[quote="virgil"]Nu
produce, ar insemna ca intreaga masa a Pamantului care se roteste sa
produca camp magnetic.[/quote]Şi asta de ce ar fi imposibil? Eşti chiar
atât de sigur că explicaţia câmpului magnetic al Pământului ar fi teoria
dinamului? Nu poţi contesta o ipoteză cu alte ipoteze. Iar dintre două
ipoteze, este de preferat cea mai simplă, cea mai generală, cea mai
cuprinzătoare, cea mai bogată în efecte, în consecinţe.
Virgil,
şi încă ceva! Dacă tot ai comparat polizorul cu Pământul, poate ar fi
bine să vedem cam ce turaţie ar trebui să aibă un polizor de 10 kg
pentru a produce un câmp asemănător cu al Pământului. Pentru aceasta,
presupunem că intensitatea câmpului magnetic produs depinde direct
proporţional cu masa şi cu viteza de rotaţie. Deci, pentru ca
intensitatea câmpului magnetic produs de polizor să fie cam de ordinul
de mărime al câmpului terestru ar trebui ca produsul dintre masă şi
viteza de rotaţie să fie aproximativ egal în ambele cazuri. Pentru
Pământ, acest produs este cam [tex]{6\cdot 10^{24}\cdot\frac{1}{86400}
kg\cdot s^{-1}=6,95\cdot 10^{19} kg\cdot s^{-1}}[/tex]. De aici rezultă
că un polizor de 6,95 kg ar trebui să aibă o viteză de rotaţie de
ordinul a [tex]{10^{19}}[/tex] rotaţii pe secundă. Asta ca să vezi cam
cât de „ultrasensibil” ar trebui să fie acel magnetoscop.
[quote="Razvan"]Câmpul magnetic planetar este generat de un dinam. [/quote]Vrei să spui că această afirmaţie este o certitudine?
Sunt
[b]o mulţime de posibilităţi[/b] prin care să încep să-ţi răspund din
perspectiva ipotezei mele la toate întrebările pe care le pui. Aş putea
spune că asteroizii au masa mai mică sau turaţia mai mică. La fel
sateliţii, majoritatea sunt sincroni, deci au turaţia mai mică. Aş putea
spune că miezul unui corp se roteşte mai repede decât scoarţa sa care
este frânată prin forţe mareice. Totodată, masa miezului unui asemenea
corp trebuie să fie mult mai mare şi ar putea concentra o mare parte a
masei corpului planetar.
Mai mult, teoria dinamului implică mult mai multe probleme decât ipoteza mea.
Gândeşte-te
la temperaturile din miezul corpului planetar. Ele depăşesc cu mult
temperaturile Curie care demagnetizează complet un corp. Totodată,
temperaturile nu sunt atât de mari încât substanţa din miez să fie
ionizată, motiv pentru care ea rămâne neutră din punct de vedere
electric. Ce să mai spunem de pierderile prin efect Joule, care ar
trebui să anihileze foarte repede eventualii curenţi electrici (că doar
nu sunt ei curenţi prin supraconductori). Atunci pe ce se mai bazează
teoria dinamului?
Ce
este mai plauzibil? Este mai plauzibil ca miezul să se mişte mai repede
decât scoarţa (sau să fie mult mai masiv), aşa cum preconizează ipoteza
mea? Sau este mai plauzibil ca în miez să inventăm curenţi electrici de
convecţie ce rezistă la nesfârşit în nişte condiţii improprii?
Mai crezi şi acum că ipoteza mea nu merită analizată, fiind eliminată de teoria dinamului?
[quote="AMOT"]Nu
inteleg! [/quote]Ok, ne străduim să te facem să înţelegi, atunci.
[quote]Comparatia asta am facut-o dar nu reiese clar ca se poate
demonstra inegalitatea propusa de mine prin metoda inductiei complete.
[/quote]Nu reiese clar? Hmmm... Ai putea să ne [b]demonstrezi[/b] că „nu
reiese clar”? Chiar sunt curios să văd dacă am omis eu
ceva.[quote]Orice tip de inegalitate se poate demonstra prin inductie
matematica completa?[/quote]Nu. De exemplu, unele inegalităţi cu numere
reale nu merită demonstrate cu inducţie. Inducţia se aplică mai ales la
numere întregi.
Corpurile
cu miez lichid şi fierbinte dau mai mult câmp magnetic [b]şi în ipoteza
mea[/b]. Deci nu văd încă de ce ipoteza mea ar fi mai puţin bună decât
ipoteza dinamului.
Iar
în cazul ipotezei dinamului [b]trebuie[/b] să pui cumva curenţi
electrici de convecţie acolo în miez, căci Fizica actuală nu ştie să
producă altfel câmp magnetic, decât prin curent electric.
Apropo,
aprofundând această teorie absurdă a dinamului, constat că există
[url=http://en.wikipedia.org/wiki/Antidynamo_theorem]o teoremă[/url]
care demonstrează că teoria dinamului nu poate oferi o axă de simetrie.
Asta dacă am înţeles eu bine.
Fizica
actuală spune că în miezul Pământului ar exista curenţi electrici care
produc câmpul magnetic terestru. Ei bine, aşa cum am arătat şi pe
[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t448p30-un-magnet-este-un-corp-cu-moment-cinetic-propriu-nenul#9572]topicul
recent[/url] despre momentul magnetic, eu nu sunt de acord cu asta.
Consider că temperaturile din miez sunt mai mari decât temperaturile
Curie, deci acolo nu pot exista magneţi permanenţi. De asemenea, dacă nu
există magneţi, atunci trebuie să existe curenţi (foarte intenşi). Dar
nici curenţi nu pot exista, căci efectul Joule i-ar estompa foarte
rapid. Unde mai punem că există o
[url=http://en.wikipedia.org/wiki/Antidynamo_theorem]teoremă[/url] care
face imposibilă apariţia sau menţinerea unei direcţii constante a unui
eventual câmp magnetic produs prin eventualii curenţi electrici
misterioşi care ar trebui inventaţi în miez.
Ce mai, am toate motivele să nu fiu de acord cu teoria dinamului. Voi cum staţi la capitolul ăsta?
Sărbători fericite, scumpilor!
Într-adevăr,
efecte interesante şi este remarcabilă (chiar dacă firavă) intenţia ta
de a salva Fizica actuală. Sunt curios dacă ele pot „salva” teoria
dinamului. Din câte ştiu eu, nu o pot salva, căci primul efect este
valabil pentru corpuri solide (în miez sunt lichide), iar al doilea nu
produce curenţii electrici scontaţi (ci produce curenţi radiali) şi nici
de durată suficientă pentru ca ei să genereze mereu câmpul magnetic
necesar.
Dragii
mei, un corp (fie el chiar şi elefant) suspendat de un fir (arc) nu
levitează, ci este doar [b]suspendat[/b]. Inima şi rinichii elefantului
suspendat vor fi acţionate la rândul lor de gravitaţie, iar ligamentele
organelor sale vor fi solicitate în continuare. Levitaţia este mult mai
mult decât atât.
[quote="sadang"]Nici
eu nu sunt de acord cu teoria magnetismului planetar, insa nici nu am
alte certitudini ci doar presupuneri.[/quote]Păi, să vedem atunci
presupunerile! Cu siguranţă trebuie să fie interesante. Un om atât de
citit care nu este de acord cu teoria actuală trebuie să spună ceva
interesant şi util.
Eu
zic că experimentul acela nu poate spune absolut nimic despre câmpul
magnetic produs de Pământ, ci este un alt absorbant de fonduri ca atâtea
altele. Sferele acelea se află deja în câmp gravitaţional intens (de
1g), precum şi în câmp magnetic intens (cel terestru), temperatura de
105 grade este absolut ridicolă pentru asemenea pretenţii (mult sub
temperaturile Curie care au un cuvânt greu de spus în acest domeniu),
iar separarea lichidului de interior aruncă în derizoriu tot
experimentul în raport cu ceea ce vrea să demonstreze.
Asta e. Asta e Fizica noastră şi fizicienii noştri şi nu putem avea pretenţii mai mari de la ei. :(
Mulţumesc, Eugen, pentru că îmi pui la dispoziţie modul în care vede fenomenul Fizica actuală.
[quote="eugen"]Un
disc conductor rotit constant, pe care electronii centrifugati stau la
periferie si miezul ramane incarcat pozitiv, devine echivalentul a doua
spire parcurse de curenti opusi ca sens.
Intrucat
viteza tangentiala a electronilor este mai mare ca a zonei pozitive,
efectul " spirei" cu electroni va da in final un camp magnetic
preponderent (la echilibru coulombian-centrifugal, sarcina negativa este
echilibrata de cea pozitiva, suma lor algebrica fiind nula).
Cu
aceste premize, un conductor neutru in repaus , produce magnetism in
rotatie. [/quote]Da, sunt de acord cu ceea ce ai spus până aici. Dar aş
vrea să menţionez două lucruri. În primul rând, ceea ce ai scris aici
este valabil [b]numai[/b] pentru conductorul solid. În al doilea rând,
rotaţia unui asemenea conductor [b]consumă energie[/b], deci fenomenul
trebuie întreţinut, fiind frânat în timp.[quote]In cazul unui lichid
conductor (mercur de ex ) efectul poate fi mai pregnant.[/quote]Cu asta
nu sunt de acord. În primul rând, pentru că forţa centrifugă tinde să
ducă la periferie substanţele mai grele. În al doilea rând, pentru că
forţa centrifugă (obişnuită) nu este suficientă pentru a separa
electronii de ioni. Nu are niciun „motiv” să facă o asemenea separare.
Mai fac şi moderatorii (administratorii) lucruri incorecte, AMOT, nu doar tu, că şi ei sunt oameni, nu doar tu.
Poate
asta s-a întâmplat din două motive: sau administratorul (moderatorul)
nu a avut timp să modereze după care a uitat; sau a considerat că pentru
3 rânduri suplimentare nu este chiar aşa de mare lucru şi nu merită să
deschidă un alt topic pentru asta.
Mulţumit acum?
[quote="AMOT"][b]Abel Cavasi,
Te
rog sa-ti asumi crearea acestui subiect caci nu eu l-am creat![/b]
[/quote]Dacă te uiţi mai bine la subsolul primului mesaj, se subînţelege
că eu am creat acest topic (eu sunt cel care a făcut menţiunea că
„Provine din topicul...”).[quote][b]Deasemenea te rog ca de la subiectul
"Urari de sarbatori" sa stergi postarea lui curiosul ""Crede si nu
cerceta! Multe nu va sunt date sa le cunoasteti!"citat din Biblie,in
contrast cu munca noastra."[/b][/quote]Postarea lui este veche şi n-a
obiectat nimeni până acum. Dacă vor mai fi şi alţii care să obiecteze
(ceva mai frumos) atunci poate că vom face ceva în această privinţă.
[quote="sadang"]Abel,
decat sa merg pe mana teoriei oficiale, eu personal il prefer pe
WoodyCad si teoria lui. Sau pe toti ceilalti multi, care au facut cate
ceva ce nu poate fi explicat de catre stiinta
dogmatico-materialist-stiintifica actuala. [/quote]Evident, nu putem
cădea în extrema de a prefera pseudoştiinţa (sau Ştiinţa de faţadă). De
bine, de rău, Fizica actuală [b]încearcă[/b] să explice cât mai multe
lucruri. De exemplu, WoodyCAD nu ne arată nici a milioana parte din ceea
ce ne arată (corect) Fizica actuală.
[quote]Stim
ce este magnetismul? Nu! Stiinta nu explica ce este magnetismul ci
modul de manifestare al acestuia prin prisma efectelor constatate. Ca de
altfel cu mai toate manifestarile. [/quote]Într-adevăr, Fizica actuală
nu ştie ce este magnetismul. Mai rău este că nu toţi profesorii sau
fizicienii ştiu asta şi, prin ignoranţa lor, prin suficienţa lor,
înăbuşă inventivitatea studenţilor care ar putea să aprofundeze
chestiunea cu mintea lor proaspătă şi neîntinată de
prejudecăţi.[quote]Asta nu este stiinta ci prosteala pe fata.
Superficialitate! [/quote]E o oarecare superficialitate. Însă ea provine
din ignoranţă, nu din intenţie. Cel puţin aşa sper să fie...[quote]Pana
sa ajungem sa intelegem ce este magnetismul terestru ar trebui sa
intelegem ce este magnetismul. Iar opinia mea este ca magnetismul,
gravitatia, electricitatea sunt manifestari diferite ale unei cauze
comune. [/quote]Sunt de acord că au o cauză comună. Această cauză este:
[b]mişcarea mecanică[/b] şi variaţiile ei.[quote]Uite doua
viziuni[/quote]Consider că a cam venit vremea să trecem la viziuni
matematice, nu filozofice. Nu este suficientă vorbăria în acest domeniu.
Problemele acestea trebuie abordate cantitativ. Iar
[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t156-teorema-de-recurena-a-formulelor-lui-frenet#2003]teorema
de recurenţă[/url] are un cuvânt greu de spus în Fizica viitorului şi
aştept cu nerăbdare să vă văd că o aprofundaţi.
Desigur,
faptul că doresc să transpun rezultatele matematicii în Fizică denotă
că mă interesează şi pe mine ce posibilităţi practice are ea în Fizica
actuală, în Fizică. Însă, mă refer mai degrabă la faptul că nu este
suficient (ca eu) să spun că „mişcarea unui corp neutru produce câmp
magnetic” (care este simplă filozofie), ci trebuie spus şi [b]cât[/b]
câmp magnetic produce un corp de o anumită masă şi cu o mişcare de un
anumit fel. Iar pentru acest „cât” teorema de recurenţă ne spune ceva
nou, ceva demn de luat în seamă mult mai serios ca şi până acum.
O
primă
[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t448p30-un-magnet-este-un-corp-cu-moment-cinetic-propriu-nenul#9560]ipoteză
cantitativă[/url] pe care am emis-o privind magnetismul produs de
mişcare a fost aceea că [b]intensitatea câmpului este proporţională cu
produsul dintre masă şi viteza unghiulară[/b].
Totuşi,
această proporţionalitate nu mă mulţumeşte pe deplin, pentru că
produsul dintre masă şi viteza de rotaţie este un invariant relativist,
pe când intensitatea câmpului magnetic nu este un asemenea invariant.
Aşa că rămâne de explorat dacă nu cumva este vorba de proporţionalitatea
cu pătratul masei, nu doar cu masa.
[quote="sadang"]Miscarea
unui corp neutru in raport cu ce? [/quote]În raport cu observatorul
care măsoară efectele.[quote]Daca ar fi asa atunci cum poti tu explica
urmatorul experiment, pe care le-am facut si eu personal si rezultatul
este exact ca cel din filmulete! Te rog sa te uiti la ele!
- [url=http://www.youtube.com/watch?v=IlUY3snoWI8]Faraday's Paradox[/url]
- [url=http://www.youtube.com/watch?v=rWO7O5hvzWE]Magnetic Field Axial Rotation [/url]
Si
suplimentar pentru al doilea film, observa te rog cele doua culori care
apar pe ecranul tubului catodic, si dipunerea spatiala a acestora.
Aceasta dispunere intertesuta de 3 verzi si trei albastre (si eventual
un punct central rosu) apare indiferent de forma fizica a magnetului. Si
asta este doar o proiectie 2D a unui camp (forme eterice) magnetic 3D.
Cu putina imaginatie poti descoperi singur ce forma 3D are! [/quote]Am
urmărit cu interes ambele filmuleţe. După ce l-am văzut pe primul, deja
mă gândeam să-ţi spun că este prea rudimentar pentru a releva ceva
interesant (forţe de frecare mari în rulment, durata mică a
experimentului, etcetera), însă văzându-l pe al doilea, care este mult
mai sensibil şi mai profund, am rămas fascinat şi m-am abonat la canalul
respectiv. Asemenea preocupări valoroase ale amatorilor sau
profesioniştilor denotă că încă mai sunt multe lucruri neînţelese
privind magnetismul, deşi Fizica pare atât de înaintată în acest
domeniu.
Vreau
să subliniez totuşi că experimentele prezentate nu sunt concludente în
ceea ce vor ele să scoată în evidenţă, cel puţin din perspectiva
viziunii mele despre câmpul magnetic. Aşa cum comenta şi
@forevereternal22 la cel de-al doilea filmuleţ, vitezele de rotaţie cu
care s-a experimentat sunt neglijabile pentru a putea observa vreun
efect suplimentar. Dacă, aşa cum presupun eu, câmpul magnetic este
datorat momentului cinetic imanent, atunci în interiorul magnetului
trebuie să fie particule în rotaţii atât de rapide încât micile
clătinări din exterior să fie absolut incomparabile cu ele.[quote]Din
aceste experimente reiese clar ca, campul magnetic nu este o proprietate
a magnetului ci a mediului (eterului pe care acesta in antreneaza)
imediat inconjurator acestuia. [/quote]Păi, nu spui nimic nou cu asta.
Şi Fizica actuală spune că, în cele mai intime amănunte, nu există
contact fizic, ci doar câmpuri. Asta mai înseamnă, completez eu, că
chiar şi magnetul însuşi este, în ultimă instanţă, doar un conglomerat
de câmpuri, fără nimic contondent în componenţa sa.
Şi
încă o mică observaţie, de data aceasta, despre eter. Eterul este
într-adevăr un mediu, dar un mediu [b]infinit de rarefiat[/b]. A spune
că există eter este echivalent cu a spune că el nu există, aşa cum a
spune că 2+2 nu va fi niciodată egal cu 5 este echivalent cu a spune că
2+2 va fi 5 peste o infinitate de ani. În realitate (care este singurul
sistem logic necontradictoriu şi complet) „tertium non datur” (a treia
posibilitate nu există). Aşa că am impresia că aceia care vorbesc încă
despre existenţa eterului nu i-au înţeles proprietăţile.
[quote="Razvan"]Ce are vaca 4, iar femeia doar două?
...Aştept câteva răspunsuri ale voastre! :D [/quote]Picioare, sfârcuri? :D
[quote="sadang"]Abel,
uitate mai atent la primul film. E vorba de un magnet circular pe un
rulment. Acesta se invarte liber, cu un alt magnet se poate induce
foarte usor o miscare de translatie sau de rotatie. Sau chiar cu o bara
metalica. De ce nu merge inducerea miscarii de rotatie de catre magnetul
din bormasina? LA asta r trebui sa gasesti raspuns! Eu am incercat de
m-am plictisit si degeaba. Nici macar nu se misca, daca planele celor
doi magneti sunt paralele. [/quote]Se pare că nu m-am exprimat eu bine.
Cuplul care apare la rotaţia (paralelă a) magnetului este atât de mic
încât nu poate urni celalălt magnet datorită forţei de frecare mare din
rulment. Deci, vreau să spun că, în conformitate cu teorema de
recurenţă, acel cuplu datorat mişcării de rotaţie a magnetului [b]nu se
anulează complet[/b], ci devine doar extrem de mic (şi, practic, poate
fi neglijat).
[quote]Si
atunci ce este magnetismul? A cui proprietate este: a magnetului sau a
mediului incomjurator acestuia? [/quote]Am crezut că am răspuns deja la
această întrebare. Am fost şi eu de acord cu faptul că magnetul este „un
conglomerat de câmpuri”, ceea ce poate fi interpretat chiar până la a
spune că [b]magnetul nici măcar nu există[/b]. Da, magnetismul este
proprietatea câmpurilor şi cred că asta am clarificat pentru totdeauna.
[quote]Eterul
poate fi extrem de rarefiat sau extrem de dur. [/quote]Este puţin spus
„extrem de”. Doar am spus deja că este „infinit de”. Iar infinit de
rarefiat [b]este echivalent[/b] cu infinit de dur (pentru că ceva
infinit de rarefiat nu poate fi mişcat, deformat).
[quote]Ia
uite ce spunea Tesla in 20 iulie 1930 in publicatia New York American:
[/quote]Tesla a fost un foarte bun experimentator, cu o intuiţie
fenomenală, dar asta nu înseamnă că a înţeles proprietăţile eterului şi
teoria relativităţii.
[quote]Uite un articol interesant despre magnetismul terestru:
-
[url=http://www.scribd.com/doc/76465906]1993 - Stefan Marinov - A New
Hypotesis for the Origin of Earth's Magnetism[/url][/quote]Da, frumos
articolul, îmbucurător. Pe mine mă bucură apariţia unor asemenea
răbufniri, împotriviri la Fizica atuală. Din câte am înţeles eu în
scurtul timp pe care l-am avut la dispoziţie pentru a mă concentra,
autorul încearcă să explice magnetismul terestru formulând ipoteza că
Pământul este încărcat electric. Consider că o asemenea ipoteză nu poate
scoate Fizica din „impasul său electromagnetic”, căci rămâne la aceeaşi
incapacitate comună de a explica esenţa electromagnetismului. Numai o
teorie care leagă [b]direct[/b] materia neutră de electromagnetism va
putea explica exhaustiv fenomenele în general şi magnetismul terestru în
particular.
Pe
topicul
„[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t448p30-un-magnet-este-un-corp-cu-moment-cinetic-propriu-nenul#9561]Un
magnet este un corp cu moment cinetic propriu nenul[/url]”
[quote="Razvan"][justify]Aşa este, Abel. Câmpul magnetic planetar este
generat de un dinam.[/justify][/quote]Răzvan (şi ceilalţi care aţi mai
sperat în capacitatea Fizicii actuale de a explica magnetismul
planetar), aş dori să ştiu dacă, în urma
[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t453-nu-sunt-de-acord-cu-explicaia-actuala-a-magnetismului-planetar#9618]mesajului
scris de sadang[/url] în care un fizician contemporan scrie (în 1993,
deci foarte recent) „At the present time we do not know which is the
origin of Earth's magnetism.”, mai eşti atât de convins că magnetismul
terestru se datorează unui dinam interior. Doar aşa, pentru limpezirea
gândurilor şi pentru îndepărtarea prejudecăţilor privind această
chestiune...
Fără
să intru în amănunte legate de corectitudinea raţionamentului tău
anterior (pe baza căruia, din câte am înţeles eu, ideile unui savant cu
probleme psihice trebuie neglijate), ţi-am găsit un alt exemplu. Ce
părere ai atunci de afirmaţia „The actual cause of the Earth’s magnetic
field is unknown.” provenită, de data aceasta, de la
[url=http://www.unc.edu/~kshah/Physics025/Page2.htm]o sursă
diferită[/url]?
Într-adevăr,
dar, totuşi, ce părere ai de afirmaţia respectivă, cum că încă [b]nu se
cunoaşte[/b] cauza câmpului magnetic? Eşti de acord cu asta?
Excelent
răspunsul, Răzvan! Într-adevăr, este o contradicţie între a spune că nu
se cunoaşte explicaţia unui fenomen şi a spune că se cunoaşte o teorie
care explică fenomenul. Dar oare dacă erau puse în ordine inversă cele
două afirmaţii (deci prima să spună că avem o teorie şi a doua să spună
că totuşi nu cunoaştem fenomenul), atunci o acceptai pe a doua? Contează
ordinea în care sunt puse?
Şi
ca să te ajut puţin în alegerea propoziţiei adevărate dintre cele două
contradictorii, permite-mi să-ţi amintesc că nu se cunoaşte nici
originea câmpului magnetic intens al
[url=http://en.wikipedia.org/wiki/Magnetar#Magnetic_field]magnetarilor[/url].
Cel puţin din punctul meu de vedere, nu este greu să observi că
originea celor două câmpuri magnetice nu poate fi atât de diferită încât
una să fie cunoscută iar cealaltă nu.
Bineînţeles, problemele ridicate sunt adresate şi celorlalţi care cred în teoria dinamului. Nu-l lăsaţi singur pe Răzvan.
[quote="sadang"]Cu
putin efort de intelegere, studiu personal si atentie la detalii se
poate merge si mai departe cu rationamentul si
extrapolarile.[/quote]Frumoase experimente! M-au uns la inimă!
Am
o mică observaţie, totuşi, la punctul b) măcar. De unde ştim că
sarcinile de pe disc sunt în [b]repaus[/b]? În repaus faţă de cine, faţă
de ce, faţă de care eter? Poate că discul o fi în repaus faţă de
scoarţa terestră. Dar atunci se mişcă faţă de Soare sau faţă de Galaxie
sau faţă de ce vreţi voi. Nu-i aşa? Că doară n-avem noi norocul (sau
ghinionul) acela orb ca eterul să fie în repaus tocmai faţă de
zgrunţuroasa noastră scoarţă terestră... Sau avem? Şi dacă sarcinile se
mişcă cel puţin faţă de Soare (şi încă cu vreo 30 km/s!), [b]unde este
atunci câmpul magnetic ce ar trebui să apară?[/b]
[quote
author=steluste2005 link=topic=5509.msg37410#msg37410
date=1324239347]este puti inexplicabil pt mine de regula tractorul nu
mai poate lua virajul dar sa derapeze spatele
remorci??!![/quote]Presupun că o explicaţie ar fi faptul că s-a deplasat
încărcătura în momentul intrării în viraj.
[quote="Razvan"][justify]Şi
[url=http://en.wikipedia.org/wiki/Magnetar#Magnetic_field]aici[/url]
aceaşi contradicţie în exprimare[/justify][/quote]De acord. Se pare că
această contradicţie este omniprezentă şi o întâlnim în mai multe
lucrări (lucrări mai oneste, zic eu). Şi atunci ce-i de făcut? O tolerăm
la nesfârşit? [b]De ce[/b] se mai spune atunci că [b]mecanismul nu se
cunoaşte[/b]? Ce înseamnă a cunoaşte un mecanism? Nu cumva înseamnă a
cunoaşte un mecanism [b]fără probleme[/b], care explică fenomenul în aşa
fel încât [b]nimeni[/b] nu a descoperit o fisură a mecanismului? Cum e
posibil să acceptăm ca fiind valabil un mecanism plin de fisuri?
Hai să rezolvăm întâi, dacă putem, aceste probleme metateoretice.
Pe
topicul
„[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t453-nu-sunt-de-acord-cu-explicaia-actuala-a-magnetismului-planetar#9649]Nu
sunt de acord cu explicaţia actuală a magnetismului planetar[/url]”
[quote="sadang"]Eterul
este doar unul singur ca si proprietati intriseci[/quote]. Ok, e bine
de ştiut.[quote]se face referire la eterul care poate fi antrenat de
miscarea de rotatie a discului, defapt de miscarea sarcinilor electrice
ale acestuia. [/quote]N-am înţeles aici. Dacă eterul este unul singur,
de ce mai trebuie să se specifice la care eter se face referire?[quote]-
In cazul sistemului disc-eter pentru cazul b campul magnetic nu exista
deoarece nu exista miscare relativa intre disc si eter [/quote]Cum să nu
existe? Este eterul în repaus faţă de disc încât să nu existe mişcare
relativă între disc şi eter? [quote]iar in cazul expus de tine nu
conteaza miscarea sarcinii discului fata de soare (30Km/s) [/quote]Cum
adică „nu contează”? Contează numai ce ne convine nouă?[quote]deoarece
antrenarea eterului se face pe plan local de catre obiectul aflat in
miscare [/quote]Asta n-am înţeles. Discul se mişcă împreună cu Pământul
în jurul Soarelui. Duce Pământul eterul cu el sau nu? Dacă eterul poate
fi antrenat, cât timp durează antrenarea? Ajunge eterul după un timp în
repaus faţă de corpul care îl antrenează?
[quote="sadang"]Teoria
dinamului este foarte buna intr-un spatiu gol[/quote]Nu sunt de acord
cu asta. Iar la restul chestiunilor despre eter ţi-am răspuns în topicul
„[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t458-din-nou-despre-eter#9651]Din
nou despre eter[/url]”.
Mulţumesc
pentru gestul tău frumos, favorabil forumului! Într-adevăr, george este
un om genial, preocupat de lucruri interesante de la periferia
termodinamicii şi merită stimulat prin orice mijloace.
Fie
ca acest proces minunat de premiere să capete valenţe crescânde,
benefice stimulării în continuare a cercetării pe şi prin acest forum!
Înainte
de a intra în alte amănunte aş vrea să ştiu dacă voi credeţi că
magnetismul planetar se produce prin acelaşi mecanism ca şi magnetismul
magnetarilor.
Dacă
răspunsul este afirmativ, atunci m-aţi scăpat de o întreagă serie de
întrebări legate de posibilitatea de formare a unor „curenţi de
convecţie” care transportă „atomi ionizaţi”, cum spune virgil. Asta
pentru că în magnetari aşa ceva nu mai poate apărea, fiind stele
neutronice.
În
schimb, dacă răspunsul este negativ, atunci acest topic îşi pierde
importanţa scontată şi face loc unui topic mai important despre
magnetismul magnetarilor.
Vă mulţumesc pentru răspunsurile voastre minunate de până acum!
[quote="sadang"]Uite,
eu propun sa ne rezumam prima data la acest expriment, doar la sistemul
senzor-disc, sa analizam rezultatele ontinute prin prisma celor doua
teorii (relativitate si eterul static), si sa stabilim cu ce mergem mai
departe. [/quote]Am pus o mulţime de întrebări şi am impresia că nu
mi-ai răspuns la nici una. Aşa că sunt nevoit să le repet oarecum, mai
clare.
-1). Eterul „universal, static” faţă de cine este în repaus? [b]Faţă de ce?[/b]
-2).
Cum se produce antrenarea eterului? Ce parametrii intervin? Cum depinde
această antrenare de densitatea corpului sau de temperatura lui sau de
mai ştiu eu ce alţi parametri? Cât durează antrenarea? Capătă eterul
viteza corpului care îl antrenează sau rămâne mereu „în urma” acestuia?
-3).
Sarcinile electrice de pe disc pot produce câmp magnetic doar atunci
când discul se roteşte (faţă de eter) sau şi atunci când se
translatează? Depinde câmpul magnetic produs de [b]orientarea discului
prin eter[/b]?
Fără răspunsuri la asemenea întrebări nu putem merge mai departe.
Eugen,
după ce îmi adun energiile ca să nu vă omit pe vreunul dintre voi, ţie
voi încerca să-ţi răspund pe
[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t453p30-nu-sunt-de-acord-cu-explicaia-actuala-a-magnetismului-planetar#9581]celălalt
topic[/url], că bănuiesc că e mai la subiect.
[quote="Razvan"][justify]Dar,
din moment ce nu avem nici o altă teorie capabilă să explice generarea
câmpului magnetic al Pământului şi în acelaşi timp, lipsa acestuia, în
cazul altor corpuri cereşti, precum Marte sau Luna, iar teoria dinamului
face acest lucru, eu o consider ca fiind o teorie ce "stă în picioare",
chiar dacă o mai avea ea fisuri, cel puţin pînă la ora
actuală.[/justify][/quote]Dacă teoria dinamului ar „face acest lucru”,
atunci n-am mai căuta o altă teorie şi nu am mai considera că mecanismul
de generare este necunoscut.
În
plus, [b]o teorie care are cel puţin o fisură nu trebuie luată în
seamă[/b] până când nu scapă de acea fisură. Gândeşte-te cum ar fi fost
să luăm de bună teoria care zicea că Pământul stă pe elefanţi, o teorie
care avea doar câteva fisuri şi în rest explica totul, chiar şi
cutremurele :D .
Tocmai
asta detest eu în Ştiinţa actuală, faptul că se tolerează teorii cu
„câteva” fisuri dar care explică în rest totul. Păi nu, nu aşa ar trebui
să meargă lucrurile în Ştiinţă. În Ştiinţă nu ne putem juca cu fisuri.
[quote="virgil"]Acesti
curenti contin o fractiune formata din atomi ionizati[/quote]Virgil,
explică-mi te rog de unde apar aceşti atomi ionizaţi.
Pe topicul „[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t458-din-nou-despre-eter#9660]Din nou despre eter[/url]”
[quote="eugen"]Sa readucem pentru moment pe Marinov si Miller in atentie.
Marinov
calculeaza o inductie terestra, in ipoteza lui, e drept departe de cea
reala[/quote]Am încercat să înţeleg dacă eşti sau nu eşti de acord cu
ipoteza lui Marinov. N-am reuşit încă. Tu cum zici să se produce câmpul
magnetic terestru?
[quote="eugen"]buclele
de macrocurenti prezentate in poza se anuleaza algebric, si nu pot da
curent rezultant circular, producator de magnetism omogen.[/quote]Să
înţeleg că nu eşti de acord cu teoria dinamului?
[quote="sadang"]eu
i-mi exprim doar niste puncte de vedere. [/quote]Înnţeleg că aceste
puncte de vedere sunt perfectibile şi că întrebările mele (chiar dacă
încă nu ai răspuns la ele) îţi dau de gândit cu privire la existenţa
eterului.
[quote]Insa
revenind la experiment eu consider rezultatele obtinute si concluziile
trase ca fiind corecte. [/quote]Dacă le consideri corecte, ar trebui să
ai şi un motiv pentru asta. Iar eu încerc să aflu aici acel
motiv.[quote]Nu uita te rog, ca experimentul respectiv a fost realizat
de Marinov nu de mine, eu nu l-am reprodus practic, asa ca pot face doar
afirmatii sustinute teoretic, atat cat pot intelege. [/quote]Înţeleg
asta şi voi fi mai răbdător. Aştept să-ţi clarifici gândurile ca să poţi
răspunde la întrebările pe care le-am adresat celor care mai cred în
eter.[quote]Am sa mai revin dupa ce-l termin de studiat si pe
Marinov.[/quote]Eu zic că este suficient să studiezi cum poţi răspunde
la întrebările mele. Dacă vrei, începem cu una singură şi le neglijăm
pentru moment pe celelalte. Începem cu întrebarea privind reperul faţă
de care eterul este în repaus.
[quote="eugen"]Poate
intelegerea mea este mai aproape de ipoteza Marinov, completata cu
cateva ipoteze privind existenta eterului. [/quote]Ok, să vedem atunci
cum evoluează lucrurile în topicul despre eter şi vom vedea în ce măsură
ele îţi vor influenţa concepţia despre magnetismul terestru. Înţeleg că
dacă demonstrăm că nu există eter, demonstrăm şi că ipoteza lui Marinov
pică.[quote]Faptul ca inductia magnetica terestra este cuasiconstanta
in timp, ma duce cu gandul la o legatura evidenta cu deplasarea
(translatie, rotatie) a pamantului, care mi se pare o taina cu adevarat
maiestuoasa. [/quote]Eu zic că gândeşti corect în această privinţă.
Într-adevăr, constanţa câmpului magnetic trebuie să fie cumva legată de
rotaţia Pământului însuşi.[quote]Percep o influenta a campului magnetic
legata mai mult de alura miscarii planetei in raport cu ceva exterior
decat de ciorba interna de tot felul de turbioane si fenomene
tranzitorii convective.[/quote]Excelent! E bine că încerci să te
detaşezi de complicaţiile teoriei dinamului. Aşa cum au spus marii
noştri înaintaşi, natura este mult mai simplă!
[quote="sadang"]Nu-mi
dai de gandit cu privire la existenta eterului, ci la proprietatile
intriseci ale acestuia[/quote]Ok. Să vedem ce proprietăţi ale eterului
vom descoperi aici. Şi să vedem dacă nu cumva ele sunt
contradictorii.[quote]Asta este o mare greseala. Aici vorbim de doua
concepte fundamentale de gandire. Tu faci referire la un concept prin
prisma altui concept. E ca si cum eu te-as intreba, care este reperul
fata de care lumina este in repaus! [/quote]Eu mă bazez pe [b]teorii
care pornesc frumos de la nişte postulate neschimbătoare[/b], mereu
aceleaşi. Nu putem jongla aiurea cu noţiunile, spunând că ele au când
una, când alta dintre proprietăţi, după bunul nostru plac. Iar problema
pusă aici de tine mă duce cu gândul la formularea unui postulat pe care
încă voi (cei care credeţi în existenţa eterului) nu l-aţi formulat. Se
pare că voi postulaţi că eterul este un [b]mediu material aflat în
repaus faţă de orice corp[/b]. Aşa o fi?[quote]Consider ca trebuie sa
dai un reset la ce si cum crezi ca stii despre eter [/quote]Resetul se
dă atunci când vii cu o propunere mai bună, mai rezonabilă.[quote]sa
incerci sa intelegi ca eterul nu este ceva extern la care sa te poti
raporta, sau pe care sa-l raportezi la altceva.[/quote]Dacă eterul este
un corp, un mediu, atunci el trebuie să aibă o viteză anume faţă de un
alt corp, căci orice corp are o viteză. Nu există corp fără viteză,
chiar dacă viteza este nulă. Deci trebuie să te poţi raporta la un
mediu, dacă el există. Lumina există şi ştim ce viteză are, ştim în ce
direcţie se deplasează.[quote]El este cel din care sunt facute toate
particulele cunoscute[/quote]Dacă vrei ca această afirmaţie să aibă
sens, atunci trebuie să admiţi, de exemplu, că electronul este făcut din
eter şi că electronul duce cu el mereu [b]aceleaşi[/b] particule de
eter. Dar atunci [b]din ce[/b] sunt făcute particulele de eter, din
moment ce ele au o identitate proprie, identitate ce poate fi stabilită
măcar prin localizarea lor într-o altă particulă?[quote]uite ce i-a
scris Einstein celui mai bun prieten al sau, Michele Besso, in 1954, cu
un an inainte de a muri: [/quote]Dacă ştii că cuvintele tale sunt
răstălmăcite de milioanele de oameni care vin după tine, atunci spre
sfârşitul vieţii eşti tentat să lansezi asemenea vorbe fără acoperire,
uitând că adevărata Ştiinţă trebuie să aibă nişte baze solide,
materializate prin postulate dense care înglobează întreaga noastră
cunoaştere despre domeniul respectiv.
[quote]-
[i]"I consider it quite possible that physics cannot be based on the
field concept, that is, on continuous structures." [/i][/quote]În ultimă
instanţă, existenţa unor discontinuităţi duce la necesitatea explicării
deosebirilor dintre goluri şi plinuri. O asemenea explicaţie nu va fi
mulţumitoare niciodată, decât atunci când golurile vor fi identice cu
plinurile. Dar identitatea dintre goluri şi plinuri este posibilă numai
pentru cazul în care plinurile sunt ele însele goluri, deci numai în
cazul unui mediu continuu (echivalent cu unul discontinuu) alcătuit din
[b]nimicuri[/b]. Aceasta este viziunea pe care cred eu că o va avea o
Fizică finală, peste milioane de ani de evoluţie.
[quote="virgil"]La
temperaturi de 5-6 mii de grade atomii de orice fel se ionizeaza,
mergand spre exterior se racesc si ajung la cca, 2 mii de grade, raman
partial ionizati, iar curentul acesta produce campul
magnetic.[/quote]Dacă te referi la asemenea atomi ionizaţi produşi
datorită temperaturilor înalte, atunci trebuie să-ţi amintesc că plasma
(că de plasmă vorbim, de fapt, aici, nu de ioni) nu este încărcată
electric, ci este neutră. Atunci spune-mi, Virgil, de unde apar curenţii
electrici? Curentul electric trebuie să fie sarcină electrică în
mişcare (din cele ştiute de Fizica actuală). De unde scoţi tu sarcină
electrică? Atomii aceia ionizaţi sunt [b]neutri din punct de vedere
electric[/b]. Deci, de unde ai sarcină electrică în mişcare?
[quote="sadang"]Referitor
la [b]postulatele neschimbatoare[/b], si atomul indivizibil era un
postulat fundamental inca pe la inceputul anilor 1800. [b]Nu exista
postulate neschimbatoare[/b] decat intr-un cadru teoretic sau/si
experimental specificat (stabilit de comun acord). Si doar pentru test!
Doar ca o joaca! [/quote]Păi, postulatele sunt neschimbătoare până când
nu le găsim o „fisură”. Eu vorbeam de postulate cărora nu le poate găsi
nimeni încă nicio fisură. Ştiinţa „se joacă” cu astfel de postulate, că
nu are încotro. Nu avem certitudini absolute (altele decât cele
matematice, abstracte). Dacă am fi aşteptat doar certitudini absolute,
am fi fost şi astăzi la sapă de lemn. Dar eu cred că tu ştiai
asta...[quote]Afirm ca nu sunt de acord cu interpretarea data de tine
spuselor lui Einstein. Eu zic ca el s-a indoit serios de valabilitatea
teoriei relativitatii. [/quote]Nu ne putem îndoi de ceva dacă nu-i
cunoaştem „fisurile”. Sau este absurd să ne îndoim de ceva căruia nu
i-am găsit încă niciun cusur. Există lucruri pe care trebuie să le
acceptăm din moment ce nu am găsit nimic împotriva lor. Crezi că avea
Einstein ceva serios împotriva teoriei relativităţii?[quote]Insa era
prea tarziu deja. Lumea avea jucaria si se juca intens! [/quote]Mă
îndoiesc că ăsta ar fi un motiv întemeiat pentru un om de Ştiinţă de a
evita publicarea nedumeririlor sale. Adevărul dăruit umanităţii este mai
de preţ decât adevărul ţinut pentru tine însuţi. Şi aminteşte-ţi că şi
înainte de Einstein lumea „se juca intens” cu mecanica newtoniană şi a
venit Einstein ca să spulbere acest joc.[quote]"Ai macar o singura
certitudine!". Nu trebuie musai sa-mi raspunzi scris. [/quote]Ţi-am
răspuns mai sus. Este evident că nu am altfel de certitudini decât
matematice (de exemplu, teorema de recurenţă). Totodată, după cum
spuneam, este absurd să aştept să-mi pice din cer acele certitudini la
care te gândeşti tu. Este chiar dăunător, chiar antiştiinţific. Ştiinţa
progresează din aproape în aproape (prin contiguitate), nu
brusc.[quote]Insa i-mi place ultimul paragraf. Pai ce afirmi tu aici
este exact esenta cartii lui Besant, "Occult Chemistry". Iar asta e
departe de postulatele stiintifice actuale.[/quote]Bun, mă bucur că nu
sunt singur în faţa unor asemenea afirmaţii. Înseamnă că mai am şansa să
fiu înţeles (poate chiar în timpul vieţii mele).
Să
revenim la eter, atunci. Este altceva eterul decât „nimic”? Dacă da,
atunci ce este? Conţine eterul plinuri diferite de goluri?
[quote="virgil"]Desi
substanta poate fi aceiasi, diferenta intre goluri si plinuri poate
consta in orientare. exemplu; pe un stadion, la un meci important
spectatorii fac valuri. La inceput au facut valuri care se miscau in
sensul acelor de ceas, iar dupa o pauza au facut valuri care se miscau
in sens contrar acelor de ceas. daca primele le numesti plinuri, pe
urmatoarele le poti numi goluri. Substanta este aceiasi, oamenii nu-si
parasesc locurile.[/quote]Interesantă observaţie! Dar oamenii de pe
stadion (şi plinurile, evident) ca să se poată mişca au nevoie de
spaţiu, deci au nevoie de goluri. Aşadar, plinurile, ca să se poată
orienta, au nevoie de goluri. Plinurile, ca să fie diferite de goluri,
trebuie să se mişte. Deci nu este suficientă doar orientarea ca fiind o
diferenţă între plinuri şi goluri.
Sau,
dacă ai gândit şi mai profund, atunci putem spune că plinurile sunt ele
însele nişte [b]nimicuri[/b] (goluri) văzute de către observator ca
fiind în mişcare. Iar mişcarea ar putea fi interpretată ca fiind un
[b]schimb[/b] continuu între plinuri şi goluri.
Să
vedem atunci cum ne apropie asemenea consideraţii de proprietăţile
eterului. Mai precis, aştept să văd dacă putem să cădem [b]de comun
acord[/b] asupra proprietăţilor pe care le poate avea eterul în aşa fel
încât să ne înţelegem cu toţii.
[quote="virgil"]Datorită
sarcinilor electrice libere plasma conduce curentul electric și este
puternic influențată de prezența câmpurilor magnetice externe.
[/quote]Sunt de acord că plasma conţine sarcini electrice libere, dar
sarcini electrice libere nu înseamnă curent electric. Nu este suficient
să ai o bucată de metal (care are sarcini electrice libere) ca să ai
deja şi curent electric. Pentru a avea un curent electric într-o plasmă
(sau într-un metal) este nevoie de o [b]diferenţă de potenţial[/b]
electric.
Aşadar, Virgile, de unde diferenţa de potenţial în miezul Pământului?
[quote
author=cimpean GABRIELL link=topic=159.msg2303#msg2303
date=1325101622]Abel si ceilalti interesati ,ce spuneti de filmu
Activistul Cuantic?[/quote]Din păcate, nu am avut timp de el. Dacă poţi,
încearcă o sinteză, scoate ideile principale care sunt în legătură cu
subiectul nostru şi să încercăm să le dezbatem. Mersi!
[quote="virgil"]Este
vorba de o deplasare a unor curenti de convectie dinspre centrul
fierbinte al planetei catre periferie. [/quote]Mulţumesc, Virgil, pentru
eforturile pe care le faci de a ne explica şi nouă cum vede Fizica
actuală lucrurile despre această teorie a dinamului (căci eu n-am
aprofundat-o prea mult din momentul în care am intuit că n-are nicio
şansă să explice magnetismul terestru).
Aşa
cum [b]foarte frumos[/b] ţi-a arătat sadang, [b]nu confunda curenţii de
convecţie cu curenţii electrici[/b]. Sarcinile pozitive şi negative se
deplasează una lângă alta şi [b]în acelaşi sens[/b], căci nu există
diferenţe de potenţial electric, cel puţin, nu atât de mari şi de
[b]ordonate[/b] încât să explice ditamai fenomenul de care vorbim.
Asta
în Fizica actuală, evident. Căci în Fizica viitorului lucrurile stau cu
totul altfel, în sensul că şi materia neutră poate constitui un curent
electric (de exemplu, nimicul care se deplasează cu viteza luminii în
vid este un curent electric de deplasare).
Sunt de acord cu Răzvan aici, chiar dacă nu sunt în totalitate de acord cu Fizica actuală.
[quote="sadang"]-
[i]E static (în raport cu ce), se mişcă (în raport cu ce)?[/i] -
Intrebare fundamentata relativist, fara sens cand vorbim despre
eter.[/quote]Aş vrea nişte amănunte (demonstraţii) pentru ceea ce spui
aici. Vreau să-mi explici (demonstrezi) că întrebarea este „fundamentată
relativist”, după care vreau să-mi demonstrezi că întrebarea este „fără
sens”.
[quote="virgil"]Ionizarea
atomilor la temperaturi inalte, presupune pierderea unui numar de
electroni, deci toti atomii ionizati vor avea aceiasi sarcina pozitiva
nicidecum anioni si cationi. [/quote]Atomii nu se ionizează în acest
sens, Virgil. Nici măcar în plasmă nu există atomi ionizaţi în sensul în
care laşi tu să se înţeleagă, darmite în lichide. Poate că [b]local[/b]
substanţa se electrizează, dar în ansamblul ei, global, substanţa
rămâne neutră.
Dacă
un atom pierde un electron, atunci acesta va fi repede capturat de un
alt atom aflat [b]foarte aproape[/b]. Sarcinile electrice pozitive şi
negative se deplasează aproape la fel, una lângă alta, că doar acolo e
vorba de lichide, nu de altceva (şi chiar dacă ar fi plasmă, tot aşa ar
fi). Nicidecum nu se formează curenţi electrici (ordonaţi) pe distanţe
(aşa de) mari sau de lungă durată sau intenşi. Nimic din toate astea.
Aşadar, restul raţionamentului pică. Nu-i aşa?
[quote]Important
este ca circuitul lor sa fie dirijat si orientat datorita atat miscarii
de rotatie, cat si a miscarii de convectie. [/quote]Tocmai asta e, că
circuitul lor nu este dirijat şi orientat pe distanţele relevante pentru
noi. Electronii sunt repede capturaţi în drumul lor. Dacă nu sunt
capturaţi, atunci măcar sunt deviaţi haotic datorită mişcării termice
(asemenea gazului electronic din metale).[quote]Evident, nu avem curenti
electrici in adevaratul sens al cuvantului, dar avem sarcini electrice
libere, in miscare,
atat
radiala cat si circulara, si fiecare sarcina electrica parcurge o
traiectorie in arc de spirala, dinspre nucleu spre
periferie.[/quote]Virgil, sarcinile electrice libere în mişcare
constituie curenţi electrici în adevăratul sens al cuvântului. Ei bine,
aşa ceva nu avem, după cum am tot încercat mai sus să mă explic. Eşti de
acord? Susţii în continuare că avem curenţi electrici, chiar dacă
vorbim de lichide (care sunt neutre în ansamblu)?
Mulţumesc
pentru consecvenţa ta şi pentru eforturile tale de a prezenta
raţionamentele actuale în teoria dinamului, de a te substitui Fizicii
actuale pentru a răspunde întrebărilor noastre sâcâitoare sau pentru a
ne corecta modul greşit în care vedem noi lucrurile!
[quote="sadang"]@ Abel
Am
considerat intrebarea ca fiind fundamentata relativist deoarece nu se
poate raporta eterul la nimic, deoarece el este pretutindeni, in esenta
lucrurilor, nu inafara lor. [/quote]Eterul este pretutindeni? Şi atunci
prin ce diferă el de spaţiu? Încercaţi să prezentaţi diferenţele dintre
proprietăţile eterului şi proprietăţile altor medii pe care le cunoaştem
deja. Nu are rost să mai introducem în Fizică un nume nou (eter) pentru
un mediu deja numit (spaţiu). Deci, [b]prin ce diferă eterul de
spaţiu[/b]?
Mai
jos văd că ai pus o poză cu viteza noastră faţă de eter. De aici
rezultă că te contrazici, din moment ce se poate stabili viteza faţă de
eter. Te contrazici (sau te contrazic acele experimente) când spui că nu
ne putem raporta la eter ca la un sistem de referinţă privilegiat. Până
la urmă cum e? [b]Avem o oarecare viteză faţă de eter sau
nu?[/b][quote]afirmatia ca este fara sens intrebarea nu are aspect
peiorativ, ci am considerat ca nu are rost o asemenea intrebare si am
explicat mai sus de ce. [/quote]Nici eu n-am spus-o ca unul care s-a
simţit jignit, ci chiar am dorit să găsesc răspunsul. Şi iată că
întrebarea are rost dacă vii cu poze care arată viteza faţă de eter.
Deci, s-ar părea că eterul este totuşi un mediu faţă de care putem
măsura viteze? Şi avem vreo 200-300 km/s faţă de eter?
Prea multe contradicţii, sadang! Dar le rezolvăm noi pe toate până la urmă, dacă vom dori.
În
„teoria” mea, atât scoarţa terestră, cât şi miezul lichid produc câmp
magnetic coliniar cu momentul lor cinetic propriu. Dar, axa de rotaţie a
scoarţei nu coincide cu axa de rotaţie a miezului. Cum câmpul magnetic
total este rezultanta celor două subcâmpuri magnetice, rezultă ceea ce
trebuia demonstrat.
Deci,
pe scurt, miezul se roteşte altfel decât scoarţa (probabil, datorită
turbulenţelor apărute la formarea Lunii, când un corp imens a ciocnit
razant Pământul).
Am survolat filmul în viteză şi n-am găsit argumente în favoarea existenţei lui Dumnezeu, aşa cum aştept de la acest topic.
[quote="Razvan"][justify]Conform
ipotezei tale s-ar explica şi lipsa câmpului magnetic în cazul Lunii şi
al planetei Marte. Acestea nu mai au nucleu fierbinte ci este răcit şi
nu mai prezintă mişcare de rotaţie în raport cu
scoarţa.[/justify][/quote]Într-adevăr, câmpul magnetic al corpurilor
fără nucleu fierbinte şi foarte masiv (sau cu un asemenea miez foarte
micşorat) ar fi extrem de slab şi s-ar datora doar mişcării în ansamblu a
corpului.[quote][justify][quote]Dar, axa de rotaţie a scoarţei nu
coincide cu axa de rotaţie a miezului[/quote]Nu văd de ce acest lucru să
fie un factor determinant pentru generarea câmpului magnetic. Nu ar fi
suficient ca viteza de rotaţie a miezului în raport cu scoarţa să fie
doar diferită, axele de rotaţie influenţând doar poziţia polilor
magnetici în raport cu polii geografici?[/justify][/quote]Câmpul
magnetic generat de miez (care este extrem de greu, mult mai greu decât
scoarţa) este foarte intens, iar câmpul magnetic generat de scoarţă este
aproape neglijabil ([b]scoarţa fiind mult mai uşoară decât miezul[/b]).
Deci, într-adevăr, am putea spune că tot câmpul magnetic este produs de
mişcarea miezului. Am făcut remarca doar pentru o oarecare rigurozitate
(în măsura în care putem vorbi de rigurozitate când avem doar ipoteze).
Am
bănuit, dar n-am fost sigur, aşa că am clarificat asta fără să te
contrazic direct. Deci, ipoteza este mai categorică, mai clară: masa
însăşi aflată în rotaţie (absolută, nerelativă) produce câmp magnetic.
Acum mă tot gândesc dacă acest câmp depinde numai de masă sau depinde de [b]momentul de inerţie[/b] al corpului.
Excelentă
observaţie! Hmmm... Păi, mă gândesc că răcirea se produce şi cu
pierdere mare de masă şi de moment cinetic. Nu ştiu... E de studiat...
Bună observaţie! Mersi!
Aşa...
Cred că am găsit o explicaţie. E ceva cu momentul cinetic al
particulelor componente. Se întâmplă ceva cu momentele cinetice ale
particulelor componente ale lichidului care se răceşte. Apare aici mai
clară distincţia între momentul cinetic propriu şi momentul cinetic
imanent. Să vedem dacă pot să mă explic (sau dacă am ce explica)...
Particulele
componente ale lichidului au momentele cinetice proprii orientate „mai”
haotic decât cele ale solidului. Adică, mai precis, numărul de direcţii
posibile este mult mai mare pentru componentele lichidului decât pentru
componentele solidului. Aşadar, pentru lichid, momentul cinetic imanent
este foarte mic, mult mai mic decât pentru solid.
Aşadar,
răcirea duce la transformarea momentului cinetic propriu al lichidului
în moment cinetic imanent. Adică, solidificarea lichidului constă în
micşorarea momentului său cinetic propriu şi în mărirea momentului său
cinetic imanent. Prin solidificare scade astfel numărul de direcţii
posibile pentru momentul cinetic.
Cu
cât răcirea are loc mai lent, cu atât mai multe porţiuni ale solidului
vor avea aceeaşi direcţie a momentului cinetic propriu, ducând la un
moment cinetic imanent mai mare, deci la un număr mai mic de direcţii
posibile pentru momentul cinetic propriu al particulelor componente.
Asta pentru că [b]o răcire lentă permite „îngheţarea” smultană a
direcţiilor pentru porţiuni mari din lichid[/b]. Dacă răcirea este
rapidă, atunci ea este neomogenă şi vor fi diferenţe mari între direcţia
care a îngheţat într-un loc şi direcţia care a îngheţat în alt loc.
De
exemplu, în lumina acestor raţionamente, se pare că magnetita este un
minereu care s-a răcit foarte lent şi şi-a redus numărul de direcţii
posibile (pentru momentul cinetic al particulelor componente) la una
singură. Deci, magnetita este o asemenea „porţiune mare” de lichid la
care i-a îngheţat direcţia momentului cinetic.
Ştiu
că m-am exprimat destul de aiurea (auzi dom'le, „direcţii îngheţate”),
dar sunt(em) la început de drum în acest domeniu interesant şi nu a(ve)m
încă noţiunile necesare pentru o exprimare mai riguroasă. Vă rog să mă
iertaţi pentru asta!
Mamma mia, Răzvan! Mă uimeşti! Desigur că ai dreptate! Am greşit eu. Da, este vorba de o răcire [b]bruscă[/b], nu lentă.
În
cazul planetelor solidificate lent nu se mai produce magnetită decât pe
porţiuni mici, pentru că restul porţiunilor au timp să capete direcţii
diferite. Fiind direcţii atât de diferite, momentul magnetic rezultant
este mic.
De
reţinut este, însă, faptul că prin solidificare momentul cinetic al
miezului lichid iniţial (nu dispare, ci) se transformă în moment cinetic
imanent al solidului.
Cu
această ocazie, propun un experiment. Dacă ceea ce spun eu este
adevărat, ar însemna că [b]dacă topim rapid o bucată mare de
magnet(ită), ar trebui ca vasul în care ea a fost topită să capete
moment cinetic propriu[/b]. Momentul cinetic propriu ar trebui să fie
aliniat cu momentul magnetic iniţial al magnetului.
Desigur, poate experimentul acesta nu e de nasul nostru, ci poate de al generaţiilor viitoare.
Păi,
ştiu eu, poate un cuptor mare, suspendat pe un fir... Dacă nu putem
topi rapid, atunci măcar să avem precizie în măsurătoarea momentului
cinetic şi o bună aliniere a magnetului cu firul care ţine în suspensie
cuptorul.
Salut, Vasile!
Tu
zici că tot ce vezi în jurul tău este dovadă a existenţei unui Creator.
Ei bine, în aceeaşi manieră, eu zic că tot ceea ce vedem în jurul
nostru este o dovadă a faptului că totul are o explicaţie logică, fără a
fi necesară explicaţia cu ajutorul unei divinităţi. Exemplul tău chiar
vine să demonstreze că orice efect are o cauză (ce poate fi cunoscută la
un moment dat). Dacă orice efect are o cauză (şi orice cauză un efect)
atunci totul poate fi explicat (mai devreme sau mai târziu).
Dar care este cauza lui Dumnezeu, atunci? Poate fi ea cunoscută la un moment dat, mai devreme sau mai târziu?
Mai
apare o previziune a acestei teorii. Dacă este adevărat ce i-am spus
lui Virgil privind cauza înclinaţiei axei magnetice, atunci ar însemna
că este foarte probabil ca, în general, planetele (cu miez lichid) care
au un satelit mare să aibă şi axa câmpului magnetic înclinată faţă de
axa de rotaţie.
Mergând
pe aceeaşi linie a raţionamentelor, este posibil ca magnetarii
(pulsarii) să fie însoţiţi de un companion masiv şi apropiat.
Aha,
deci înţeleg că-ţi place să crezi că există şi nu poţi aduce argumente
în favoarea existenţei lui. Noa, asta e... şi mie tare mi-ar plăcea
multe, numai că atunci când mă uit în jurul meu găsesc o lume (natură)
căreia nu prea îi pasă de plăcerile mele. Dacă vrem să înţelegem o
astfel de lume trebuie să cam punem plăcerile de-o parte şi să încercăm
să o aprofundăm cu puterile noastre.
Într-adevăr,
frumoasă încercare în articol de a explica magnetismul pulsarilor. Mai
rămâne să explice de unde provine orientarea câmpului magnetic, aşa cum
observă Virgil.
[quote="virgil"]Campul
magnetic al stelelor neutronice, sau in caz particular al magnetarilor,
nu are aceiasi sursa ca in cazul planetelor, deoarece aici nu avem
structuri atomice, ci doar neutroni.[/quote]Virgil, ai vreo dovadă că un
asemenea câmp magnetic nu are aceeaşi sursă? Cunoşti tu cumva aceste
surse şi ştii că ele sunt diferite? Pe ce îţi bazezi afirmaţia sau
presupunerea?
[quote
author=Vasile H link=topic=159.msg2344#msg2344 date=1325274299]din tot
ce ai scris pana acum nu am vazut nici un argument serios[/quote]Poţi
să-mi arăţi în ce constă neseriozitatea argumentelor prezentate de mine?
Concret, argumentul şi de ce este neserios. Mulţumesc!
Fă-ţi
un cont pe [url=http://www.google.ro/]Google[/url] sau pe
[url=http://imgur.com/]Imgur[/url] sau pe orice sait care găzduieşte
imagini. Apoi încarcă imaginea de pe calculatorul tău pe acel sait. Apoi
vei găsi în dreptul imaginii de acolo un linc corespunzător imaginii
respective, linc pe care îl poţi folosi pe forum şi oriunde vei dori
ulterior. Îţi recomand Google.
-1).
Un Dumnezeu infinit de puternic şi de inteligent nu ar fi creat
(tolerat) o lume imperfectă în care să se poată dezvolta răul, în care
să moară de foame copii nevinovaţi.
-2). Dacă ar exista Dumnezeu, atunci ar trebui să existe şi cauza lui.
-3).
Dacă lumea nu ar fi putut apărea altfel decât creată de o forţă
supranaturală, atunci lumea nu ar putea fi cunoscută, ar fi absurdă,
ilogică, de neînţeles şi nu s-ar putea dezvolta ştiinţe care să o
descrie.
Un
moment magnetic constant nu necesită întreţinere energetică, aşa cum
nici un moment cinetic constant nu trebuie întreţinut. Trebuie
întreţinute doar variaţiile acestor momente sau frecările.
[quote author=ConstantinStancu link=topic=159.msg2349#msg2349 date=1325288957]
Abel,
1.
Aşa cum un proprietar lasă pe mâna chiriaşului casa închiriată şi nu se
amestecă deloc pe perioada contractului, este foarte posibil ca acest
exemplu să fie similar cu răspunsul la prima ta nedumerire. Evident este
necesară demonstraţia! Eu deocamdată am pus problema, am sugerat
varianta. [/quote]Chiriaşul se amestecă acolo unde are responsabilitatea
să se amestece. Dumnezeu ar fi responsabil pentru tot răul din lume. E
ca şi cum chiriaşul ar fi lăsat slăbite toate şuruburile de prin casă
după care ar fi dat-o în chirie aşa cu defecţiunile ei. [quote]2. Abel,
tu exişti? Dacă exişti, care-i cauza ta? [/quote]Da, exist, pentru că
las urme în lume. Şi am o infinitate de cauze. Dacă una ar fi lipsit,
n-aş mai fi apărut.[quote]3. ... Oare tu, dacă ai construi un lac pentru
peşti, l-ai construi după legile umane? Ai înlătura de acolo apa? Nu ai
face acel univers propice dezvoltării în cele mai bune condiţiuni a
peştilor?[/quote]Păi, tocmai de aceea pun problema răului în lume. Eu aş
fi făcut o lume propice dezvoltării copiilor în cele mai bune condiţii,
nu o lume în care aceştia să moară de foame fără nicio vină.[quote
author=ConstantinStancu link=topic=159.msg2350#msg2350 date=1325289380]
Abel,
poate găseşti câte ceva şi pe link-ul de mai jos:[/quote]Am încercat să
găsesc vreo dovadă a existenţei lui Dumnezeu, dar n-am găsit. N-am
găsit nici dovezi ale faptului că lumea ar fi incognoscibilă (chiar şi
dacă este cunoscută doar prin revelaţie, cum spune Ţuţea).
[quote author=logic link=topic=159.msg2351#msg2351 date=1325311105]
A
vrut sa zică argument ”solid”, nu cred ca s-a gandit la argumentele
tale ca ”neserioase”. [/quote]Nici eu n-am lăsat să se întrevadă că aş
fi crezut altfel şi i-am dat un răspuns valabil în toate
cazurile.[quote]Credincioșii și ateii se pot întâlni pentru început la
masa comună a agnosticilor... :)[/quote]De acord. Dar asta nu înseamnă
să repudiem adevărul deja cunoscut şi să facem eforturi pentru a-l
redescoperi. Altfel spus, este mai recomandabil să pornim de la masa
comună a adevărurilor acceptate de ambele părţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile vor fi moderate în măsura timpului meu disponibil, după care vor apărea pe blog. Voi încerca să public doar comentariile consistente sau interesante sau adevărate sau corecte sau la obiect. Voi căuta să le elimin pe cele din care nu avem nimic de învățat sau pe cele care afectează negativ mintea cititorului sau reclamele fără legătură cu blogul. De asemenea, voi face tot posibilul să răspund la comentariile care cer un răspuns. Vă mulţumesc pentru efortul vostru de a scrie în lumina acestor consideraţii!