Lansez aici o ipoteză ce aparține Fizicii elicoidale.
Dacă un sistem (planetar sau atomic) este obligat să absoarbă energie, atunci el este nevoit să-și satelizeze componentele. Asta înseamnă că pentru a absorbi energie, sistemul va obliga componentele sale să se miște pe traiectorii mai complicate determinate de rotații în jurul altor rotații.
Traiectoriile mai complicate conțin mai multă energie decât traiectoriile mai simple. Astfel, un corp care se deplasează cu o anumită viteză pe o dreaptă are energie mai mică decât același corp care s-ar deplasa cu aceeași viteză pe o elice circulară. În ultimă instanță, toată energia unui corp se datorează numai gradului de întortochere a traiectoriei pe care se deplasează corpul.
Conform acestei ipoteze, Sistemul Solar a apărut deoarece a fost nevoit să absoarbă energie. În timp, pe măsură ce Sistemul Solar va pierde energie, Luna își va pierde energia și va deveni mai degrabă planetă, decât satelit al Pământului. Într-o asemenea configurație, Sistemul Solar, nesatelizat, va avea energie mai mică decât în configurația actuală, în care este satelizat.
De asemenea, mai interesant, un atom de hidrogen excitat este un atom de hidrogen al cărui electron se deplasează pe o traiectorie mai complicată decât în stare neexcitată.
Saltul de la o traiectorie mai puțin complicată la una mai complicată se produce în momentul în care curbura traiectoriei electronului devine mai mare decât torsiunea curentă a traiectoriei. Cum torsiunea curentă (dată de radicalul sumei pătratelor torsiunilor de ordin inferior (vezi consecințele teoremei lui Bilinski)) crește pe măsură ce crește gradul de întortochere a traiectoriei, rezultă că crește și capacitatea de absorbție a energiei de către sistem. Așadar, această ipoteză a satelizării poate explica (altfel decât mecanica cuantică) de ce nu apare catastrofa ultravioletă.
Această ipoteză poate explica și turbulența. Un fluid devine turbulent deoarece componentele sale sunt obligate să absoarbă energie, deci sunt obligate să satelizeze.
Tototdată, această ipoteză ne oferă o altă perspectivă privind principiul de neteterminare al lui Heisenberg. Ea ne spune că nedeterminarea apare doar dacă măsurăm parametrii traiectoriei medii pe care s-ar deplasa particulele. Cum satelizarea nu este haotică, ci progresivă și poate fi calculată precis, nedeterminarea poate fi eliminată, cel puțin teoretic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile vor fi moderate în măsura timpului meu disponibil, după care vor apărea pe blog. Voi încerca să public doar comentariile consistente sau interesante sau adevărate sau corecte sau la obiect. Voi căuta să le elimin pe cele din care nu avem nimic de învățat sau pe cele care afectează negativ mintea cititorului sau reclamele fără legătură cu blogul. De asemenea, voi face tot posibilul să răspund la comentariile care cer un răspuns. Vă mulţumesc pentru efortul vostru de a scrie în lumina acestor consideraţii!