Cercetările mele din luna februarie 2010

Cercetările mele din luna februarie 2010

(Joi, 4 februarie 2010)

-(20:56). Care este forma generală a ecuaţiei unei elice? Cunoscând faptul că raportul dintre curbura şi torsiunea elicei este constant, câte tipuri mari de elice am putea determina? Am înţeles că există elicea circulară, elicea conică, elicea sferică, etc. Cum am putea determina forma generală a unor asemenea elice?

-(21:08). Problema directă o putem rezolva uşor. Mai exact, cunoscând ecuaţia unei curbe, putem determina uşor raportul dintre curbură şi torsiune, folosind, de exemplu, programul de calcul Maxima.

-(21:12). Mai dificilă pare a fi însă problema inversă. Adică, dându-se funcţia ce exprimă curbura şi cea care exprimă torsiunea şi eventuali alţi parametri necesari, se cere să se stabilească ecuaţia curbei ale cărei torsiune şi curbură sunt cele date.

-(22:14). Dată fiind ecuaţia curbei

ştim că valoarea curburii acestei curbe este dată de

,

torsiunea este dată de

,

iar raportul dintre curbură şi torsiune va fi dat de

.

(Luni, 8 februarie 2010)

-(22:42). Dacă raportul dintre curbură şi torsiune este constant, atunci derivata acestui raport este nulă. Mai precis, avem

.

Cum torsiunea este nenulă, obţinem

,

sau încă

.

-(22:42). Împărţind ultima egalitate cu produsul dintre curbură şi torsiune, obţinem

,

de unde rezultă

.

-(22:53). Hmmm, dar asta nu mă ajută la nimic! Căci mă duce la concluzia simplă şi evidentă conform căreia

  ,

concluzie pe care o puteam obţine şi direct din constanţa raportului.

-(23:01). Probabil, mai simplu ar fi să analizez faptul că pentru o elice modulul vitezei unghiulare cu care se roteşte triedrul Frenet poate varia numai în modul, iar această variaţie poate fi şi sinusoidală. În acest caz, problema determinării formei generale a unei elice este echivalentă cu problema determinării curbei atunci când cunoaştem modulul vitezei unghiulare a triedrului Frenet al curbei.

(Vineri, 12 februarie 2010)

-(20:41). Mă tot gândesc să folosesc cumva Maxima pentru a face cu el raţionamente. Acest lucru este important deoarece calculatorul m-ar putea scuti rapid de munca de rutină pe care trebuie să o fac atunci când încerc să descopăr noi legi ale naturii.

-(20:45). Aşadar, trebuie să stabilesc ce este rutinier în activitatea de cercetare. Îmi vine în minte acum că determinarea valorii de adevăr a unei propoziţii ar putea fi considerată o muncă de rutină. Tot muncă de rutină ar putea fi considerată şi formularea unei propoziţii aleatoare din mulţimea propoziţiilor posibile.

-(20:52). Aş putea formaliza destul de simplu un limbaj utilizând ceea ce poate face Maxima cu listele. De exemplu, aş putea considera că orice propoziţie este o listă în care primul element este predicatul logic, iar următoarele elemente ale listei ar fi argumentele predicatului.

-(20:56). De asemenea, am putea formaliza cam în acelaşi mod şi obiectele, pentru că Maxima ştie să lucreze şi cu liste de liste.

(Luni, 15 februarie 2010)

-(18:09). Dacă, aşa cum am presupus recent, impulsul unui sistem este, de fapt, cel coliniar cu tangenta triedrului complementar al lui Frenet şi nu cel coliniar cu tangenta triedrului Frenet, atunci în mişcarea pe o elice sinusoidală variază numai modulul acestui impuls, iar forţa este coliniară cu impulsul.

(Marţi, 16 februarie 2010)

-(21:53). Dacă una dintre ecuaţiile unei elice este dată de

şi cum raportul elicei nu depinde de , rezultă că putem face ca acest să depindă de timp şi poate tocmai aceasta va fi forma generală a unei elice.

-(22:07). Mai rămâne să verificăm dacă orice elice poate fi adusă la foma

.

-(22:13). Dacă facem schimbarea de variabilă , atunci ecuaţia acestei elice va deveni

.

-(22:30). Sau, având în vedere că

   şi   ,

mai putem scrie ecuaţia unei elice ca fiind

.

-(23:01). Acum ar fi interesant de văzut cum intervin versorii reperului cartezian interpretaţi ca fiind componentele cuaternionilor în relaţie cu numărul complex i ce apare în scrierea exponenţială a funcţiilor trigonometrice.

-(23:11). În acest sens, să mai observăm că există o legătură profundă între versorii reperului cartezian (care sunt în repaus) şi versorii triedrului complementar al lui Frenet (care sunt în mişcare). Mai precis, tangenta triedrului complementar al lui Frenet este mereu coliniară cu axa OZ, iar normala şi binormala acestui triedru formează cu axele OX şi OY unghiuri variabile în timp, rămânând totuşi în plane paralele cu planul XOY.

(Joi, 18 februarie 2010)

-(12:49). Avem o problemă cu elicele anterioare: toate sunt constante, adică au curbura şi torsiunea constante, deci nu este constant doar raportul dintre cei doi parametri. Deci n-am rezolvat nimic prin variaţia lui  . Eu aş fi vrut să obţin o elice variabilă, deci o elice cu torsiunea şi curbura variabile, dar cu raportul dintre ele constant.

-(13:21). Poate că problema pusă este echivalentă cu problema determinării geodezicelor pe o suprafaţă asemănătoare unui cilindru de grosime variabilă. Atunci, ar trebui scrisă ecuaţia unui asemenea cilindru şi apoi calculată ecuaţia geodezicelor pe acest cilindru.

(Duminică, 21 februarie 2010)

-(9:16). Cea mai sigură metodă de rezolvare a acestei probleme ar fi utilizarea soluţiilor obţinute pentru ecuaţiile diferenţiale cu derivate parţiale. Pentru aceasta ar trebui să concretizez ecuaţia sau ecuaţiile, după care să caut soluţiile. Însă o asemenea activitate pare foarte laborioasă acum, aşa că voi mai încerca să caut pe internet, să văd dacă nu cumva această problemă a fost deja rezolvată, ca să nu mă chinui eu cu ea.

-(9:21). Căutarea pe internet ar putea da rezultate eficiente doar dacă voi şti să folosesc eficient cuvintele cheie necesare căutării. Aşadar, ce cuvinte să folosesc în căutare pentru a găsi forma generală a unei elice? Voi începe folosind expresia (am amânat căutarea expresiei).

-(10:17). Prin calcul, cu ajutorul lui Maxima, am găsit ceva foarte, foarte interesant! Am găsit că raportul dintre curbura şi torsiunea curbei

îşi schimbă doar semnul dacă interschimbăm între ele funcţiile şi . Altfel spus, dacă raportul curbei 

este , atunci raportul curbei

va fi .

-(10:28). Mai mult, acelaşi lucru se întâmplă şi dacă interschimbăm între ele oricare alte două funcţii din definiţia curbei. Altfel spus, raportul îşi schimbă semnul dacă se schimbă orientarea reperului cartezian.

-(11:25). Am făcut o sinteză a proprietăţilor pe care le poate avea acest raport şi am clarificat existenţa unei noţiuni foarte importante căreia eu i-am dat denumirea de raport Frenet.

(Miercuri, 24 februarie 2010)

-(13:30). Dacă toate corpurile se deplasează cu viteza luminii, atunci nicio influenţă din Univers nu le poate modifica modulul vitezei, ci numai direcţia acesteia. Nu avem voie să uităm acest lucru! Şi trebuie să ne bazăm pe el în toate consideraţiile noastre!

-(13:33). Am reamintit acest fapt pentru că în acest context trebuie înţeleasă bine legătura dintre energia cinetică şi cea potenţială. Mai precis, dacă toate corpurile au viteza luminii, înseamnă că numai energia lor potenţială se poate modifica, pe când energia cinetică a oricărui corp rămâne mereu neschimbată.

-(13:50). Cât de verosimilă este această concluzie privind energia cinetică? Dacă energia cinetică a unui corp nu se schimbă în cursul mişcării sale, atunci cât este această valoare? Depinde ea de reper?

-(14:14). Să ne-nţelegem! Atunci când acceptăm că un corp are viteza luminii, ne referim la faptul că reperul este întregul Univers. Atunci când folosim un alt reper, deja trebuie să reducem viteza corpului faţă de reperul respectiv.

-(14:24). Mai putem observa că Universul nu este altceva decât o structură ca oricare alta, cu deosebirea că ordinul acestei structuri este considerat maxim din punct de vedere practic. Totul depinde de gradul de diversitate pe care îl au corpurile studiate. Dacă acestea pot fi considerate ca făcând parte din aceeaşi structură, atunci ordinul structurii este gata stabilit.

-(14:31). Interesantă este şi viteza maximă pe care o asociem structurii considerate Univers. Dacă viteza depinde de ordin şi dacă ordinului unu îi corespunde viteza luminii iar ordinului zero îi corespunde o viteză infinită, înseamnă că e posibilă existenţa unei structuri universale faţă de care să admitem că avem viteză infinită? Oare gravitaţia este caracteristică ordinului zero iar electromagnetismul este caracteristic ordinului unu? Ce vreau să spun aici?

-(14:36). Ştim că toate corpurile unei structuri au, din punct de vedere teoretic, o traiectorie cu aceeaşi axă generală comună. Ce se întâmplă dacă, printr-o metodă oarecare (de exemplu, pornim motorul unei mici rachete ataşate corpului), deviem puţin axa generală a traiectoriei unui corp dintr-o anumită structură? Intuiţia ne spune (şi, parcă ceva teoremă de-a lui Poincare demonstrează, dar în alte cuvinte) că, după trecerea unui oarecare interval de timp, corpul deranjat (excitat) va reveni în structura din care a fost scos. Nu este aceasta cumva tocmai manifestarea gravitaţiei?

-(14:49). Corpurile unei structuri au aceeaşi axă generală pentru că toate au pierdut în timp orice energie suplimentară ce ar fi putut să le mişte altfel. Evident, dacă energia cinetică nu se poate modifica într-o structură, atunci vom admite că doar energia potenţială este cea care poate face diferenţa între corpurile unei aceleiaşi structuri.

-(15:10). Ar fi interesant de studiat şi ce se întâmplă cu două structuri vecine. Mai precis, aş vrea să înţeleg prin ce pot diferi axele celor două structuri şi ce se întâmplă când un corp dintr-o structură trece în cealaltă structură. Am impresia că dacă perturbăm doar puţin corpul de probă, acesta rămâne în cadrul primei structuri prin intermediul gravitaţiei, dar dacă perturbăm mai mult acest corp de probă, atunci se produc modificări fundamentale în traiectoria sa datorită cărora corpul iese din structura iniţială şi se poate alătura structurii vecine. Acest ultim proces poate fi pus pe seama unor cauze electromagnetice.

-(15:16). Cam asta este vorbăria privind relaţia dintre gravitaţie şi electromagnetism. Vorbăria e frumoasă, dar formulele ar fi şi mai şi. Din raţionamentul anterior, să însemne oare că electromagnetismul diferă de gravitaţie doar cantitativ, doar prin valoarea acelui impuls iniţial pe care i-l furnizăm corpului de probă?

-(15:26). S-ar mai părea că procesul de trecere de la o structură la alta implică fenomene cuantice manifestate prin salturi. De aceea, este foarte important de văzut în ce măsură curbura şi torsiunea unei traiectorii pot fi făcute responsabile de asemenea efecte cuantice. Şi trebuie văzut atunci cum intervine constanta lui Planck în fenomenele macroscopice, de exemplu, în formulele ce caracterizează inelele lui Saturn.

-(15:37). Poate că dacă mă va obseda suficient de mult această chestiune de-a lungul vieţii, voi reuşi să găsesc un firicel roşu de care să mă ţin în concretizarea formulelor necesare. Dacă nu cumva nişte îngeri mai isteţi decât mine o vor face mai repede, spre bunăstarea întregii omeniri.

(Vineri, 26 februarie 2010)

-(19:36). Dacă raportul Frenet al unei mişcări (deci al unei traiectorii parcurse de un corp în mişcare) nu depinde de nicio proprietate a spaţiului, rămânând invariant la rotaţii, translaţii şi dilatări, atunci el nu poate depinde decât de proprietăţile timpului. Altfel spus, raportul Frenet al unei curbe este cel care ne spune cum trece timpul în spaţiul ce conţine curba respectivă.

-(19:45). Această constatare este în armonie cu faptul că raportul Frenet este un pseudoscalar, neavând nimic vectorial în el, întocmai ca şi timpul.

-(19:57). Având în vedere faptul că timpul curge la fel pentru un observator oarecare, aş putea fi îndreptăţit să susţin că raportul Frenet al oricărei curbe are aceeaşi valoare pentru un anumit observator, rămânând să difere doar radicalul Frenet al curbelor.

-(20:06). Ar mai însemna că raportul Frenet depinde de viteză, fiind din ce în ce mai mic faţă de un observator din ce în ce mai rapid.

Pe forumuri în săptămâna 22.02.2010-28.02.2010

Pe forumuri în săptămâna 22.02.2010-28.02.2010

Pe topicul „Respect sau nu fata de colegii din forum”:

Frumoasă discuţie, mai ales pentru echilibrul pe care şi l-a păstrat până acum datorită unor oameni importanţi de pe acest forum!

Este greu, domnilor, este greu să ne opunem valului care vine, noii generaţii. Întotdeauna noua generaţie aduce cu ea ceva nou, ceva greu de asimilat de cei mai în vârstă.

Limbajul de pe messenger tinde către prescurtări datorită încercării de eficientizare, de câştigare a timpului. Pe messenger e posibil un asemenea limbaj primitiv pentru că acolo există un context aparte, unul simplu, unul în care nu se foloseşte o diversitate prea mare de cuvinte.

În general, un limbaj adaptat contextului este uşor acceptat de comunitatea respectivă ce se află în acel context, iar limbajele din contexte diferite pot deveni incompatibile, ducând chiar la confuzii. Într-un context universal trebuie folosit un limbaj avansat şi redundant, chiar în detrimentul eficienţei.

Prin urmare, important mi se pare să fie bine definit contextul în care se discută. Şi cum aici este un context oarecum mai tehnic şi oarecum mai îndepărtat de obiectivele derizorii de pe messenger, mi se pare bună sugestia de a fi cât mai expliciţi în prezentarea platformei hardware a celui care ridică o problemă aici, prezentarea erorilor apărute.

Cât priveşte respectul faţă de colegii de pe forum, consider că acesta este indispensabil şi poate fi manifestat mai ales prin aportul nostru strict la obiect, fără prea multe pretenţii din partea noastră, precum diacritice sau cuvinte fără nicio greşeală.

Pe topicul „Cine suntem”:

Sunt Abel, impiegat de mişcare, am 44 de ani, însurat, patru copii, licenţiat în matematică, îmi plac ştiinţele exacte şi piscălesc printre fundamentele Fizicii. Am început cu CIP 03, am continuat cu Cobra, 386, 486, etc, iar în prezent folosesc un laptop Toshiba Satellite L300 cu 4GB RAM. Prin 2004 am fost chemat la cineva acasă pentru a instala imprimanta pe un OpenSUSE 9.2 instalat cu KDE, dar n-am reuşit, însă cu acea ocazie am constatat că Linuxul nu este ceva ce n-aş putea înţelege şi de atunci am avut mereu câte o partiţie cu OpenSUSE. Încercasem pe-atunci şi Ubuntu, dar n-am reuşit să-l instalez pe platforma din acel moment. Din 2008, însă, am reuşit să redescopăr un Ubuntu mult mai atrăgător şi mai bine lucrat, iar în prezent sunt liber, neavând decât un Windows 7 în VirtualBox pentru orice eventualitate. Sunt fericitul posesor al unei soţii care a înţeles Ubuntu şi care îl foloseşte fără probleme de mai bine de un an. Promovez Ubuntu cu orice ocazie pentru că nu pot promova decât lucrurile în care cred cu adevărat. Mare parte a convingerilor mele despre Ubuntu au fost dobândite pe acest forum pe care îl consider o bijuterie scumpă a comunităţii româneşti.

Pe topicul „matrice”:

Din câte îmi amintesc, pentru ca o matrice să fie inversabilă trebuie ca determinantul ei să fie nenul. Dar condiţia [LATEX]$ trA=trA^2=0$[/LATEX] este echivalentă cu anularea determinantului. Deci nu poate exista o asemenea matrice. Aşa să fie, oare?

Pe forumuri în săptămâna 15.02.2010-21.02.2010

Pe forumuri în săptămâna 15.02.2010-21.02.2010

Pe topicul „Conversia totala a caldurii in lucru mecanic”:

[color=green][Offtopic][/color]

Fii liniştit, george! Noi aici nu punem preţ pe modul în care se exprimă cineva, ci pe ceea ce încearcă să ne spună.

[color=green][/Offtopic][/color]

Pe topicul „Sugestii pentru tema curentă”:

Pe topicul „[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/propuneri-de-soluionare-f4/conversia-totala-a-caldurii-in-lucru-mecanic-t63-180.htm#1731]Conversia totala a caldurii in lucru mecanic[/url]”

[quote="„[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/propuneri-de-soluionare-f4/conversia-totala-a-caldurii-in-lucru-mecanic-t63-180.htm#1731]Conversia totala a caldurii in lucru mecanic[/url]” mm"]Abel, salut primavara inverzita de pe forum; din pacate scrisul se vede mult mai rau decat precedentul, in special pentru cei cu probleme de vedere.[/quote]Am înnegrit scrisul şi l-am mărit. Sper să fie mai bine. Am deschis acest topic pentru a nu face acolo alt offtopic şi pentru a deschide posibilitatea pentru asemenea observaţii.

Pe topicul „Sugestii pentru tema curentă”:

Am pus un albastru acum. Nu pot ţine seama decât de părerile formulate deja, iar dacă acestea devin contradictorii, atunci încerc să decid eu însumi cum este bine.

Pe topicul „Sugestii pentru tema curentă”:

Ok, deocamdată am restaurat vechea temă până când voi găsi alta mai convenabilă.

Pe topicul „Cum se pun întrebări eficiente”:

Am revăzut acest subiect minunat şi vi-l propun şi vouă spre lectură. Eu zic că merită să citiţi cum au gândit alţii că ar trebui să formulăm întrebări şi să construim răspunsuri. Aşadar, când aveţi timp, intraţi şi citiţi câte puţin din minunatul text aflat la adresa

http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Cum_se_pun_intrebari_inteligente

Vă mulţumesc!

Pe topicul „Problema status Pidgin”:

Iată un exemplu de status în Pidgin, care merge perfect

Oamenii sunt extrem de valoroşi http://abelcavasi.blogspot.com/2007/12/oamenii-sunt-extrem-de-valoroi.html

Mai precis, după mesaj laşi un spaţiu şi apoi pui lincul dorit.

Pe topicul „Sugestii pentru tema curentă”:

Într-adevăr, pe un asemenea forum de cercetare şi eu pun preţ mai ales pe vizibilitatea conţinutului, aşa că aştept să-mi propuneţi o combinaţie de culori sau o temă care să vă satisfacă în cea mai mare măsură.

Pe topicul „Despre participarea lui george pe forumul stiintaazi.ro”:

O altă cauză care ne determină să ne mai gândim la forumul stiintaazi.ro este numărul mare de înregistraţi pe acel forum şi, implicit, posibilitatea de a primi răspunsuri cât mai diverse şi mai corecte la întrebările complicate pe care le putem pune.

Pe topicul „Denumire”:

Şi mie-mi sună mai bine „suprafaţă de univers” (fără majusculă la univers), având în vedere că în universul minkowskian mai vorbim şi de linii de univers. O traducere mai fidelă ar fi „foaie de univers”, dar nu cred că este utilizabilă într-un context matematic.

Pe topicul „Problema status Pidgin”:

Ce înseamnă „nu funcţionează” în acest caz? Ce vede un alt utilizator de yahoo messenger? Ai putea să ne arăţi nişte imagini cu problema ta?

Pe topicul „Despre participarea lui george pe forumul stiintaazi.ro”:

Sunt de acord că este revoltătoare atitudinea lui [url=http://www.stiintaazi.ro/Forum/index.php?action=profile;u=6]Electron[/url] de pe [url=http://www.stiintaazi.ro/Forum/index.php]stiintaazi.ro[/url] şi consider că, într-adevăr, decât să subzişti pe un forum cu mulţi utilizatori, dar în care eşti umilit cu neruşinare tocmai de către un administrator, mai bine cauţi informaţii în altă parte sau aştepţi ca pe un forum liniştit ca acesta să-ţi parvină vreo idee de la nişte oameni foarte capabili.

Interesant este că, totuşi, dacă aş fi convins că acolo cineva mi-ar putea răspunde la întrebările punctuale pe care le-am pus de-a lungul timpului sau pe care aş vrea să le pun vreodată, atunci cu certitudine aş suporta chiar şi atitudinea răuvoitoare a lui Electron, pentru că (nu-i aşa?) [b]de dragul adevărului merită să sacrificăm chiar şi demnitatea noastră[/b].

Pe topicul „Ecuaţia curbei de curbură şi torsiune cunoscute”:

[quote="mm"]Nu prea inteleg la ce foloseste rezolvarea inversa a problemei adica pornind de la curbura si torsiune spre curba care le genereaza?? [/quote]Ceva mă face să cred că trebuie să ştiu cum arată în general o curbă pentru care raportul dintre curbură şi torsiune este constant. Vreau să văd ce esenţe ne dezvăluie o asemenea curbă, vreau să văd ce proprietăţi remarcabile poate avea ea, pentru că sunt convins că asemenea proprietăţi pot fi asociate cu proprietăţile fizice ale corpurilor care se deplasează pe curbe de [b][url=http://abelcavasi.wiki.zoho.com/Raport-Frenet.html]raport Frenet[/url][/b] constant.[quote="mm"]Dar in cazul unor elicii de alta forma decat cilindrice, poate fi extrem de complicata o asemenea abordare.[/quote]Tocmai asta este marea problemă, că mă interesează cum arată o elice la modul general, nu doar o elice de curbură şi torsiune constante.

Pe forumuri în săptămâna 8.02.2010-14.02.2010

Pe forumuri în săptămâna 8.02.2010-14.02.2010

Pe topicul „intrebare”:

Pentru că liniile de câmp sunt perpendiculare pe suprafeţele de potenţial (mai riguros, intensitatea este minus gradientul potenţialului), iar în metal electronii fiind [B]liberi[/B] se aranjează rapid la suprafaţa lui şi îşi distribuie în mod egal potenţialul.

Pe topicul „Bancuri......”:

Vă mulţumesc! Râd bine la ele :D .

Pe topicul „KDE,Gnome...sau o amestecata?”:

Am încercat şi eu kubuntu-desktop, intrând într-o sesiune kde, dar faptul că nu am reuşit să mă conectez la internet cu un ICON 255 atât de natural (de fapt, chiar deloc!) precum am reuşit în gnome m-a determinat să presupun că sunt şi alte avantaje ale gnome pe care eu nu le cunosc încă. În plus, nu-mi place că de când am instalat kdm îmi apare la pornire kubuntu, nu ubuntu, deşi folosesc mai des sesiunea gnome. Nu-mi place nici că, deşi am pus la implicite Firefox, pidginul mă aruncă în Konqueror ca să-mi citesc mailurile. Într-adevăr, poate sunt mofturi de începător, dar asemenea ciudăţenii mă ţin încă departe de frumosul mediu KDE.

Pe topicul „KDE,Gnome...sau o amestecata?”:

Aveţi dreptate, KDE [i]vrea[/i] să fie mai customizabil, dar atunci când acest lucru se realizează incomplet şi cu sacrificarea stabilităţii, eu cred că rămâne un obiectiv neatins.

De exemplu, am intrat în KDE ca să încerc ceea ce mi-a sugerat octavian cu stabilirea navigatorului implicit pentru pidgin şi am avut surpriza să-mi văd procesorul mergând la capacitate maximă pe toată durata sesiunii. Am căutat printre procese şi am găsit că Xorg îmi păpa peste 50% din procesor. Şi asta din senin, fără să fac nimic mai deosebit! Asta este foarte grav!

În al doilea rând, dacă pentru a stabili un navigator implicit trebuie să parcurg atâtea etape, consider că nu mai poate fi vorba de un mediu uşor customizabil. Ar fi trebui să fie suficientă prima variantă. Din moment ce am stabilit pe o cale ca Firefox să fie implicit, nu mai era nevoie de o acţiune suplimentară pentru pidgin. Asta din câte consider eu acum.

Aşadar, prin ce mai este atât de customizabil KDE faţă de Gnome din moment ce nu am găsit [i]uşor[/i] o metodă de a obţine ceea ce doresc eu, ca începător? Că doar asta înseamnă customizabil, ca [i]un începător[/i] să se descurce cu uşurinţă printre variantele care i se pun la dispoziţie.

Şi dacă tot m-am descărcat, să vă spun că de când am instalat kdm, nu-mi mai merge CTRL dreapta în VirtualBox şi am fost nevoit să modific tasta de control.

Şi Gnome este customizabil din terminal, mai ales atunci când te poţi conecta la această comunitate minunată şi poţi pune întrebări despre ce comenzi să introduci în terminal ca să obţii un sistem aşa cum ţi-l doreşti. Mai mult, cum v-am mai zis, cu Gnome am reuşit să mă conectez uşor la internet prin modem, iar cu KDE nu. Şi conectarea la internet e o treabă serioasă, de o importanţă supremă!

Aşa că încă stau departe de KDE, căci m-a fermecat doar frumuseţea lui, nu şi utilitatea.

Pe topicul „KDE,Gnome...sau o amestecata?”:

[quote=octavian]Orice program este customizabil, insa il modifica doar cei care stiu cum sa faca lucrul asta, de cele mai multe ori nu incepatorii.

[/quote]Ai dreptate că orice program este customizabil, deci şi Gnome, mai ales pentru cei mai avansaţi :D . Tocmai de aceea spun că acest KDE ar putea fi numit mai customizabil decât Gnome doar dacă această proprietate ar fi disponibilă şi începătorilor, nu doar avansaţilor. Altfel, nu are mai mult decât Gnome şi îi rămâne doar frumuseţea, dar toate astea în detrimentul stabilităţii şi al resurselor.

Şi-apoi, ce să facă un începător cu o interfaţă KDE frumoasă, dar care nu-i permite nici măcar să se conecteze uşor la internet printr-un modem, precum îi permite Gnome? Dimpotrivă, consider că un mediu de operare este cu atât mai inteligent, cu atât mai eficient, cu cât îi cere utilizatorului cât mai puţine informaţii şi se descurcă cu ele aşa cum sunt, precum face Gnome.

Pe forumuri în săptămâna 1.02.2010-7.02.2010

Pe forumuri în săptămâna 1.02.2010-7.02.2010

Pe topicul „Error inserting Toshiba_ACPI Module”:

Mersi, marianvasile, pentru idee! Am încercat şi asta. Într-adevăr, în fişierul /etc/default/grub am găsit comanda GRUB_CMDLINE_LINUX="" şi am înlocuit-o. Din păcate, n-a avut niciun efect observabil.

În schimb, am descoperit aseară o modalitate primitivă de a putea folosi Linux. Aştept să mi se încingă calculatorul la 70, 80 de grade, după care îl opresc sau îl hibernez şi aştept până se răceşte la vreo 50, 60 de grade (nu prea mult, ca să nu pornească laptopul rece şi cu ventilatorul la turaţia minimă!) după care îl repornesc şi constat că înainte de a trece de grub ventilatorul porneşte la turaţia medie (deci nu la cea minimă cum face de regulă şi care nu se mai modifică în Linux). Trec de grub cu ventilatorul la turaţie medie şi constat că această turaţie este suficientă pentru a-mi păstra laptopul rece şi este suficient de silenţioasă pentru a o putea tolera în timpul lucrului. Primitiv, dar n-am găsit încă o altă soluţie pentru a putea aduce ventilatorul la turaţie medie din Linux (spun Linux în general, nu doar Ubuntu).

Pe topicul „Este teoria evolutiei "demonstrată"?”:

[quote="logic"]Tu zici că dacă accept că astronomia explică corect apariția galaxiilor, trebuie să accept şi teoria evoluţiei.[/quote]Ar trebui să accepţi teoria evoluţiei numai dacă ai înţeles analogia dintre metodele celor două ştiinţe. Dacă nu ai înţeles această analogie, atunci ai obligaţia s-o studiezi înainte de a o contesta.

[quote="logic"]Teoria nașterii și formării galaxiilor este demonstrată prin cele trei elemente: 1. explicații pentru fiecare etapă, 2. reproducere în laborator, 3. măsurători care pot chiar prezice etapele viitoare. [/quote]„Explicaţiile” se bazează ele însele pe alte teorii care nu există apriori. În laborator nu poate fi reprodusă efectiv formarea galaxiilor, ci orice asemenea „reproducere” este bazată pe presupunerile noastre (eronate sau nu) despre formarea galaxiilor. Predicţiile mai trebuie şi confirmate, iar confirmarea predicţiilor astronomice are nevoie tot de milioane de ani ca şi predicţiile teoriei evoluţiei.

De altfel, există mai recent exemple care demonstrează că evoluţia are loc chiar mult mai repede. De exemplu, am văzut recent la TV un documentar cu [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Domesticated_silver_fox]un experiment (de selecţie artificială) din Rusia[/url] în care sunt selectate vulpile mai blânde şi se izolează de restul vulpilor, lăsându-le să se împerecheze cu alte vulpi blânde şi se constată deja că ele dau naştere la vulpi din ce în ce mai blânde cu caracteristici din ce în ce mai asemănătoare cu ale câinilor domestici. Acest experiment confirmă în mod strălucit teoria evoluţiei şi selecţia naturală.

[quote="logic"]Evoluția speciilor [i]diferă[/i] de exemplul "apariției galaxiilor" tocmai că la teoria evoluției lipsesc cele trei elemente.[/quote]De la simpla afirmare a acestui fapt şi până la demonstraţia lui este o cale lungă pe care va trebui să o parcurgi, dacă chiar eşti interesat de adevăr.

Pentru început, eu zic să răsfoieşti câte ceva de pe Internet:

[url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_evolu%C5%A3ionist%C4%83]http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_evolu%C5%A3ionist%C4%83[/url]

[url=http://www.teoria-evolutiei.ro/]http://www.teoria-evolutiei.ro/[/url]

[url=http://www.evenimentul.ro/articol/cintezoii-confirma-teoria-evolutionista.html]http://www.evenimentul.ro/articol/cintezoii-confirma-teoria-evolutionista.html[/url]

Dacă nu eşti documentat, nu poţi contesta în mod convingător.

Pe topicul „Câte feluri de elice sunt?”:

Câte feluri de elice sunt? Mai concret, cum arată ecuaţia unei curbe pentru care raportul dintre curbură şi torsiune este constant? Cum aş putea găsi ecuaţia unei curbe dacă ştiu deja care sunt funcţiile ce dau curbura şi torsiunea?

Ştiu că pe acest forum sunt persoane care m-ar putea ajuta să găsesc eficient şi rapid răspunsul la asemenea întrebări şi le mulţumesc cu anticipaţie.

Mă interesează problema pentru că lucrez la elaborarea unei teorii în Fizică printre ale cărei postulate se va afla şi cel care stabileşte că un corp liber se mişcă pe o elice şi aş vrea să ştiu ce formă poate avea o asemenea elice.

Pe topicul „Definiţia eterului”:

[quote="mm"]S-au adunat cateva date pentru a alcatui o lista partiala cu sinonimele eterului. Acestea pot tine, deocamdata, loc de definitie pentru eter.

[u]Lista sinonimelor eterului, lista de definitie:[/u]

- 1) Eterul lui Aristotel, al cincilea element

- 2) Nimicul, dupa Lao Tzi

- 3) Nevazutul

- 4) Neauzitul

- 5) Impeceptibilul

- 6) Vidul median al lui Ceng

- 7) Vidul din Fizica

- 8/ TAO, Calea

- 9) Lesajonii

- 10) Noosfera acad. Vernadski

- 11) "Structura fina"

- 12) Puncte + Fluid

- 13) Orgonul

- 14) Vidul cuantic la 0[sup]o[/sup] K

- 15) Univers suprapus, paralel

- 16) Suflul primordial

- 17) Duhul

- 18)

[/quote]Sunt de acord, de exemplu, cu 7) sau cu 14) şi nu sunt de acord, de exemplu, cu 3) sau cu 4). Există şi alte lucruri nevăzute şi neauzite, nu doar eterul. Deci, mare atenţie la [b][url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Defini%C5%A3ie]definiţia[/url] eterului[/b], pentru ca aceasta să conţină numai ceea ce caracterizează eterul însuşi şi să nu permită confuzii.