Oare pot exista mai multe universuri?

Vrând, nevrând, mă lovesc de articole sau filmulețe care vorbesc cu mare pompă despre eventualitatea existenței altor universuri și despre autori care susțin această mare bazaconie. Și mă cuprinde câte-o furie în fața unei asemenea pseudoștiințe, încât îmi vine să scriu un articol pe tema asta ca să-i mai trezesc la realitate pe șarlatanii (sau ignoranții) care tot îndrugă această idee cu scopul de a-și fascina publicul.

Și iată-mă că, în sfârșit, m-am decis să scriu și mi-am făcut timp pentru asta.

Păi, fraților, să presupunem că ar exista mai multe universuri decât unul singur, ceapa lor de universuri. Să vedem care ar fi consecințele unui asemenea fapt. 

Păi, să zicem că ar exista măcar două universuri diferite, să zicem universul A și universul B. Ce ar însemna asta? Ar însemna eventual că cele două universuri se află în locuri diferite. Căci dacă s-ar afla în același loc, atunci n-am mai putea decide care este universul A și care este universul B, căci n-am putea decide dacă un fenomen aparține unui univers sau altuia. Deci, o primă concluzie ar fi ca A și B să se afle în locuri diferite.

Atenție, tot locuri diferite ar fi și dacă cele două universuri ar fi intercalate unul peste celălalt, precum două galaxii care se ciocnesc. Căci stelele uneia dintre galaxii ar ocupa anumite poziții în spațiu, iar stelele celeilalte galaxii ar ocupa alte poziții în spațiu, probabilitatea de ciocnire a două stele fiind foarte, foarte mică, din moment ce distanțele dintre stele sunt foarte mari în comparație cu dimensiunile stelelor.

Așadar, o primă concluzie este că cele două universuri s-ar afla în locuri diferite, indiferent cât de mică ar fi distanța dintre componentele diferite ale celor două universuri.

Dar, dacă A și B s-ar afla în locuri diferite, ar însemna că între cele două universuri există ceva ce nu aparține niciunui univers. Adică, cele două universuri nu ar fi complete, căci nu ar conține tot ce se poate conține. Hmmm... Așadar, ar mai trebui inventat un univers, să-i zicem universul C, care să conțină ceva-ul dintre universurile A și B.

Acum se mai poate pune problema dacă universul C chiar îndeplinește condițiile unui univers, adică dacă ceva-ul acela dintre universurile A și B ar putea fi considerat ca fiind ceva ce poate constitui un univers. 

Așadar, ce dumnezeu este un univers? Când putem spune despre ceva că este univers? Vai de cei care vorbesc de mai multe universuri fără să fi aprofundat asemenea chestiuni, fără să fi obținut răspunsuri la asemenea întrebări. Câtă pseudoștiință se ascunde în vorbele unuia care se hazardează să vorbească despre mai multe universuri fără să fi înțeles măcar ce este un univers!

Voi, anumiți fizicieni, credeți că vă puteți juca cu cuvintele cum vreți voi? Voi credeți că noțiunea de univers poate fi luată în bătaie de joc când vi se năzărește vouă? Păi, universul este „Lumea în totalitatea ei, ansamblul a tot ce există”. Păi, cum mai poate fi un univers ansamblul a tot ceea ce există, dacă există cel puțin două universuri? De ce mințiți lumea, măi? Sau de ce nu vă faceți temele ca lumea ca să știți și voi ce înseamnă univers? De ce?

Aaa, stai așa, că nu pot încă să termin! Mai vorbesc unii de universuri paralele, ceapa lor de universuri. Adică, niște universuri care se contrazic unul pe celălalt. Adică, într-un univers ar fi valabilă legea gravitației, iar în celălalt nu. Păi, nu vă este vouă rușine, măi? Să profitați voi de ignoranța oamenilor și să le îndrugați despre universuri paralele? Dacă o singură lege din univers ar fi altfel, universul acela nu ar mai exista, căci toate adevărurile din univers se leagă logic între ele atât de strâns, încât nu permit nicio fisură, nicio abatere de la lege. 

Logica este unică, deci și universul este unic. Și se scrie atunci cu „U” mare, „Univers”!