă al sistemului nu depinde de originile reperului.

Mai mult, impulsul volumic se conservă atunci când sistemul este liber. Dar libertatea absolută nu este o condiţie necesară pentru conservarea impulsului volumic. Voi recurge tot la analogia cu momentul cinetic. Ştim că momentul cinetic al unui sistem liber se conservă. Dar mai ştim că libertatea absolută nu este o condiţie necesară pentru ca momentul cinetic al unui sistem să se conserve. Cum adică? De exemplu, chiar dacă asupra sistemului acţionează forţe (dar numai forţe!), momentul cinetic tot nu se modifică. Singura condiţie ca momentul cinetic să se modifice este ca asupra sistemului să acţioneze [b]cupluri[/b]. Ei bine, la fel stau lucrurile în cazul impulsului volumic, numai că în cazul acesta, chiar dacă asupra sistemului acţionează şi forţe şi cupluri, asta nu înseamnă neapărat că impulsul volumic se va modifica. Şi atunci ce poate modifica impulsul volumic? Dacă în cazul momentului cinetic, singurele cauze care îl puteau modifica au fost cuplurile, în cazul impulsului volumic va trebui să inventăm un nou tip de interacţiune capabilă să modifice şi impulsul volumic. Am numit asemenea interacţiuni drept „[b]forţe volumice[/b]” şi este foarte posibil ca ele să se manifeste ca interacţiuni electromagnetice.

[quote]Aveti o descriere matematica? De unde si pana unde credeti ca in precesia Pamantului apare legea aceasta de conservare a impulsului volumetric? Cu alte cuvinte, pana unde ati ajuns cu matematica?

[/quote]Explicaţii cantitative nu pot da pentru că nu cunoaştem date precise despre nucleul Pământului şi nici măcar despre scoarţa sa. Singura explicaţie pe care pot s-o dau eu (ca, dealtfel, şi cea dată de Newton) este calitativă. Mai precis, admitem că impulsul volumic al Pământului se conservă şi tragem concluzia că nucleul Pământului precesează şi el interacţionând (magnetic) cu scoarţa terestră şi menţinându-i acesteia precesia cu aceeaşi perioadă ca şi precesia nucleului.

Pe topicul „Error inserting Toshiba_ACPI Module”

Nu merge :( . Am creat fişierul „default” în care, iniţial, am comentat linia cu rtl8187 pentru că am considerat că nu e necesară. Apoi, văzând că nu merge, am copiat integral fişierul aşa cum l-a creat mits. Evident, am modificat şi fişierul /usr/share/hal/fdi/information/10freedesktop/20-video-quirk-pm-toshiba.fdi în care, în loc de PSLBGE-00500FR3 am pus PSLBGE-00[b][color=blue]4[/color][/b]00FR3, aşa cum scrie sub laptopul meu. Dar, iniţial, am uitat să copiez acest fişier în /etc/hal/fdi/information, cum a sugerat mits şi am constatat eşecul. Apoi, am văzut că trebuie copiat şi l-am copiat, dar tot n-a mers. Apoi am creat fişierele „alimentare” şi „acumulator” şi le-am pus în /home/bin, apoi le-am dat permisiuni de executare (cu mausul) şi tot n-a mers. Apoi am zis că poate trebuia să le fac executabile cu comanda $sudo chmod +x /calea/catre_script aşa cum a zis mits. După revenirea din suspendare, am aşteptat să se încălzească procesorul la peste 60 grade şi am executat pe rând cele două fişiere. Nimic :(. Niciun efect :(. Nu merge ventilatorul decât după repornire :(.

Hei, dar chestia mare e că merge măcar după repornire :)! Mulţumesc, băieţi, pentru munca voastră, pentru inteligenţa voastră!