Printre alte căutări ale mele, veți găsi aici și germenii unei noi Fizici, bazate pe forma elicoidală a traiectoriilor. În Fizica elicoidală repausul și mișcarea rectilinie sunt imposibile (pentru că duc la paradoxul informațional). În Fizica elicoidală corpurile libere se mișcă pe o elice, nu pe o dreaptă.
Motto: „Trebuie să supui îndoielii tot ce poate fi pus la îndoială, doar astfel se poate descoperi ce nu poate fi pus la îndoială.” (Tadeusz Kotarbiński)
Am început să învăţ intens legislaţie ca să iau şi categoriile A, C, D şi E. Chiar sunt intrigat că nu am ştiut nişte lucruri elementare pe care ar fi trebuit să le ştiu de mult. Vreau să fiu un bun şofer de TIR, parcă pentru a confirma presupunerea lui Blakut de pe forumul de astronomie, în care m-a făcut „şofer” la modul peiorativ. Mi-a plăcut dintotdeauna să conduc şi am intenţia să respect cu stricteţe programul impus, ca în armată.
Ştiu că e o meserie grea, căci am citit multe despre ea, dar, având în vedere avantajele, sunt dispus să înving multe obstacole pentru aceasta. Mă obşinuiesc repede cu greutăţile, iar atunci când nu depind de nimeni, când nu trebuie să deranjez pe nimeni, respect până la perfecţiune regulile stabilite prin regulamente, pe care mi le-am însuşit (de exemplu, eu port centura chiar şi atunci când sunt pe bancheta din spate a autoturismului nostru).
Îmi place mult ideea de a fi într-o cabină liniştită cu gândurile mele, cu scumpa mea soţie alături în orice situaţie, cu libertatea de a-mi face planuri mentale bine structurate, precum şi cu pauzele acelea lungi (multe dintre ele nejustificate) în care mă voi gândi adânc la cele mai profunde mistere din Fizică. Apoi, mă gândesc că la drum lung îmi voi mai odihni şi eu ochii pe care i-am stresat atâta în faţa laptopului.
Preocupat fiind de găsirea unei relaţii între formulele lui Frenet şi ecuaţiile lui Maxwell, am reuşit să mai pun Maxima la lucru pentru ca acesta să-mi prezinte alte câteva rezultate interesante din calculul vectorial. Iată-le mai jos:
Iniţial definim cu Maxima noţiunile de diferenţiere (a unui vector în raport cu altul), gradient, divergenţă, rotor, produs vectorial, modul, produs scalar.
Din acest moment putem să-i dăm efectiv de lucru programului de calcul Maxima, interogându-l despre câteva rezultate banale din calculul vectorial, cum ar fi de exemplu despre adevărul faptului că rotorul unei sume este suma rotorilor: (%i13) rotor(u+v,r)-(rotor(u,r)+rotor(v,r));
,
ori că divergenţa unui rotor este nulă
(%i14)ratsimp(diver(rotor(u,r),r));
.
Dar mai interesante şi mai greu de obţinut sunt rezultatele privind faptul că gradientul unui produs scalar este suma rotorilor diferenţiali corespunzători
Se observă că, prin definiţie, atât rotorul diferenţial, cât şi divergenţa diferenţială sunt nişte vectori.
Acum, având la dispoziţie puterea de calcul a Maxima, avem posibilitatea să determinăm o mulţime de alte relaţii interesante din calculul vectorial pe care l-am putea aplica şi câmpului electromagnetic în vid pentru a găsi relaţia căutată dintre ecuaţiile lui Maxwell şi formulele lui Frenet.
Pentru a stabili legea de atracţie din interiorul liftului, observatorul va face experienţe cu două corpuri mici [b]aflate în lift[/b], nu în exteriorul său. În baza acestor experimente, el descoperă legea atracţiei şi o poate extrapola la întregul Univers, putând afirma că legea descoperită de el îi spune că în exteriorul liftului există un corp masiv care produce şi acceleraţia din lift. Masa infinită o poate atribui [b]numai[/b] corpului din exterior care produce acceleraţia din tot liftul şi nu corpurilor mici cu care face el experimente în lift pentru a determina legea de atracţie.
[quote author=Pozitron link=topic=2959.msg44819#msg44819 date=1304256124]@Abel Cavasi: acesta este un alt exemplu de teorie de-a ta personala care nu isi are locul la sectiunile de stiinta ale forumului, ci cel mult la criticile paradigmei actuale.
<Pozitron>
[/quote]Dacă vrei să te cred, va trebui să arăţi care este propoziţia ştiinţifică pe care o critică acest topic.
M-am gândit recent că metoda mea de a premia membrii după puncte şi reputaţie nu este cea mai bună metodă şi îmi dă o senzaţie de dictator pe care doresc s-o evit în cele mai mici amănunte.
De aceea, m-am gândit că ar fi mai bine să deschid acest sondaj în care să propuneţi voi membrii pe care îi apreciaţi. În funcţie de votul vostru, premiile viitoare vor merge la aceştia. Pentru început, am deschis eu o listă cu cei mai activi membri, urmând să modific această listă în funcţie de preferinţele voastre.
Aveţi posibilitatea să votaţi mai mulţi membri şi aveţi posibilitatea să vă anulaţi votul.
Vă mulţumesc pentru propunerile voastre şi pentru colaborarea voastră!
Ai dreptate, Răzvan, aşa ar trebui, doar că nu încap toţi membrii forumului în lista de opţiuni. Tocmai de aceea, vă rog pe voi să propuneţi membrii pe care îi doriţi şi ei vor apărea în listă dacă sunt ceruţi.
[quote="curiosul"]Din punctul meu de vedere,numerele prime sunt cel mai interesant si mai misterios subiect din teoria numerelor,prin lipsa de constanta si iregularitatea distributiei lor.[/quote]Sunt de acord cu tine! Da, ele fac, într-adevăr, obiectul [b]celui mai[/b] interesant şi misterios subiect din teoria numerelor.
[quote author=HarapAlb link=topic=2906.msg44880#msg44880 date=1304351760]Poti sa-l situezi la ce distanta vrei tu ca nu se poate. [/quote]Am pus [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,2906.msg44631.html#msg44631]mai sus[/url] o întrebare la care încă nu mi-ai răspuns. Încearcă să răspunzi întâi la ea şi apoi voi încerca să te fac să înţelegi şi restul. Întrebarea a fost:
[b]-Este adevărat că, local, un observator nu poate stabili dacă liftul său este aproape de un corp uşor sau departe de un corp masiv?[/b]
[quote author=Electron link=topic=2906.msg44884#msg44884 date=1304361883]Uite, sa ne imaginam ca te afli intr-un lift la distanta infinita de o masa infinita. Ce valoare a acceleratiei gravitationale vei masura, si cum o vei face ?[/quote]Electron, încearcă să răspunzi şi tu la întrebarea pusă, ca să ştiu dacă pot duce raţionamentul mai departe.
[quote author=A.Mot link=topic=2963.msg44888#msg44888 date=1304395210]Ce raspuns este asta????!!!! [/quote]Direct.[quote]Painea cat este de mare?[/quote]Poate fi oricât de mare vrei tu să fie.
[quote]A infinita parte din paine cat este de mare? ::)[/quote]Are volumul nul.
Electron, când am vorbit de „consecinţele filozofice” nu m-am referit la cele personale, ci la cele obiective care pot fi deduse din nedeterminările matematice. Deci, este fals că aceste consecinţe sunt „personale”.
[quote author=A.Mot link=topic=2963.msg44895#msg44895 date=1304406189]Painea poate fi si infinit de mare?[/quote]Am dat exemplul pâinii tocmai ca să aleg ceva finit de mare, ceva care să-ţi facă o idee clară despre ceea ce este un nimic. Deci, pâinea trebuie să fie finită ca să se înţeleagă clar ce este nimicul.
Mulţumesc pentru susţinere, styhl! Oameni ca tine mă încurajează să-mi duc cercetările mai departe, iar oameni ca Electron mă ambiţionează să le demonstrez.
[quote author=Electron link=topic=2906.msg44898#msg44898 date=1304413316]Eu consider ca este adevarat ca, daca observatorul poate masura campul doar intr-un punct (deci daca "local" se refera la "o zona de spatiu infinitezimala"), atunci el nu poate stabili daca este aproape de un corp usor sau departe de un corp masiv, [i]unde distantele si masele sunt finite[/i]. [/quote]Mă bucur că ai clarificat asta. Ok. Acum să vedem cât de mari pot fi distanţele şi masa. Deci, altă întrebare:
[b]-Cât de mari pot fi distanţele şi masele finite?[/b]
Pot fi ele oricât de mari? Dacă nu pot fi oricât de mari, atunci care este limita lor finită?
[quote author=Mishulanu link=topic=2906.msg44932#msg44932 date=1304451419]Avand in vedere ca in lumea reala nu exista nici un exemplu de distanta infinita, teoria A nu prea e aplicabila pe nicaieri. [/quote]Mă îndoiesc de asta. O teorie este aplicabilă şi în condiţii abstracte. De exemplu, principiul inerţiei este valabil numai în cazuri imposibile în practică (acolo unde există medii infinit de penetrabile). Şi totuşi, e un principiu care ne este tare drag.
[quote author=AlexandruLazar link=topic=2906.msg44937#msg44937 date=1304455904]Asta am zis și eu, dar e vorba de cazuri ipotetice după cum a amintit Abel Cavasi mai sus și de-atunci am renunțat ;D
[/quote]Deci, în urma răspunsului meu anterior (care nu aduce nimic nou, de fapt) ar trebui să-ţi reconsideri opinia.
Dragii mei. Având în vedere că forumul este foarte activ datorită pasiunilor voastre minunate, constat că mai apar şi discuţii marginale care nu prea au legătură cu subiectul topicului. Şi pentru că nu vreau să descurajez în niciun fel exprimarea gândurilor voastre (care nu încalcă reguli elementare), [b]oriunde ar apărea ele[/b], se întâmplă să las o discuţie interesantă să evolueze chiar şi pe lângă subiect până când îmi dau seama cam despre ce doriţi să discutaţi acolo, după care fac o separare a discuţiei într-un alt topic.
Problema este că, fiind singur, nu prea pot citi tot ceea ce scrieţi sau dacă pot citi, nu găsesc inspiraţia sau timpul necesar pentru a vă modera toate discuţiile. Drept urmare, aş dori să mă ajutaţi în acest sens, încercând să păstraţi discuţia în limitele topicului, deschizând subiecte noi cu ceea ce doriţi să discutaţi separat, dar mai ales [b]propunând voi şi alţi moderatori[/b] care să mă ajute sau oferindu-vă chiar voi înşivă ajutorul, angajându-vă ca moderatori. Desigur, atunci când vom avea sponsori suficienţi, vom recurge chiar şi la remunerarea anuală sau lunară a moderatorilor, dar până în acele timpuri îndepărtate, munca voastră trebuie să fie doar una voluntară.
Aşadar, pe cei care consideră că m-ar putea ajuta la moderare, îi rog să menţioneze aceasta aici sau prin mesaj privat ca să putem fi mai mulţi implicaţi în această muncă grea de descoperire a discuţiilor marginale şi de separare a lor, precum şi de temperare a discuţiilor aprinse, a atacurilor la persoană sau a ironiilor dăunătoare.
[quote="curiosul"]Cred ca cel care ar trebui sa te ajute in aceasta munca ,ABEL,trebuie sa fie o persoana care sa tina cont intotdeauna ca nu trebuie implicata parerea proprie despre cineva in analiza mesajelor sale. [/quote]Hmmm... Ce bine ar fi să poată rămâne obiectiv, evident! Şi să nu abuzeze de calitatea lui de moderator pentru a deveni un dictator, evident! Dar până vom găsi asemenea oameni, vom încerca să ne mulţumim şi cu alţii care măcar doresc să devină astfel şi vom încerca să nu ne supărăm pe ei dacă vor greşi puţin în moderare.
[quote]Cred ca CAdi ar fi indicat.Este si destul de activ si gandeste "la rece".
Dar este doar o parere.[/quote]Mulţumesc pentru propunerea ta interesantă. Să vedem acum ce părere are şi CAdi despre ea...
Cum multă plăcere, Virgil! Şi până când vei accepta să moderezi şi tu anumite secţiuni ale forumului, te rog ca, pe viitor, dacă mai găseşti asemenea discuţii pe lângă subiect, să mi le semnalezi şi, dacă poţi, să-mi dai un linc şi la primul mesaj care ar trebui să înceapă noua discuţie.
[quote author=Electron link=topic=2906.msg44945#msg44945 date=1304498219]Da, valorile finite pot fi oricat de mari. Nu exista limita superioara finita la numerele finite. Pentru orice numar finit pe care il putem imagina, exista cu siguranta un numar finit mai mare ca acesta. [/quote]Bun, mă bucur că am clarificat şi acest aspect.[quote]saltul tau de la finit la infinit este nejustificat si este cel care introduce incoerentele de logica. [/quote]Acelaşi salt se foloseşte şi în formularea principiului inerţiei cu care tot fac analogii pe-aici. Acolo este justificat, iar aici nu? Principiul inerţiei este o [b]extrapolare[/b] la medii infinit de permeabile a cunoştinţelor noastre experimentale realizate cu medii rezistente. Tot astfel, acest principiu de care vorbesc aici, valabil cel puţin pentru distanţe finite, poate fi extrapolat la distanţe infinite, caz în care va cuprinde ca pe un caz particular principiul einsteinian al echivalenţei.[quote]Astept in continuare sa explici cum poti sa masori raportul a doua marimi infinite.[/quote]Şi eu aştept întâi să înţelegi că este posibilă extrapolarea la infinit şi atunci va fi clar de ce acceleraţia finită măsurată în lift poate fi considerată ca fiind raportul a două mărimi (potenţial) infinite.
P.S. Din câte observ eu din posturile tale, se pare că nu cunoşti distincţia dintre [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Actual_infinity]infinitul actual[/url] şi cel potenţial. Dacă, totuşi, mă înşel cumva, ţin să precizez că noi vorbim aici de infinitul potenţial.
[quote author=Mishulanu link=topic=2906.msg44959#msg44959 date=1304526671]Daca principiul inertiei nu ar fi valabil in practica atunci de ce mai este luat in considerare?[/quote]Valabilitatea principiului inerţiei în practică se datorează tocmai capacităţilor noastre de a face abstracţie de imperfecţiunile întâlnite în practică şi capacităţilor noastre de a extrapola atunci când impreciziile măsurătorilor noastre sunt [b]suficient[/b] de mari încât să putem admite (evident, conştienţi de abstracţiile noastre) că mărimile foarte mici sunt nule sau că mărimile foarte mari sunt infinite.
[quote]Intensitatea unui camp gravitational creat de o sursa infinit de indepartata nu ar trebui sa fie cam 0? [/quote]Aşa ar trebui să fie, într-adevăr, dar numai dacă sursa ar avea masă finită.[quote]Si daca acest principiu este adevarat, nu prea imi dau seama ce aduce nou. [/quote]Aduce nou o restricţie foarte importantă pentru legile naturii, obligându-ne să le formulăm în aşa fel încât ele să fie echivalente pentru toţi observatorii aflaţi în câmpul gravitațional. De exemplu, acest principiu ne interzice să mai credem în găurile negre, care introduc o suprafaţă specială în câmpul gravitaţional (orizontul), deoarece structura câmpului gravitațional din exteriorul orizontului este fundamental diferită de structura câmpului gravitațional din interiorul orizontului, ceea ce contravine acestui principiu.[quote]Pot sa gasesc si eu o multime de pricipii de genul asta, dar care sa nu aduca nimic nou.
Ex: 1. Prin niciun experiment local, observatorul nu poate decide dacă Universul se extinde sau se contracta.
2. Prin niciun experiment local, observatorul nu poate decide dacă a cazut sau nu intr-o gaura neagra supermasiva.
3. Prin niciun experiment local, observatorul nu poate decide dacă se afla intr-u univers cu varsta de 1 miliard de ani sau 10 miliarde de ani. [/quote]Simpla afirmare a faptului că ele nu aduc nimic nou este insuficientă. În plus, valabilitatea principiilor 1 şi 3 formulate de tine depinde de momentul în care ele sunt formulate, deci asemenea „principii” nu sunt valabile [b]pretutindeni şi întotdeauna[/b], aşa cum ar trebui să fie toate legile naturii. Iar principiul 2 este fals, căci contravine teoriei relativităţii care face distincţie între intervalul spaţial (din exteriorul orizontului) şi intervalul temporal (din interior).
[quote author=AlexandruLazar link=topic=2906.msg44970#msg44970 date=1304537936]Mie mi se pare că și în practică, atâta vreme cât asupra unui corp nu actionează nicio forță, el își păstrează starea de mișcare. Ai vreun contraexemplu pentru asta?[/quote]Păi, este posibil în practică să nu acţioneze nici o forţă?
[quote author=Electron link=topic=2953.msg44943#msg44943 date=1304497071]Ceea ce probabil nu ai aflat inca este ca filozofia este intotdeauna personala. Nu exista filozofie obiectiva.[/quote]Într-adevăr, nu am aflat încă asta. Dacă ai putea să ne dai şi o referinţă bună pentru asta, ar fi ideal. Eu am impresia că filozofia este cadrul celor mai generale legi obiective ce guvernează lumea. Din punctul meu de vedere, nicio altă lege nu poate contraveni unor asemenea legi filozofice generale (şi obiective) pe care se clădesc toate celelalte legi particulare din alte domenii. De exemplu, însăşi logica este o ramură a filozofiei, cu legi prin excelenţă obiective.
[quote]Iar afirmatiile tale pe care le admiti ca fiind filozofice, sunt atat de departe de "obiectivitate" incat nu prea vad cum poti incerca un asemenea argument. [/quote]În genere, eu susţin că pot explica (filozofic) apariţia lumii şi a mişcării pornind de la nedeterminările matematicii, de la faptul extrem de profund şi interesant că zero adunat cu el însuşi de o infinitate de ori nu mai este obligatoriu tot zero, ci poate fi [b]altceva[/b]. Nu ştiu ce vezi tu subiectiv aici. Vrei să spui cumva că zero adunat cu el însuşi de o infinitate de ori este tot zero?[quote]Ca tu nu-ti dai seama ca filozofarile astea au sens si relevanta doar pentru tine, e ceva destul de grav. [/quote]Ei, hai nu mă speria chiar aşa! Cât de grav este? Vrei să spui că o să-mi bată poliţia la uşă pentru asta? În ce constă gravitatea la care te referi?[quote]Prin comentariile mele incerc sa iti atrag atentia asupra acestui lucru, dar daca tu ignori tot ce nu-ti convine si o tii orbeste pe ideile tale, n-ai decat.[/quote]Sincer, asemenea afirmaţii n-ar avea ce să caute într-o discuţie ce se vrea a fi convingătoare. Te asigur că n-am niciun motiv ascuns să nu-ţi dau dreptate, iar dacă cred orbeşte că nedeterminările explică apariţia lumii, asta se datorează faptului că nimeni nu m-a convins de contrariu. Dacă cumva doreşti să mă convingi, nu spera să obţii asta cu forţa, cu presiuni, cu atac la persoană şi ameninţări de tot felul, care nu fac altceva decât să adâncească prăpastia dintre noi şi să te pună într-o lumină nefavorabilă.
[quote author=Electron link=topic=2963.msg44954#msg44954 date=1304516219]Din pacate, conform stiintei de azi, o paine nu se poate divide la infinit, ca atare nu poti ilustra fizic in acest fel conceptul de "nimic". [/quote]Dacă erai mai atent la ceea ce am scris, ai fi observat că nu am cerut să dividă efectiv o pâine la infinit, ci doar i-am spus că nimicul este a infinita parte dintr-o pâine. Imaginaţia („mai importantă decât cunoaşterea”) permite astfel de diviziuni.
Dacă tot n-am reuşit să oferim premiul de Paşte, sperăm să fim mai eficienţi la următoarea ocazie de premiere, adică în 1 decembrie. Prin urmare, reportăm premiul pentru 1 decembrie şi îl vom oferi în întregime colegului de forum care a primit [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t291-cei-mai-apreciai-membri-ai-acestei-comunitai]cele mai multe voturi de apreciere[/url] din partea comunităţii.
Să presupunem că doi luxoni (corpuri care se deplasează cu viteza luminii în vid, de exemplu, fotonii), de mase egale, se mişcă paralel prin spaţiul gol, păstrând, în ciuda atracţiei gravitaţionale dintre ei, o distanţă constantă unul faţă de celălalt, să zicem că cu ajutorul unei bare rigide şi de masă neglijabilă care îi împiedică să cadă unul spre celălalt. Centrul de masă al sistemului format de cei doi luxoni va avea în acest caz şi el viteza luminii în vid, iar impulsul sistemului va fi constant.
Dar ce se va întâmpla atunci când, printr-o cauză oarecare, internă sistemului, se rupe bara rigidă dintre luxoni, iar aceştia încep să cadă unul spre celălalt din cauza gravitaţiei? Cum viteza luxonilor nu poate depăşi viteza luminii şi cum apare o componentă radială a vitezei, rezultă că [b]viteza centrului de masă trebuie să scadă[/b].
Dar, dacă scade viteza centrului de masă al sistemului, ce se întâmplă cu impulsul sistemului? N-ar trebui el să se conserve? [b]Cum se poate conserva impulsul în asemenea condiţii[/b] în care scade viteza centrului de masă? Creşte cumva masa sistemului? Dar nici această propunere nu rezolvă problema, deoarece şi masa, împreună cu energia, ar trebui să se conserve de asemenea.
Ce părere aveţi? Cum se rezolvă această problemă a sistemului de luxoni?
Din punctul meu de vedere, lumina (ca şi orice alt câmp electromagnetic) este un câmp care apare între două corpuri cu temperatură diferită. Prin extensie, câmpul electromagnetic este un agent care transportă căldura de la un corp cald la un corp mai rece.
Lumina emisă de Soare nu luminează spaţiul pentru că spaţiul (vid) nu modifică direcţia luminii aşa cum fac corpurile obişnuite, ceea ce face ca lumina să se deplaseze nestingherită prin spaţiu.
Într-adevăr, aşa ar trebui să fie cum spui, energia totală să se conserve, căci câmpul gravitaţional este un câmp conservativ. Bun, să zicem că energia se conservă. Atunci se conservă şi masa. Dar viteza sistemului scade prin mecanismul arătat. Atunci nu se conservă impulsul?
Ok, Virgil. Să presupunem că între luxoni nu există gravitaţie. Doar că raţionamentul nu depinde de vreo cauză concretă care îi face să se apropie. Poate fi orice cauză, doar să nu fie din exteriorul sistemului, ci din interior, pentru a o putea evalua şi pentru a o putea exclude dintre motivele care modifică impulsul sau energia sistemului. Poate fi şi o explozie, de exemplu, căci raţionamentul rămâne valabil nu doar pentru apropierea luxonilor, ci şi pentru îndepărtarea lor.
Aşadar, dacă iniţial luxonii ce se deplasează singuri prin Univers erau la aceeaşi distanţă şi după un oarecare parcurs ei se află la o altă distanţă unul de celălalt, cum se explică faptul că impulsul sau masa (care dintre ele?) nu se conservă?
[quote="Razvan"]De altfel: Abel, de ce ar fi necesar să se conserve?[/quote]Mă gândesc că impulsul ar trebui să se conserve deoarece, prin ipoteză, luxonii se deplasează [b]singuri[/b] prin Univers.
Consider că existenţa unor cuante Planck de spaţiu (şi, implicit, de timp) vine în contradicţie cu teoria relativităţii restrânse. Dacă un observator constată că un obiect în repaus are lungimea Planck, atunci un observator în mişcare va constata un obiect mai scurt decât această lungime.
Răzvan, există ceva transformări care fac trecerea de la un observator aflat la o anumită scară la un alt observator aflat la altă scară? Care sunt aceste relaţii matematice? Un observator îşi poate da seama la ce scară este?
Nu te supăra că te întrebăm asemenea chestii, dar noi vrem să înţelegem, nu să te contrazicem. Şi încercăm să te înţelegem în contextul cunoştinţelor noastre cu care suntem de acord.
A fiecăruia dintre luxoni. Ziceam că iniţial cei doi luxoni se mişcă paralel prin spaţiul gol şi că o cauză ulterioară determină apropierea luxonilor. Acţiunea şi reacţiunea fiind egale, direcţia vitezei sistemului nu se modifică, ci doar a luxonilor.
Sunt de acord să aprofundăm o teorie care susţine că Universul este un fractal, mai ales că ea are mari şanse să fuzioneze cu Fizica elicoidală care [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t156-teorema-de-recurena-a-formulelor-lui-frenet#2003]spune că orice traiectorie este o elice în jurul altei elice[/url], ceea ce este o altă formă (mai precisă, zic eu) de a spune că Universul este un fractal. Iar dacă încă nu putem stabili care sunt relaţiile matematice de care avem nevoie în teoria ta, măcar să înţelegem la ce te referi tu când vorbeşti despre observatori aflaţi la scară diferită.
Mai precis, eu încă nu am reuşit să înţeleg nici măcar fleacul pe care l-ai înţeles tu şi anume acela privind existenţa unei lungimi Planck. Şi ţi-am spus şi din care motiv. Până nu trec de toate hopurile de care mă împiedic, nu pot înţelege nimic nou.
daca se rupe acea legatura intre luxoni datorita unei cauze oarecare (tu nu ai precizat-o ),[i]bineinteles ca va scadea si viteza centrului de masa si implicit si impulsul![/i] [/quote]Dar oare nu ar trebui să se conserve impulsul sistemului de luxoni din moment ce am admis că acest sistem este izolat?
[quote]Este clar ca luxonii si-au rupt si bara si nu mai au nici impuls ...nu? [/quote]Aici n-am mai înţeles ce vrei să spui.
Virgil, ca să nu ne fie forumul ameninţat cu [url=http://help.forumgratuit.ro/t13240-legalitatea-forumurilor#87098][b]ştergerea definitivă[/b][/url] datorită faptului că permitem discriminări, te rog pe viitor să-ţi măsori cuvintele, indiferent cât de justificate sunt ele. Mai precis, dacă ai ceva de spus, spune-o pe un ton mai dulceag, prezentând mai ales [b]soluţiile[/b] pe care le întrevezi tu pentru rezolvarea problemelor existente.
Adi, mă tem că nu pot considera asta o rezolvare a problemei, din moment ce am presupus că sistemul de luxoni se mişcă prin spaţiul gol. Putem rupe bara şi cu o forţă interioară, de exemplu, cu o foarfecă imaginară aflată în interiorul sistemului. Sau putem crea o explozie între luxoni, explozie care n-ar trebui să modifice impulsul total, fiind interioară sistemului.
Apoi, nu ne-ai spus ce se întâmplă cu masa sistemului. Se conservă ea? Dacă se conservă, atunci de ce masa s-ar conserva şi impulsul nu?
Dragul meu, Electron, v-am răspuns la toate problemele ridicate pe aici. Apoi n-am făcut decât să încerc să reformulez ceea ce am spus. Problemele ridicate de tine sunt, în primul rând, irelevante, apoi sunt offtopic. Deocamdată, nu găsesc timp să duc asemenea discuţii sterile mai departe.
Dane, chestia cu butonul roşu nu ţine din mai multe motive. În primul rând, tu nu poţi ţine sub control acest buton roşu, oricât de precaut ai vrea să fii. Apoi, dacă te-ar fi interesat chiar atât de mult acest buton, atunci n-ai mai fi scris nici măcar atât cât ai scris deja. Apoi, butonul roşu este în mâna unora care ştiu muuuult mai bine ca tine dacă şi când să-l folosească. Ce să mai spunem de faptul că butonul roşu are deja posibilitatea să distrugă omenirea de câteva sute de ori, fără să aştepte o altă mare teorie care să pună la dispoziţie asemenea puteri.
De aceea, după cum ţi-am mai spus de atâtea ori, eu tot mai cred că aşa-zisa ta „teorie” nu este decât de faţadă. Este remarcabil că vrei să trezeşti interesul asupra Fizicii elicoidale şi este remarcabil faptul că ai găsit atâtea exemple de mişcări elicoidale care ar fi trebuit de mult să convingă o minte lucidă că lumea noastră este constituită numai din mişcări elicoidale. Dar atâta emfază câtă arăţi în mesajele tale, precum şi argumentele mele anterioare despre butonul roşu, ne spune clar că nu poţi mai mult. Iar ceea ce ai făcut tu deja, au mai făcut şi alţii. Şi alţii au scos în evidenţă valoarea elicelor.
Următorul pas care trebuie făcut este, aşa cum zice şi Răzvan, transpunerea Fizicii elicoidale într-un limbaj matematic. Va fi ultimul pas necesar pentru ca Fizica să devină o Ştiinţă complet axiomatizată.
Având în vedere faptul supărător că [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t280-pentru-premiul-de-pate-in-2011]premiul de Paşte nu a putut fi acordat[/url], reportăm acest premiu pentru 1 Decembrie şi sperăm că nu vom mai întâmpina probleme. Aşadar, premiul pentru 1 Decembrie 2011 este de 200 lei.
Mulţumesc vizitatorilor care [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t306p30-cercetare-geometrodinamica-elicoidala#5253]au postat recent[/url] pe topicul despre lucrarea lui Dan şi le mulţumesc pentru criticile ştiinţifice aspre pe care le pot aduce. De asemenea, îi rog să nu abuzeze de libertatea lor de exprimare şi să se străduiască să nu atace persoana lui Dan, ci teoria acestuia.
Cu ajutorul programului de calcul [url=http://maxima.sourceforge.net/screenshots.html]Maxima[/url] [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/05/maxima-confirma-ca-orice-vector-are-un.html]am reconfirmat[/url] faptul că [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2007/10/triedrul-frenet-al-unui-vector-oarecare.html]orice vector, de orice natură ar fi acesta, are asociat un triedru Frenet[/url]. Ce părere aveţi, [b]este corect[/b] acest rezultat? Dacă da, [b]este el nou[/b]? [b]Ce consecinţe[/b] întrevedeţi că are acest rezultat în Fizica şi Matematică?
[quote="WoodyCAD"]In conditiile in care un topic este facut franjuri, din dorinta unuia sau altuia, fara niciun fel de reactie din partea mediatorilor, cu siguranta ma voi retrage.
Daca moderatorii accepta acest tip de dialog, ramane ca eu sa ma retrag de pe forum....[/quote]Dane, ştii că singurul „mediator” este deocamdată doar administratorul, pentru că încă nu v-aţi oferit să-l ajutaţi în acţiunea de moderare. De asemenea, în limita posibilităţilor mele, am încercat să tot mediez dialogul vostru.
Aş dori să menţionez cu această ocazie că pe acest forum există posibilitatea de a se creea subiecte în care să posteze numai cine doreşte autorul subiectului. Deci, dacă nu doreşti să dialoghezi cu oricine, ai acest drept şi această posibilitate. Oricum, eu nu recomand retragerea într-o cochilie.
[quote="sadang"]WoodyCad, se pare ca aici nu mai este loc si pentru tine. E prea plin paharul. Daca vei decide sa te retragi, eu ma ofer sa-ti creez un forum dedicat, unde sa poti posta tot ceea ce si cum doresti. [/quote]Mă tem că asemenea atitudini nu sunt benefice. Un om care fuge de critici, va fugi mereu. Decât să fugi de foc, mai bine îl stingi. Ceea ce vrei tu să-i oferi, sadang, este de fapt un blog în care să nu comenteze nimeni, iar aşa ceva se poate şi aici, după cum am menţionat.
S-au ridicat aici idei foarte interesante despre această zonă bogată a scumpei noastre patrii. Este un subiect fierbinte ce poate fi rezolvat foarte uşor prin conştientizarea faptului că [b]urmaşii noştri sunt infinit mai importanţi[/b] decât noi înşine. Conştientizând aceasta, vom înţelege că proiectul trebuie să meargă într-o direcţie care să-i favorizeze pe cei din viitor, nu pe cei din prezent.
Am creat o categorie numită „[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/c9-forumuri-personale]Forumuri personale[/url]”. Oricare dintre voi poate avea un forum al său acolo, unde să poată discuta numai cu cine doreşte el. Pentru a crea un forum, precum şi pentru a adăuga sau a elimina un membru din lista membrilor forumului său, fiecare dintre voi va trebui să-mi ceară asta direct în subforumul creat acolo, numit „[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/f59-solicitari-privind-forumurile-personale]Solicitări privind forumurile personale[/url]”.
Vă mulţumesc pentru colaborarea frumoasă de până acum şi vă doresc multe idei valoroase pe viitor!
Dane, am creat [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/f58-forumul-lui-dan]un forum numai al tău[/url], unde poţi discuta doar cu cine doreşti tu. Pentru început, l-am admis doar pe sadang, urmând să-mi spui cine sunt următorii cu care doreşti să dialoghezi. Dacă vrei, pot muta şi acest topic acolo.
Aici nu ai drepturi de moderare, deci acţiunea de „curăţare” a acestui topic nu poate fi făcută de tine. Pentru curăţarea acestui forum este nevoie de multă muncă, greu de realizat. În plus, dacă facem curăţenie aici, nu este sigur că pe viitor discuţia poate evolua pe placul tău şi să rămână „curată” aşa cum îţi place ţie, pentru că aici poate posta orice utilizator, chiar şi cei pe care nu îi agreezi.
Dar în forumul tău personal ai posibilitatea de a modera mesajele şi ai posibilitatea de a opta pentru partenerii de dialog. Ceea ce nu înseamnă „carantină”, ci este un loc public în care putem vedea o discuţie între doi sau mai mulţi parteneri de discuţie care se agreează reciproc din start, discuţie care are mai mari şanse să rămână civilizată şi fără atacuri la persoană.
De aceea, eu zic să redeschizi în forumul tău topicele pe care tu le consideri serioase. Dacă vrei să deschizi un topic cu acelaşi nume ca şi acesta, poţi, doar că va fi greu să le diferenţiezi în lista ultimelor mesaje. Deci, ori modifici puţin titlul acestui topic, ori deschizi un topic cu alt nume acolo. Dacă pentru început vrei să discuţi numai cu sadang, atunci fie cum doreşti. Pe parcurs, dacă vei vedea că şi alţi utilizatori se ridică la înălţimea aşteptărilor tale, poţi solicita adăugarea lor.
[quote="negru"]Daca era din abstract, nu incalca drepturile de autor. [/quote]Mulţumesc pentru informaţie! Voi ţine seama de ea pe viitor.
[quote]De ce este eliminat materialul in engleza (presupunand ca nu incalca drepturi de autor)? [/quote]Consider că pe un forum românesc trebuie să vorbim [b]numai româneşte[/b]. Deci, dacă se dă un citat în engleză, atunci acesta trebuie să fie tradus de cel care dă citatul. Cele două citate pot coexista, dar numai citatul în engleză este inacceptabil. Consider că este corect (numai) aşa pentru vorbitorii de limbă română, cărora de altfel le şi este destinat acest forum.
Având în vedere faptul că [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/05/maxima-confirma-ca-orice-vector-are-un.html]oricărui vector îi putem asocia un triedru drept care satisface formulele lui Frenet[/url], mă gândesc că putem asocia un asemenea triedru chiar şi vectorilor care definesc câmpul electromagnetic, precum şi vectorului lui Poynting.
Mai mult, ştiind că în vid câmpul electric este perpendicular pe câmpul magnetic, există posibilitatea ca triedrul drept format de câmpul electric, câmpul magnetic şi vectorul Poynting (în această ordine), triedru pe care l-am putea numi triedrul lui Poynting, să respecte şi el formulele lui Frenet.
O asemenea posibilitate sugerează că există o legătură profundă între formulele lui Frenet (satisfăcute de triedrul lui Poynting) şi ecuaţiile lui Maxwell pentru vid.
Care o fi această legătură? Aveţi vreo idee privind calculele care ar trebui făcute pentru relevarea ei?
[url=http://en.wikipedia.org/wiki/Helmholtz_decomposition]De la Helmholtz[/url] încoace ştim că orice câmp vectorial normal pe care l-am putea găsi în lumea noastră fizică nu este altceva decât o sumă dintre un câmp fără divergenţă şi un câmp fără rotor.
Această certitudine tulburătoare scoate în evidenţă importanţa deosebită a celor două tipuri distincte de câmpuri în studiul cantitativ al fenomenelor fizice. De asemenea, sugerează că în lume [b]nu există altfel de câmpuri[/b], decât solenoidale şi irotaţionale.
