Printre alte căutări ale mele, veți găsi aici și germenii unei noi Fizici, bazate pe forma elicoidală a traiectoriilor. În Fizica elicoidală repausul și mișcarea rectilinie sunt imposibile (pentru că duc la paradoxul informațional). În Fizica elicoidală corpurile libere se mișcă pe o elice, nu pe o dreaptă.
Motto: „Trebuie să supui îndoielii tot ce poate fi pus la îndoială, doar astfel se poate descoperi ce nu poate fi pus la îndoială.” (Tadeusz Kotarbiński)
Căutați ceva anume?
joi, 31 martie 2011
A apărut un nou forum pentru cercetare
vineri, 11 martie 2011
Pe forumuri în februarie 2011
Pe topicul „Re: CONSTANTA "MOMENTULUI CINETIC REDUS"”
[quote="virgil"]ce fenomen natural stabileste organizarea materiei in atomi si apoi in galaxii[/quote]Părerea mea este că un rol esenţial în această organizare o are faptul că triedrele lui Frenet sunt recursive pe orice traiectorie, indiferent cât de complexă ar fi ea. Mai precis, orice traiectorie nu este altceva decât o elice (de ordinul n) înfăşurată în jurul unei alte elice (de ordinul n-1), elicea de ordinul 0 fiind o dreaptă.
[quote="virgil"]Ce fenomen fizic poate produce aspectul de spirala a miliarde de stele care se comporta ca un fluid? [/quote]Cred că spirala se vede doar ca proiecţie pe un plan perpendicular pe axa elicei parcurse de materia din stele. Deci, cu alte cuvinte, spirala observată este, de fapt, o elice.
De asemenea, mai cred că nu toate galaxiile observate sunt galaxii, ci unele pot fi sisteme planetare foarte tinere aflate în evoluţie în jurul stelei centrale.
Pe topicul „Vă mulţumesc pentru nivelul înalt al discuţiilor voastre!”
Am fost plecat o vreme în Italia şi am fost privat de internet pentru o bună bucată de vreme. În schimb, constat că discuţiile pe acest forum au continuat şi continuă pe un ton demn de membrii săi, lipsite de atacuri la persoană care mi-ar fi dat mult de lucru pentru a le curăţa. Vă mulţumesc din suflet pentru atitudinea voastră corectă!
Pe topicul „Despre mutarea unui topic la coş”
Pe topicul „[url=http://help.forumgratuit.ro/t21949-sortarea-membrilor-dupa-reputaie-sau-puncte#144140]Sortarea membrilor după reputaţie sau puncte[/url]” [quote="ezlidor"]Avind in vedere ca pentru moment acest topic nu mai prezinta interes pentru autor, va fi inchis si trimis la cos.[/quote]
Vreau să menţionez faptul că acel topic a fost închis şi mutat la coş fără nicio justificare, căci problema ridicată de mine (privitoare la opţiunea de a sorta membrii după puncte sau reputaţie) nu a fost rezolvată şi nici nu a ieşit din sfera intereselor mele căci doresc să încep premierea la Paşte şi nu pot sorta manual (în timp real) membrii după reputaţie sau puncte, decât închizând forumul o perioadă, ceea ce este anormal.
Ce trebuie făcut pentru a-mi prezenta interesul faţă de un topic pe care l-am deschis mai demult? Trebuie să sâcâi cititorii mereu cu câte un „bump”? Nu se subînţelege faptul că un topic prezintă interes pentru autor până când autorul menţionează explicit că ar fi altfel?
Pe topicul „Despre mutarea unui topic la coş”
Mulţumesc pentru răspuns, Ina!
[quote="Ina"]Nu, nu se subintelege. Aveti posibilitatea sa ne amintiti din cind in cind de topicul dumneavoastra. [/quote]Posibilitatea sau obligaţia?
[quote]Cu exceptia topicurilor marcate "in progres" in care de cele mai multe ori sint probleme tehnice in curs de rezolvare, consideram ca daca nu s-a postat intr-un topic timp de 10 zile sau mai mult inseamna ca autorul fie a rezolvat problema fie problema nu mai este de actualitate. [/quote]Asta este o regulă pe care trebuia s-o ştiu şi s-o aplic? Dacă da, atunci cer scuze că nu am ştiut-o şi vă rog să mă iertaţi!
Pe topicul „Problemă: Trunchi de piramidă.”
Ţine seama de faptul că triunghiurile bazelor sunt asemenea, fapt ce denotă că raportul ariilor lor este egal cu pătratul raportului dintre laturile lor corespunzătoare, deci dintre perimetrele lor. Apoi, cu formula lui Heron poţi calcula aria triunghiului mare, după care ai toate datele necesare aplicării formulei volumului.
Pe topicul „Sunt disperat”
Instalează testdisk (eventual, cu comanda „[i]sudo apt-get install testdisk[/i]”), iar el te va ajuta să descoperi multe fişiere pe care le-ai considerat pierdute. Ar fi recomandabil să rulezi testdisk într-un sistem de operare de pe altă partiţie decât cea de pe care vrei să recuperezi date, de exemplu, într-un Ubuntu instalat pe stick.
Pe topicul „Sortarea membrilor după reputaţie sau puncte (topic 2)”
Pentru a nu mai risca să ajungă [url=http://help.forumgratuit.ro/t22916-despre-mutarea-unui-topic-la-co]la coşul de gunoi[/url] şi acest topic, doresc să reamintesc că sunt în continuare interesat de rezolvarea problemei.
Pe topicul „Se pot observa neuniformităţile în mişcarea stelei polare?”
Bună seara! Salut noua denumire a forumului şi noua sa platformă.
Aş dori să ştiu dacă la nivelul tehnologiei actuale se poate măsura vreo variaţie de până la 50% în viteza stelei polare pe sfera cerească. Întreb aceasta deoarece [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/02/conform-explicatiei-actuale-steaua.html]consider că[/url] dacă explicaţia actuală a precesiei axei de rotaţie a Pământului ar fi corectă, atunci viteza stelei polare ar fi variabilă în modul.
Pe topicul „Am fost banat mult timp pe stiinta.azi”
De mai bine de un an am fost banat pe forumul Ştiinţa.Azi (din motive care mie mi-au rămas neclare) şi văd că pe acest forum pot scrie. Aş ruga noii administratori să verifice motivele banării mele acolo şi, dacă se consideră necesar, să mă baneze şi aici sau să mi se spună care este situaţia.
Am deschis un topic cu acest subiect şi nu am trimis un mesaj privat deoarece mai sunt utilizatori care au fost banaţi acolo tot din motive obscure, neînţelese de utilizatorii înşişi şi presupun că topicul va fi util şi pentru ei.
Pe topicul „Se pot observa neuniformităţile în mişcarea stelei polare?”
Vă mulţumesc pentru răspunsurile prompte şi interesante!
[quote author=AlexandruLazar link=topic=2613.msg41258#msg41258 date=1298753250]
Mă îndoiesc. Una, pentru că Steaua Polară e mult prea departe (430 ani-lumină, asta face mai bine de o sută de parseci) ca să se poată vedea vreo variație. A doua, chiar dacă ar fi mai aproape, variațiile datorate precesiei Pământului cred că ar fi mult prea mici ca să fie observabile.
[/quote]M-am referit la mişcarea aparentă a stelei polare, mişcare datorată precesiei, acea mişcare de vreo 50 de secunde de arc pe an. Iartă-mă că nu m-am exprimat mai clar şi că am crezut că vei citi articolul de pe blogul meu ca să înţelegi despre ce este vorba.
[quote author=Quantum link=topic=2613.msg41259#msg41259 date=1298755423]Miscarea aparenta al stelelor este independenta de motivele precesiei axei de rotatie. [/quote]Probabil că tu te referi aici la mişcarea aparentă a stelelor datorată rotaţiei. Într-adevăr, mişcarea aparentă a stelelor datorată rotaţiei este independentă de mişcarea lor aparentă datorată precesiei (căci rotaţia însăşi este independentă de precesie). Însă eu m-am referit aici la mişcarea aparentă a stelei polare, căci steaua polară nu are mişcare aparentă de rotaţie, ci doar mişcare aparentă de precesie.
[quote]Am citit si postarea din trimiterea din link si daca am inteles corect esti de parere ca motivele precesiei (si nu precesia in sine) ar afecta cumva miscarea stelei polare. Motivele nu au nimic de a face cu miscarea aparenta a stelei polare, ci precesia in sine.
[/quote]În articolul de pe blog am adus în discuţie mişcarea aparentă a stelei polare pentru că observaţiile asupra mişcării sale aparente pe bolta cerească ne permit să înţelegem cum se mişcă axa de rotaţie a Pământului şi, implicit, ne permit să facem o estimare cantitativă a precesiei. Mai precis, dacă ar fi corectă explicaţia actuală, atunci la echinocţii ar trebui să observăm oprirea completă a mişcării aparente a stelei polare, iar la solstiţii ar trebui să observăm că steaua polară are viteza maximă posibilă pentru mişcarea sa aparentă. Tocmai de aceea vă întreb dacă tehnologia actuală permite evidenţierea unor asemenea variaţii.
[quote author=mercur link=topic=2613.msg41260#msg41260 date=1298758251]
La ce te referi cand intrebi daca se poate masura o variatie de 50% in viteza stelei polare pe bolta? In primul rand, pozitia stelei polare este una fixa. Nordul ceresc se deplaseaza, intradevar, din directia stelei ploare, dar o face in 26 000 de ani, datorita miscarii de precesie.[/quote]Da, mă refer la mişcarea în 26.000 de ani a nordului ceresc faţă de steaua polară (doar că eu am spus că nordul stă şi steaua polară se mişcă, asta într-un reper solidar cu Pământul).
Când mă refer la cele 50 de procente, mă refer la posibilitatea actuală de a face o comparaţie între viteza aparentă a stelei polare la echinocţii şi viteza aparentă a stelei polare la solstiţii. Teoria spune că la echinocţii influenţa Soarelui ar fi nulă, deci viteza stelei polare ar trebui să fie mult mai mică primăvara şi toamna decât iarna şi vara. Se pot face asemenea comparaţii cu tehnologia actuală?
Pe topicul „Am fost banat mult timp pe stiinta.azi”
[quote author=Electron link=topic=2614.msg41247#msg41247 date=1298746903]Nu e nevoie sa minti, nu ai fost banat pe forumul Stiinta Azi.
e-
[/quote]Probabil, avem viziuni diferite despre ceea ce înseamnă „a bana” (dat fiind că termenul nu este încă definit în dicţionar). Poate tu crezi că „a bana” înseamnă a nu mai permite citirea de pe forum. Ei bine, eu consider că „a bana” este echivalent cu a priva pe cineva de dreptul de a mai posta pe forum. Din acest punct de vedere, eu am fost banat, căci mesajele pe care am încercat să le postez nu au apărut pe sait. Deci, nu e cazul să mă faci (din nou) mincinos pentru asta, ci trebuie să recunoşti că nu mi-ai permis să scriu pe forum (oricât timp a trecut).
[quote author=Scientia.ro link=topic=2614.msg41248#msg41248 date=1298746952]
Ceea ce este important este că acum nu mai sunteţi banat. [/quote]Da, mulţumesc, voi ţine seama de asta şi mă voi simţi în largul meu postând în felul meu caracteristic.[quote]Nu ştim acum care au fost motivele banării dv. [/quote]Nu e foarte important acum sau, dacă pentru Electron este, el ne va ajuta să înţelegem asta.[quote]Ce ştim însă este că, în ce ne priveşte, o să păstrăm linia Scientia, adică nu vom promova pseudo-ştiinţa, agresivitatea verbală ori şicanările între utilizatori. Este un site de ştiinţă, iar discuţiile trebuie să fie civilizate, inteligente şi cu argumente. [/quote]Şi eu păstrez aceeaşi linie pe forumul de cercetare pe care îl administrez, deci îmi va fi destul de uşor să fac parte din colectivul important al utilizatorilor acestui forum.[quote]Bine aţi revenit!
[/quote]Mulţumesc!
Pe topicul „Se pot observa neuniformităţile în mişcarea stelei polare?”
[quote author=AlexandruLazar link=topic=2613.msg41269#msg41269 date=1298801707]Poate și la http://www.aanda.org/index.php?option=com_article&access=standard&Itemid=129&url=/articles/aa/full/2002/11/aah2799/aah2799.html se găsește ceva interesant cu privire la modelele folosite pentru astfel de probleme, deși subiectul nu e același.
[/quote]Am găsit ceva interesant în lincul postat de tine. [url=http://www.aanda.org/articles/aa/full/2002/11/aah2799/Timg159.gif]Figura 4[/url]
[img]http://www.aanda.org/articles/aa/full/2002/11/aah2799/Timg159.gif[/img]
este obţinută din teorie şi confirmă spusele mele din blog, deci steaua polară ar trebui să se mişte după acel grafic dacă explicaţia actuală a precesiei este corectă. Dar oare se şi observă asta? Aş dori să văd un asemenea grafic şi din observaţii, ca să-l pot compara cu cel obţinut în această figură din lincul tău. E-adevărat, e foarte greu de obţinut, pentru că este greu (sau imposibil?) să măsori deplasări de câteva zecimi de secundă de arc pe zi.
Pe topicul „Se pot observa neuniformităţile în mişcarea stelei polare?”
[quote author=mercur link=topic=2613.msg41291#msg41291 date=1298819450]nu e vorba de o variatie a vitezei aparente de deplasare a stelei polare ci de o excentricitate a miscarii.
[/quote]Aşa este. Dar mă gândesc că dacă steaua polară s-ar afla exact la polul nord (ceea ce nu este adevărat şi se pare că asta am presupus tacit), atunci cele două grafice nu ar diferi, căci excentricitatea mişcării se materializează în mişcarea stelei polare.
[quote author=Quantum link=topic=2613.msg41304#msg41304 date=1298828961]am considerat ca nu putem considera Polaris ca fiind o stea fixa cand vorbim de miscarea de precesie pe ansamblu, pentru ca aceasta stea va avea o miscare de rotatie aparenta din ce in ce mai evidenta in timp (pe parcursul a mii de ani). Teoretic nici acum nu e fixa, dar practic putem s-o consideram asa ([b]nu pica exact pe raza de rotatie a pamantului[/b]). Astfel am considerat ca nu putem face o dictinctie in sensul acesta intre Polaris si celelalte stele cand ne referim pe o perioada de ~26000 ani.
[/quote]Hmmm... Ai dreptate. Înţeleg observaţia ta şi am subliniat ceea ce este foarte relevant în ceea ce ai spus.
Într-adevăr, faptul că Polaris nu este exact steaua polară (ci are o abatere de aproape un grad) ne încurcă mult şi ar trebui să se găsească o altă stea care aproximează mai bine nordul pentru a putea verifica graficul din figura 4. Cum s-ar putea face oare?
Pe topicul „Forumul stiinta.azi s-a mutat pe scientia.ro”
Salut decizia lui Adi de a muta forumul de la stiinta.azi pe platforma saitului [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php]scientia.ro[/url]. De asemenea, mă bucur că noii administratori [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,2614.0.html]au ridicat toate banările[/url] (mai mult sau mai puţin absurde) impuse de anumiţi administratori ai vechiului forum. Cei care aţi fost banaţi pe stiinta.azi acum sunteţi liberi să postaţi pe noul forum de la scientia.ro, cu acelaşi cont şi cu aceeaşi parolă, fără probleme. Doar nu uitaţi să respectaţi regulile elementare de comunicare.
Pe topicul „Se pot observa neuniformităţile în mişcarea stelei polare?”
[quote author=mercur link=topic=2613.msg41326#msg41326 date=1298879841]
Hai sa nu ne mai raportam la steaua polara (ca oricum nu cade exact pe directia nordului ceresc), ci sa ne referim la axa dupa care se realizeaza miscarea de precesie. [/quote]Înţeleg propunerea ta, dar nu uita că steaua polară este Polaris doar în prezent, căci în viitor ea va deveni alta. De exemplu, în anul 12000 steaua polară va fi tocmai Vega. Deci, steaua polară este o noţiune teoretică aflată la intersecţia dintre axa de rotaţie a Pământului şi bolta cerească. Pentru moment, steaua polară nordică este Polaris, dar Polaris se îndepărtează de steaua polară nordică datorită precesiei, iar acum este la trei sferturi de grad distanţă. Asta înseamnă că cercul descris de Polaris o dată la 24 de ore are un diametru mediu în creştere.
Noi încercăm să vorbim tocmai de această creştere (variaţie) în diametru a cercului lui Polaris. Se pune problema dacă variaţiile acestui diametru sunt cele prevăzute de graficul teoretic din figura 4. Creşte el şi scade o dată la două săptămâni, aşa cum prevede graficul? Nu cumva graficul real de variaţie este mult mai fin?
joi, 3 martie 2011
Avansul tehnologic nu probează veridicitatea unei teorii
Am auzit de multe ori spunându-se „dacă teoria nu era corectă, atunci tu nu mai puteai scrie pe calculatorul tău, nu ar mai fi existat internet, elicoptere, avioane, televizoare”. Nimic mai fals! Şi nu doar că este fals, ci este şi periculos, dăunător, otrăvitor pentru orice minte care încearcă să înţeleagă cu sinceritate lumea.
Să vedem de ce este fals acest lucru, pe de o parte. Voi da un exemplu clasic: stăpânirea focului. Ce credeţi, oare oamenii primitivi ar fi avut dreptate dacă ar fi susţinut că toată capacitatea lor de a folosi focul se datorează faptului că au înţeles ce este focul? Oare dacă ştiau să aprindă focul frecând două bucăţi de cremene, putem spune că ştiau ce este focul şi de ce se declanşează el? Evident, orice om cu scaun la cap va recunoaşte că ancestrala capacitate a omului de a produce şi a folosi focul nu poate fi pusă pe seama cunoaşterii fenomenului. Oamenii primitivi nu ştiau că focul este plasmă, nu ştiau pirotehnie, habar n-aveau că forţa de frecare este proporţională cu apăsarea, etcetera. Dimpotrivă, ei au cucerit focul experimentând, încercând haotic de mii de ori să producă flacără, fără să cunoască vreo teorie care să le îndrume sistematic încercările.
La fel şi astăzi, o bună parte a tehnologiei se datorează încercărilor, miilor de experimente reuşite şi nereuşite făcute pentru a descoperi anumite substanţe, anumite efecte şi anumite reguli particulare pentru desfăşurarea fenomenelor fizice. Totul se datorează abilităţii şi răbdării inginerilor de a testa cât mai multe variante, majoritatea dintre ele neavând niciun suport teoretic clar. Se testează tot felul de aliaje în tot felul de compoziţii, mai mult sau mai puţin aleatorii, pentru a se obţine materialele atât de necesare practicii. Se fac simulări în tuneluri aerodinamice pentru a se obţine profilul optim al vehiculelor. Se testează lansări de rachete şi zboruri spaţiale iniţial fără oameni la bord pentru a se stabili precis condiţiile de zbor. Se corectează necontenit traiectorii de zbor pentru ca aparatele să rămână pe orbitele dorite.
Toate aceste încercări, teste şi experimente se fac pentru că nu cunoaştem bine teoriile din spatele tehnologiilor noastre, nu ştim să anticipăm ce se va întâmpla în experimentele noastre, nu avem teorii fundamentale solide şi foarte generale care să ne spună în amănunt cum să facem aliaje, cum să construim rachete, cum să controlăm traiectoriile navelor noastre în aşa fel încât să nu fim nevoiţi să facem prea multe încercări, prea multe corecţii, prea multe rebuturi. Teoriile noastre sunt prea particulare, nu au legătură armonioasă unele cu altele, nu explică de ce trebuie să facem atâtea încercări şi atâtea corecţii.
Există chiar şi situaţii caraghioase în care o anumită firmă descoperă nişte efecte noi şi face tot posibilul să păstreze secretul pentru interesul ei financiar propriu. Asemenea situaţii n-ar fi posibile dacă efectele descoperite ar avea explicaţie teoretică şi dacă ar putea fi deduse pe cale teoretică de oricine.
Pe de altă parte, o concepţie care încearcă să justifice teoriile invocând avansul tehnologic este foarte periculoasă astăzi, căci avansul tehnologic actual este copleşitor şi descurajează încercările celor slabi de a contesta fundamentele teoretice existente. Prin aceasta, se minimizează şansa unui progres veritabil al Ştiinţei, căci se îndepărtează din start minţi luminate care ar putea revoluţiona concepţiile noastre eronate despre lume. Astăzi numai oamenii de Ştiinţă cu mult tupeu, cu multă perseverenţă, cu mult nonconformism pot schimba ceva în Ştiinţa noastră rigidă. Dacă eşti slab şi consideri că avansul tehnologic demonstrează altceva decât abilităţi experimentale, atunci nu eşti făcut pentru a schimba ceva major în ceea ce se cunoaşte astăzi. Prin aceasta are de pierdut întreaga Ştiinţă, motiv pentru care trebuie revizuit chiar procesul de învăţământ, trebuie eliminate modurile de gândire care permit formarea prejudecăţilor asemănătoare acelora care admit că avansul tehnologic demonstrează în vreun fel veridicitatea teoriilor, trebuie încurajat orice tânăr care gândeşte altfel, orice om care are ceva nou de spus într-un anumit domeniu, orice om care pune întrebări. Puneţi întrebări! Puneţi la îndoială totul! Nu vă opriţi până nu înţelegeţi! Aveţi acest drept şi-l veţi avea întotdeauna. Nimeni nu vi-l poate lua.
Postări populare
-
Imaginaţi-vă două drepte coplanare şi concurente. Dacă unghiul dintre ele nu este un unghi drept, atunci proiecţia unei drepte pe cealaltă...
-
Se ştie că dacă lăsăm împreună două sisteme cu temperaturi diferite, atunci cele două sisteme vor interacţiona în mod ineluctabil cel puţin ...
-
P e forumuri în luna august 2010 Pe topicul „ Unificarea câmpurilor ” [quote="gheorghe adrian"]Pe noi insa ne intereseaza ai...
-
Problema eterului Problema eterului În a doua jumătate a secolului trecut, pe baza unor calcule matematice de o rară frumuseţe, fizicia...
-
Majoritatea oamenilor consideră că răspunsul la această întrebare a fost deja dat: Dumnezeu a creat Universul. Pentru aceştia, Dumnezeu este...
-
Pe forumuri în săptămâna 19.04.2010-25.04.2010 Pe topicul „ Vulcanul Eyjafjallajokull ” Superbe probleme pui, mm şi cred că merită să găsim ...
-
Pe topicul „ Energia cinetică în cădere spre o gaură neagră ” Dacă tot e să scoatem în evidenţă pseudoştiinţa cu atâta zel pe aici, atu...
-
Oare chiar este adevărat acest lucru pe care îl repet atât de des? Oare chiar este adevărat că oamenii sunt extrem de valoroși? Care oameni?...
-
După niște peripeții în care am primit vestea tristă de la elefant.ro că stocul s-a epuizat, azi am primit, în sfârșit, cartea impresionantă...
-
În această lucrare prezint cititorilor într-o manieră simplă un procedeu care permite calcularea sumelor de forma altfel decât apelând la ...
Arhivă blog
-
►
2023
(15)
- ► septembrie (2)
-
►
2022
(13)
- ► septembrie (2)
-
►
2021
(20)
- ► septembrie (3)
-
►
2016
(19)
- ► septembrie (2)
-
►
2013
(48)
- ► septembrie (3)
-
►
2012
(56)
- ► septembrie (7)
-
►
2010
(99)
- ► septembrie (17)
-
►
2009
(32)
- ► septembrie (3)
-
►
2008
(25)
- ► septembrie (1)
Etichete
- Cercetări (114)
- Fizică elicoidală (86)
- Pe forumuri (86)
- Rezultate (75)
- Diverse (52)
- Fundamente (52)
- Noţiuni noi (28)
- Filosofie (24)
- Formulele lui Frenet (23)
- Întrebări (23)
- Articles in English (21)
- Ipoteze (21)
- Principiul inerţiei (19)
- Definiţii (18)
- Impuls (18)
- Torsiune (18)
- Elice (17)
- Lancretian (17)
- Curbură (16)
- Postulate (16)
- Câmp gravitaţional (15)
- Axiomatizare (14)
- Curbă închisă (14)
- Câmp magnetic (11)
- Personal (11)
- Teorema de recurenţă (11)
- Traiectorie (11)
- Baricentru (9)
- Principiul echivalenţei (9)
- Stabilitate (9)
- Articole publicate în revista „Evrika” (8)
- Darbuzian (8)
- Găuri negre (8)
- Matematică (8)
- Punct fizic (8)
- Aproximare (7)
- Corp solid (7)
- Dreaptă (7)
- Probleme (7)
- Termodinamică (7)
- Viteza medie (7)
- Anomalia Pioneer (6)
- Foton (6)
- Impuls volumic (6)
- Informație (6)
- Materializare (6)
- Maxima (6)
- Observator (6)
- Precesia (6)
- Valoarea oamenilor (6)
- Câmp vectorial (5)
- Discrepanţa dintre bogaţi şi săraci (5)
- Dreapta caracteristică (5)
- Fizica cuantică (5)
- Gravitație (5)
- Imposibilitatea repausului (5)
- Moment cinetic (5)
- Principiul relativității (5)
- Teoria relativităţii (5)
- Turbulenţa (5)
- Viteză (5)
- Ciocnire (4)
- Experimente (4)
- Mișcare elicoidală (4)
- Număr complex (4)
- Rezonanță (4)
- Satelizare (4)
- Big Bang (3)
- Componentele elicoidale (3)
- Darbuzor (3)
- Dimensiuni (3)
- Elicea închisă (3)
- Forţe (3)
- Fulger (3)
- Interferența (3)
- Masă (3)
- Plan de masă (3)
- Pseudoştiinţă (3)
- Rază etalon (3)
- Reper (3)
- Sarcină electrică (3)
- Stări de agregare (3)
- Teoria corpusculară (3)
- Torsiune complexă (3)
- Viteză volumică (3)
- Axa curbei (2)
- Calculator (2)
- Clasificare (2)
- Conspiraţie (2)
- Energie (2)
- Faza lichidă (2)
- Frecare (2)
- Galaxii (2)
- Lagrangean (2)
- Logică (2)
- Luxon (2)
- Materia întunecată (2)
- Moartea termică (2)
- Modelare (2)
- Ordine (2)
- Particule (2)
- Substanță (2)
- Transformările Lorentz (2)
- Triedrul lui Frenet de ordinul al doilea (2)
- Undă de probabilitate (2)
- Vectori (2)
- Viteza luminii (2)
- generalized helix (2)
- Amplitudine (1)
- Antimaterie (1)
- Apelul la autoritate (1)
- Asteroizi (1)
- Axa diavolului (1)
- Bobină (1)
- Curbură complexă (1)
- Curent electric (1)
- Câmp (1)
- Cărți (1)
- Democrația prin internet (1)
- Dicționar (1)
- Echilibru (1)
- Elice circulară (1)
- Elice perfectă (1)
- Forța de frecare (1)
- Forțe longitudinale (1)
- Forțe transversale (1)
- Inelon (1)
- Jet (1)
- Jgheabul lui AdiJapan (1)
- Kepler (1)
- Lecturi (1)
- Linii de câmp (1)
- Lucru (1)
- Lumină (1)
- Mannheim pair (1)
- Masă imaginară (1)
- Materie condensată (1)
- Matrice (1)
- Mister (1)
- Numere prime (1)
- O lume mai bună (1)
- Paradox (1)
- Particule elementare (1)
- Pas (1)
- Poezii (1)
- Principiul măsurabilității (1)
- Radiație (1)
- Rază complexă (1)
- Serie Fourier (1)
- Simulare (1)
- Tornadă (1)
- Transformări (1)
- Univers (1)
- Viteza de rotație minimă (1)
- Viteză aparentă (1)
- Viteză de scăpare (1)
- Viteză reală (1)
- exponențiala (1)
- matricea Frenet (1)
- publicare (1)