Pe forumuri în săptămâna 15.02.2010-21.02.2010

Pe forumuri în săptămâna 15.02.2010-21.02.2010

Pe topicul „Conversia totala a caldurii in lucru mecanic”:

[color=green][Offtopic][/color]

Fii liniştit, george! Noi aici nu punem preţ pe modul în care se exprimă cineva, ci pe ceea ce încearcă să ne spună.

[color=green][/Offtopic][/color]

Pe topicul „Sugestii pentru tema curentă”:

Pe topicul „[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/propuneri-de-soluionare-f4/conversia-totala-a-caldurii-in-lucru-mecanic-t63-180.htm#1731]Conversia totala a caldurii in lucru mecanic[/url]”

[quote="„[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/propuneri-de-soluionare-f4/conversia-totala-a-caldurii-in-lucru-mecanic-t63-180.htm#1731]Conversia totala a caldurii in lucru mecanic[/url]” mm"]Abel, salut primavara inverzita de pe forum; din pacate scrisul se vede mult mai rau decat precedentul, in special pentru cei cu probleme de vedere.[/quote]Am înnegrit scrisul şi l-am mărit. Sper să fie mai bine. Am deschis acest topic pentru a nu face acolo alt offtopic şi pentru a deschide posibilitatea pentru asemenea observaţii.

Pe topicul „Sugestii pentru tema curentă”:

Am pus un albastru acum. Nu pot ţine seama decât de părerile formulate deja, iar dacă acestea devin contradictorii, atunci încerc să decid eu însumi cum este bine.

Pe topicul „Sugestii pentru tema curentă”:

Ok, deocamdată am restaurat vechea temă până când voi găsi alta mai convenabilă.

Pe topicul „Cum se pun întrebări eficiente”:

Am revăzut acest subiect minunat şi vi-l propun şi vouă spre lectură. Eu zic că merită să citiţi cum au gândit alţii că ar trebui să formulăm întrebări şi să construim răspunsuri. Aşadar, când aveţi timp, intraţi şi citiţi câte puţin din minunatul text aflat la adresa

http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Cum_se_pun_intrebari_inteligente

Vă mulţumesc!

Pe topicul „Problema status Pidgin”:

Iată un exemplu de status în Pidgin, care merge perfect

Oamenii sunt extrem de valoroşi http://abelcavasi.blogspot.com/2007/12/oamenii-sunt-extrem-de-valoroi.html

Mai precis, după mesaj laşi un spaţiu şi apoi pui lincul dorit.

Pe topicul „Sugestii pentru tema curentă”:

Într-adevăr, pe un asemenea forum de cercetare şi eu pun preţ mai ales pe vizibilitatea conţinutului, aşa că aştept să-mi propuneţi o combinaţie de culori sau o temă care să vă satisfacă în cea mai mare măsură.

Pe topicul „Despre participarea lui george pe forumul stiintaazi.ro”:

O altă cauză care ne determină să ne mai gândim la forumul stiintaazi.ro este numărul mare de înregistraţi pe acel forum şi, implicit, posibilitatea de a primi răspunsuri cât mai diverse şi mai corecte la întrebările complicate pe care le putem pune.

Pe topicul „Denumire”:

Şi mie-mi sună mai bine „suprafaţă de univers” (fără majusculă la univers), având în vedere că în universul minkowskian mai vorbim şi de linii de univers. O traducere mai fidelă ar fi „foaie de univers”, dar nu cred că este utilizabilă într-un context matematic.

Pe topicul „Problema status Pidgin”:

Ce înseamnă „nu funcţionează” în acest caz? Ce vede un alt utilizator de yahoo messenger? Ai putea să ne arăţi nişte imagini cu problema ta?

Pe topicul „Despre participarea lui george pe forumul stiintaazi.ro”:

Sunt de acord că este revoltătoare atitudinea lui [url=http://www.stiintaazi.ro/Forum/index.php?action=profile;u=6]Electron[/url] de pe [url=http://www.stiintaazi.ro/Forum/index.php]stiintaazi.ro[/url] şi consider că, într-adevăr, decât să subzişti pe un forum cu mulţi utilizatori, dar în care eşti umilit cu neruşinare tocmai de către un administrator, mai bine cauţi informaţii în altă parte sau aştepţi ca pe un forum liniştit ca acesta să-ţi parvină vreo idee de la nişte oameni foarte capabili.

Interesant este că, totuşi, dacă aş fi convins că acolo cineva mi-ar putea răspunde la întrebările punctuale pe care le-am pus de-a lungul timpului sau pe care aş vrea să le pun vreodată, atunci cu certitudine aş suporta chiar şi atitudinea răuvoitoare a lui Electron, pentru că (nu-i aşa?) [b]de dragul adevărului merită să sacrificăm chiar şi demnitatea noastră[/b].

Pe topicul „Ecuaţia curbei de curbură şi torsiune cunoscute”:

[quote="mm"]Nu prea inteleg la ce foloseste rezolvarea inversa a problemei adica pornind de la curbura si torsiune spre curba care le genereaza?? [/quote]Ceva mă face să cred că trebuie să ştiu cum arată în general o curbă pentru care raportul dintre curbură şi torsiune este constant. Vreau să văd ce esenţe ne dezvăluie o asemenea curbă, vreau să văd ce proprietăţi remarcabile poate avea ea, pentru că sunt convins că asemenea proprietăţi pot fi asociate cu proprietăţile fizice ale corpurilor care se deplasează pe curbe de [b][url=http://abelcavasi.wiki.zoho.com/Raport-Frenet.html]raport Frenet[/url][/b] constant.[quote="mm"]Dar in cazul unor elicii de alta forma decat cilindrice, poate fi extrem de complicata o asemenea abordare.[/quote]Tocmai asta este marea problemă, că mă interesează cum arată o elice la modul general, nu doar o elice de curbură şi torsiune constante.

Pe forumuri în săptămâna 8.02.2010-14.02.2010

Pe forumuri în săptămâna 8.02.2010-14.02.2010

Pe topicul „intrebare”:

Pentru că liniile de câmp sunt perpendiculare pe suprafeţele de potenţial (mai riguros, intensitatea este minus gradientul potenţialului), iar în metal electronii fiind [B]liberi[/B] se aranjează rapid la suprafaţa lui şi îşi distribuie în mod egal potenţialul.

Pe topicul „Bancuri......”:

Vă mulţumesc! Râd bine la ele :D .

Pe topicul „KDE,Gnome...sau o amestecata?”:

Am încercat şi eu kubuntu-desktop, intrând într-o sesiune kde, dar faptul că nu am reuşit să mă conectez la internet cu un ICON 255 atât de natural (de fapt, chiar deloc!) precum am reuşit în gnome m-a determinat să presupun că sunt şi alte avantaje ale gnome pe care eu nu le cunosc încă. În plus, nu-mi place că de când am instalat kdm îmi apare la pornire kubuntu, nu ubuntu, deşi folosesc mai des sesiunea gnome. Nu-mi place nici că, deşi am pus la implicite Firefox, pidginul mă aruncă în Konqueror ca să-mi citesc mailurile. Într-adevăr, poate sunt mofturi de începător, dar asemenea ciudăţenii mă ţin încă departe de frumosul mediu KDE.

Pe topicul „KDE,Gnome...sau o amestecata?”:

Aveţi dreptate, KDE [i]vrea[/i] să fie mai customizabil, dar atunci când acest lucru se realizează incomplet şi cu sacrificarea stabilităţii, eu cred că rămâne un obiectiv neatins.

De exemplu, am intrat în KDE ca să încerc ceea ce mi-a sugerat octavian cu stabilirea navigatorului implicit pentru pidgin şi am avut surpriza să-mi văd procesorul mergând la capacitate maximă pe toată durata sesiunii. Am căutat printre procese şi am găsit că Xorg îmi păpa peste 50% din procesor. Şi asta din senin, fără să fac nimic mai deosebit! Asta este foarte grav!

În al doilea rând, dacă pentru a stabili un navigator implicit trebuie să parcurg atâtea etape, consider că nu mai poate fi vorba de un mediu uşor customizabil. Ar fi trebui să fie suficientă prima variantă. Din moment ce am stabilit pe o cale ca Firefox să fie implicit, nu mai era nevoie de o acţiune suplimentară pentru pidgin. Asta din câte consider eu acum.

Aşadar, prin ce mai este atât de customizabil KDE faţă de Gnome din moment ce nu am găsit [i]uşor[/i] o metodă de a obţine ceea ce doresc eu, ca începător? Că doar asta înseamnă customizabil, ca [i]un începător[/i] să se descurce cu uşurinţă printre variantele care i se pun la dispoziţie.

Şi dacă tot m-am descărcat, să vă spun că de când am instalat kdm, nu-mi mai merge CTRL dreapta în VirtualBox şi am fost nevoit să modific tasta de control.

Şi Gnome este customizabil din terminal, mai ales atunci când te poţi conecta la această comunitate minunată şi poţi pune întrebări despre ce comenzi să introduci în terminal ca să obţii un sistem aşa cum ţi-l doreşti. Mai mult, cum v-am mai zis, cu Gnome am reuşit să mă conectez uşor la internet prin modem, iar cu KDE nu. Şi conectarea la internet e o treabă serioasă, de o importanţă supremă!

Aşa că încă stau departe de KDE, căci m-a fermecat doar frumuseţea lui, nu şi utilitatea.

Pe topicul „KDE,Gnome...sau o amestecata?”:

[quote=octavian]Orice program este customizabil, insa il modifica doar cei care stiu cum sa faca lucrul asta, de cele mai multe ori nu incepatorii.

[/quote]Ai dreptate că orice program este customizabil, deci şi Gnome, mai ales pentru cei mai avansaţi :D . Tocmai de aceea spun că acest KDE ar putea fi numit mai customizabil decât Gnome doar dacă această proprietate ar fi disponibilă şi începătorilor, nu doar avansaţilor. Altfel, nu are mai mult decât Gnome şi îi rămâne doar frumuseţea, dar toate astea în detrimentul stabilităţii şi al resurselor.

Şi-apoi, ce să facă un începător cu o interfaţă KDE frumoasă, dar care nu-i permite nici măcar să se conecteze uşor la internet printr-un modem, precum îi permite Gnome? Dimpotrivă, consider că un mediu de operare este cu atât mai inteligent, cu atât mai eficient, cu cât îi cere utilizatorului cât mai puţine informaţii şi se descurcă cu ele aşa cum sunt, precum face Gnome.

Pe forumuri în săptămâna 1.02.2010-7.02.2010

Pe forumuri în săptămâna 1.02.2010-7.02.2010

Pe topicul „Error inserting Toshiba_ACPI Module”:

Mersi, marianvasile, pentru idee! Am încercat şi asta. Într-adevăr, în fişierul /etc/default/grub am găsit comanda GRUB_CMDLINE_LINUX="" şi am înlocuit-o. Din păcate, n-a avut niciun efect observabil.

În schimb, am descoperit aseară o modalitate primitivă de a putea folosi Linux. Aştept să mi se încingă calculatorul la 70, 80 de grade, după care îl opresc sau îl hibernez şi aştept până se răceşte la vreo 50, 60 de grade (nu prea mult, ca să nu pornească laptopul rece şi cu ventilatorul la turaţia minimă!) după care îl repornesc şi constat că înainte de a trece de grub ventilatorul porneşte la turaţia medie (deci nu la cea minimă cum face de regulă şi care nu se mai modifică în Linux). Trec de grub cu ventilatorul la turaţie medie şi constat că această turaţie este suficientă pentru a-mi păstra laptopul rece şi este suficient de silenţioasă pentru a o putea tolera în timpul lucrului. Primitiv, dar n-am găsit încă o altă soluţie pentru a putea aduce ventilatorul la turaţie medie din Linux (spun Linux în general, nu doar Ubuntu).

Pe topicul „Este teoria evolutiei "demonstrată"?”:

[quote="logic"]Tu zici că dacă accept că astronomia explică corect apariția galaxiilor, trebuie să accept şi teoria evoluţiei.[/quote]Ar trebui să accepţi teoria evoluţiei numai dacă ai înţeles analogia dintre metodele celor două ştiinţe. Dacă nu ai înţeles această analogie, atunci ai obligaţia s-o studiezi înainte de a o contesta.

[quote="logic"]Teoria nașterii și formării galaxiilor este demonstrată prin cele trei elemente: 1. explicații pentru fiecare etapă, 2. reproducere în laborator, 3. măsurători care pot chiar prezice etapele viitoare. [/quote]„Explicaţiile” se bazează ele însele pe alte teorii care nu există apriori. În laborator nu poate fi reprodusă efectiv formarea galaxiilor, ci orice asemenea „reproducere” este bazată pe presupunerile noastre (eronate sau nu) despre formarea galaxiilor. Predicţiile mai trebuie şi confirmate, iar confirmarea predicţiilor astronomice are nevoie tot de milioane de ani ca şi predicţiile teoriei evoluţiei.

De altfel, există mai recent exemple care demonstrează că evoluţia are loc chiar mult mai repede. De exemplu, am văzut recent la TV un documentar cu [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Domesticated_silver_fox]un experiment (de selecţie artificială) din Rusia[/url] în care sunt selectate vulpile mai blânde şi se izolează de restul vulpilor, lăsându-le să se împerecheze cu alte vulpi blânde şi se constată deja că ele dau naştere la vulpi din ce în ce mai blânde cu caracteristici din ce în ce mai asemănătoare cu ale câinilor domestici. Acest experiment confirmă în mod strălucit teoria evoluţiei şi selecţia naturală.

[quote="logic"]Evoluția speciilor [i]diferă[/i] de exemplul "apariției galaxiilor" tocmai că la teoria evoluției lipsesc cele trei elemente.[/quote]De la simpla afirmare a acestui fapt şi până la demonstraţia lui este o cale lungă pe care va trebui să o parcurgi, dacă chiar eşti interesat de adevăr.

Pentru început, eu zic să răsfoieşti câte ceva de pe Internet:

[url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_evolu%C5%A3ionist%C4%83]http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_evolu%C5%A3ionist%C4%83[/url]

[url=http://www.teoria-evolutiei.ro/]http://www.teoria-evolutiei.ro/[/url]

[url=http://www.evenimentul.ro/articol/cintezoii-confirma-teoria-evolutionista.html]http://www.evenimentul.ro/articol/cintezoii-confirma-teoria-evolutionista.html[/url]

Dacă nu eşti documentat, nu poţi contesta în mod convingător.

Pe topicul „Câte feluri de elice sunt?”:

Câte feluri de elice sunt? Mai concret, cum arată ecuaţia unei curbe pentru care raportul dintre curbură şi torsiune este constant? Cum aş putea găsi ecuaţia unei curbe dacă ştiu deja care sunt funcţiile ce dau curbura şi torsiunea?

Ştiu că pe acest forum sunt persoane care m-ar putea ajuta să găsesc eficient şi rapid răspunsul la asemenea întrebări şi le mulţumesc cu anticipaţie.

Mă interesează problema pentru că lucrez la elaborarea unei teorii în Fizică printre ale cărei postulate se va afla şi cel care stabileşte că un corp liber se mişcă pe o elice şi aş vrea să ştiu ce formă poate avea o asemenea elice.

Pe topicul „Definiţia eterului”:

[quote="mm"]S-au adunat cateva date pentru a alcatui o lista partiala cu sinonimele eterului. Acestea pot tine, deocamdata, loc de definitie pentru eter.

[u]Lista sinonimelor eterului, lista de definitie:[/u]

- 1) Eterul lui Aristotel, al cincilea element

- 2) Nimicul, dupa Lao Tzi

- 3) Nevazutul

- 4) Neauzitul

- 5) Impeceptibilul

- 6) Vidul median al lui Ceng

- 7) Vidul din Fizica

- 8/ TAO, Calea

- 9) Lesajonii

- 10) Noosfera acad. Vernadski

- 11) "Structura fina"

- 12) Puncte + Fluid

- 13) Orgonul

- 14) Vidul cuantic la 0[sup]o[/sup] K

- 15) Univers suprapus, paralel

- 16) Suflul primordial

- 17) Duhul

- 18)

[/quote]Sunt de acord, de exemplu, cu 7) sau cu 14) şi nu sunt de acord, de exemplu, cu 3) sau cu 4). Există şi alte lucruri nevăzute şi neauzite, nu doar eterul. Deci, mare atenţie la [b][url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Defini%C5%A3ie]definiţia[/url] eterului[/b], pentru ca aceasta să conţină numai ceea ce caracterizează eterul însuşi şi să nu permită confuzii.

Cercetările mele din luna ianuarie 2010

Cercetările mele din luna ianuarie 2010

(Duminică, 3 ianuarie 2010)

-(13:52). Deşi am introdus recent o noţiune pe care o consider foarte importantă, numită „elice sinusoidală”, mă frământă acum gândul că, dat fiind faptul că lambda este radicalul unei sume de două pătrate, am putea studia o curbă pentru care curbura variază sinusoidal, iar torsiunea cosinusoidal (sau invers), caz în care am putea obţine pentru lambda un număr constant (căci suma dintre pătratul sinusului şi cel al cosinusului este egală cu unitatea).

-(14:47). În cazul în care lambda ar fi constant (şi viteza pe traiectorie), am obţine o viteză de rotaţie a triedrului Frenet constantă în modul şi variabilă doar în direcţie. Atunci, viteza unghiulară ar fi un vector variabil doar în direcţie. Dar ce ştim noi despre un vector variabil doar în direcţie? Ştim că precesează în jurul unei direcţii (care este neschimbată în primă aproximaţie)!

-(15:00). Cea mai evidentă (dar nu neapărat şi reală) precesie este aceea de unghi drept, adică aceea în care vectorul precesează într-un plan.

-(21:25). Dacă viteza unghiulară precesează într-un plan, atunci traiectoria se înfăşoară în jurul unui cerc, fiind o elice sinusoidală pe porţiuni mici de cerc.

(Sâmbătă, 9 ianuarie 2010)

-(9:54). Elicea asta sinusoidală îmi dă din ce în ce mai multe bătăi de cap. Este prea interesantă! Gândiţi-vă că este posibil ca distanţa dintre nodurile elicei sinusoidale să fie tocmai lungimea de undă asociată! Aoleeeu, maicăăăăă! Ce ne facem dacă e aşa?
-(9:58). Hai să vedem ce e de făcut în acest caz! Deci, presupunem că există o identitate între distanţa dintre nodurile elicei sinusoidale (distanţă pe care am numit-o „modul al elicei sinusoidale”) şi lungimea de undă asociată.
-(10:05). Ştim despre lungimea de undă asociată că este invers proporţională cu impulsul particulei. Asta înseamnă că şi modulul elicei sinusoidale este invers proporţional cu impulsul particulei. În cel mai rău caz (adică în cazul în care nu pot demonstra asta), voi postula această relaţie, căci ar putea fi o relaţie fundamentală a Fizicii elicoidale.
-(10:10). Acum să testăm această relaţie. Să o supunem diferitelor încercări. De exemplu, să o testăm în cazul a două particule.
-(10:12). Dacă o particulă merge pe o elice sinusoidală de anumiţi parametri şi altă particulă merge pe o altă elice sinusoidală de alţi parametri, atunci putem asocia acestui sistem de două particule o elice sinusoidală care să caracterizeze întregul sistem?
-(10:14). Stai aşa, că mă enervezi! De ce nu defineşti întâi elicea sinusoidală prin nişte parametri matematici, ca să poţi să obţii concluzii cantitative?
-(10:15). Mda, normal că ai dreptate. Bun, să vedem cum putem formaliza elicea sinusoidală. Elicea sinusoidală are o direcţie a axei, deci îi putem asocia cel puţin o dreaptă.
-(10:32). Apoi, am mai putea să-i asociem chiar şi un vector, din moment ce elicea sinusoidală are un modul. Numai că acest vector nu ar avea orientare, deci ar fi un pseudovector.
-(10:41). Totuşi, mai rămâne diametrul minim, cel maxim şi numărul de spire pe nod.

(Sâmbătă, 16 ianuarie 2010)

-(11:51). Prima tentaţie a unui corp supus unor influenţe exterioare este să se translateze.
-(12:43). Dacă, din anumite motive, corpul, deşi supus influenţelor exterioare, nu se poate translata, atunci va încerca să se rotească. În fine, dacă nu se poate nici translata şi nici roti, atunci el se va dilata.
-(12:46). Să analizăm, atunci, importantul caz în care un corp se află într-un câmp care produce dilatare (respectiv, contracţie). Un câmp care produce numai dilatare (respectiv, contracţie, lucru pe care nu-l voi mai repeta) este, cu certitudine, un câmp scalar.
-(12:51). Şi poate că orice alt câmp nu este altceva decât un câmp care produce dilatare, dar care este variabil în timp.
-(20:26). Particulele unui sistem care pătrunde într-un câmp ce produce dilatare (cum, doamne, să numesc un asemenea câmp?) vor fi supuse unor forţe ce acţionează spre sau dinspre centrul de masă al sistemului. Este foarte posibil ca un asemenea câmp să fie tocmai câmpul electric.
-(20:32). Voi numi câmp deformator acel câmp care deformează un sistem, dilatându-l sau contractându-l. Acest câmp trebuie pus alături de câmpul translator (care translatează un sistem) şi câmpul rotitor (care roteşte un sistem).
-(20:36). În ultimă instanţă, trebuie să admitem că există un singur câmp, ale cărui componente (reciproc perpendiculare) translatează, roteşte şi deformează un sistem.

Pe forumuri în săptămâna 25.01.2010-31.01.2010

Pe forumuri în săptămâna 25.01.2010-31.01.2010

Pe topicul „Probleme cu Google Earth”:

[quote=Hitzi]Fisierul GoogleEarthLinux.bin care l-am descarcat de pe site nu-l pot deschide, imi apare o eroare ce zice cam asa "Could not display "/home/hitzi/Desktop/GoogleEarthLinux.bin". The file is of an unknown type" si mai am un semn mare de interzis langa[/quote]Sau dacă vrei varianta cu mausul, clic dreapta pe fişier, Proprietăţi/Permisii şi bifează căsuţa de execuţie „Permite executarea fişierului ca program”.

Pe topicul „Algebra”:

Logaritmezi în baza a atât în membrul din stânga ecuaţiei, cât şi în cel din dreapta şi va rezulta o înmulţire de doi logaritmi, care înmulţire este comutativă.

Prin urmare, soluţiile ecuaţiei date sunt toate numerele reale, căci egalitatea este adevărată aşa cum rezultă de mai sus.

Pe topicul „Interpretarea geometrica a relativitatii spatiului”:

Ivan, încercările tale sunt foarte originale şi foarte importante, mai ales datorită [b]simplităţii[/b] lor. Dar este o problemă mare cu relaţia asta dintre viteze şi intensitatea câmpului gravitaţional, pe care o propui. Poţi înţelege această problemă dacă îţi aminteşti că un corp poate avea viteză şi [b]perpendicular[/b] pe liniile câmpului gravitaţional, nu doar paralel cu aceste linii. Mai concret, un corp se poate mişca în jurul altui corp şi pe o traiectorie circulară de intensitate gravitaţională constantă, deci [b]nu poţi pune o relaţie directă între modulul vitezei şi intensitatea câmpului gravitaţional[/b], aşa cum sugerezi tu. Părerea mea.

Pe topicul „Am structurat secţiunea cu idei interesante în Fizică”:

Am structurat mai detaliat [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/idei-interesante-in-fizica-f22/]secţiunea cu idei interesante în Fizică[/url]. Pasionaţilor de Fizică le doresc cât mai mare putere de concentrare pentru a putea publica multe idei în forma lor finală.

Pe topicul „Error inserting Toshiba_ACPI Module”:

Cum pot controla ventilatorul pe un laptop Toshiba?

Mă lupt de vreo o săptămână cu o problemă ciudată pe un laptop Toshiba Satellite L300. Am citit şi aplicat ce s-a scris şi pe acest forum şi pe altele, dar, probabil, nu fac eu ceva bine că nu-mi iese nicicum. N-am înţeles prea bine dacă s-a rezolvat cumva problema sau nu, dar la comanda

„sudo modprobe toshiba_acpi”

[b]şi eu primesc eroarea[/b]

„FATAL: Error inserting toshiba_acpi (/lib/modules/2.6.31-17-server/kernel/drivers/platform/x86/toshiba_acpi.ko): No such device ” .

Ceea ce mă deranjează foarte mult este că, după o oarecare perioadă de activitate normală, să zicem, o jumătate de oră, după ce temperatura procesorului ajunge pe la 80 de grade, începe ventilatorul să funcţioneze la o turaţie mare, după care nu se mai opreşte niciodată, obligându-mă să suspend laptopul.

Am instalat lm-sensor, toshutils, toshset, sensord, computertemp, hddtemp, i8kutils, acpitail, gkrellM, etc. Întâi m-am chinuit să pun un applet-sensor pe bara de sus care să-mi afişeze şi temperatura procesorului, nu doar a hardului, căci implicit îmi apărea că procesorul are temperatura de 0 grade.

Apoi am încercat kubuntu, xubuntu, opensuse, mandriva, dar niciunul n-a reuşit să-mi oprească ventilatorul după ce se răcea laptopul.

Comanda „fan” îmi dă eroarea „fan: laptop does not have cooling fan or kernel module not installed. ” şi poate că pe-aici se-nvârte problema. Ciudat mi se pare şi faptul că comanda

„sensors”

îmi returnează

„acpitz-virtual-0

Adapter: Virtual device

temp1: +0.0°C (crit = +106.0°C)

coretemp-isa-0000

Adapter: ISA adapter

Core 0: +44.0°C (high = +100.0°C, crit = +100.0°C)

”

mult diferit de alte rezultate ale acestei comenzi pe care le-am găsit [url=http://ubuntuforums.org/showthread.php?t=2780]în altă parte[/url].

Oare există în Ubuntu pentru acest laptop vreo posibilitate de a controla viteza minimă a ventilatorului sau temperatura minimă la care acesta să se oprească sau măcar o modalitate de a-l opri manual, ca să nu-mi vâjâie necontenit după pornire chiar dacă temperatura a scăzut la temperatura ambiantă?

Vă mulţumesc pentru eforturi!