Există momente când preferăm un ajutor din exterior pentru a ne recăpăta forţele. De aceea, acest articolaş s-a născut din dorinţa de a vă reaminti repede şi eficient ce forţe interioare pot dezlănţui cuvintele cu magia lor neînţeleasă. Evident, nu căutaţi vreo ordine între aceste cuvinte. Treceţi liniştiţi cu privirea peste ele şi poate că vă vor reconforta pentru o bună bucată de vreme.
-Răbdare. De multe ori, când ne amintim să avem răbdare, putem învinge mai uşor obstacolele neprevăzute care ne ies în cale la un moment dat. Dacă ne cultivăm răbdarea, vom putea să nu renunţăm uşor la obiectivele pe care ni le-am propus atunci când nu ştiam ce piedici vor apărea în viaţa noastră. Există momente când trebuie să stăm la coadă, există momente când trebuie să aşteptăm salariul, există momente când trebuie să ascultăm până la capăt ceea ce are de zis celălalt. Aşa este viaţa şi nu cred că va putea fi vreodată altfel.
-Calm. Când reuşim să redevenim calmi, creierul se deconectează şi poate aduce idei realiste. Furia este manifestarea slăbiciunii noastre, exprimarea incapacităţii de a rezolva o problemă. Sau cei care sunt furioşi pentru a-i domina pe ceilalţi ar fi bine să-şi amintească faptul că nu dominaţia este scopul lor fundamental, ci rezolvarea problemelor care au apărut pe moment. Când suntem calmi putem rezolva mai multe probleme decât atunci când suntem furioşi.
-Luciditate. A fi lucizi înseamnă a ţine seama de toate eventualităţile. Evident, nu putem fi infinit de lucizi, dar este posibil ca acest cuvânt să vă alimenteze intuiţia şi să găsiţi o rezolvare ingenioasă a vreunei probleme care vă macină. Un geniu poate revoluţiona un întreg domeniu al cunoaşterii umane, dar numai în momente de maximă luciditate.
-Concentrare. Vom fi mult mai eficienţi în tot ceea ce întreprindem dacă vom reuşi să neglijăm resturile cotidiene şi să extragem esenţialul activităţii noastre, singurul spre care trebuie să ne îndreptăm cu adevărat. Îndepărtaţi-vă de zgomotul care vă deranjează sau măcar imaginaţi-vă că aţi reuşit să vă izolaţi într-un loc prielnic.
-Pace. Pacea lăuntrică este mediul propice pentru gândurile profunde, pentru introspecţia indispensabilă veşnicelor noastre căutări. Pacea din familie ar putea fi unul dintre cele mai importante obiective ale noastre, cu consecinţe directe pentru pacea întregii omeniri. Fiţi împăciuitori şi veţi creşte în ochii voştri.
-Dreptate. Daţi-le dreptate celor care o merită şi, astfel, eliberaţi de prejudecăţile false pe care aţi încercat să vă bazaţi, veţi putea construi argumente cu adevărat solide.
-Altruism. Cu tot egoismul nostru, trebuie să recunoaştem că ceilalţi sunt mult mai valoroşi, mai puternici, mai inteligenţi decât am putea fi noi vreodată. Care dintre noi ar fi putut construi de unul singur un zgârie-nori, o rachetă, Internetul sau un ceas de mână? Formaţi-vă necontenit un fel de a fi prin care să nu uitaţi niciodată asta! Gândindu-te, de unul singur în nimicnicia ta, la problemele celorlalţi ai mari şanse ca şi ceilalţi, mult mai eficienţi, să se gândească la problemele tale.
-Efort. Copilul mic nu ştie ce-i lenea, ba chiar refuză să adoarmă într-o lume atât de interesantă. Nimic nu ne împiedică să zburdăm şi noi, să fim disponibili în orice moment pentru eforturi fizice, chiar şi de mică anvergură. Nu vă fie lene să-i aduceţi o cană cu apă colegului de cameră sau să vă aşezaţi obiectele la locul lor.
-Comunicare. Dacă ceilalţi sunt mai eficienţi decât noi, de ce nu le-am cere şi lor părerea despre frământările noastre? Sau dacă îl vedem îngrijorat pe cel de lângă noi, de ce n-am încerca să-i amintim cât de frumoasă e lumea? Capacitatea noastră de comunicare, complexitatea ideilor pe care le putem exprima prin cuvinte, ne-au detaşat decisiv de animale.
-Frumuseţe. Evident că lumea este minunată! Evident că o lume în care porumbeii ne onorează cu prezenţa lor este o lume care merită trăită! Ia faceţi rapid o listă mentală cu frumuseţi ale acestei lumi, să vedeţi cât de relaxaţi şi înţelepţi veţi deveni într-o clipită!
-Curaj. Avem nevoie de curaj în societate. Acum nu ne mai folosim curajul pentru a merge la vânătoare ca să aducem hrană familiei noastre aflată în peşteră. Acum trebuie să avem curajul de a bate la o uşă sau de a vorbi la un telefon. Când nu ai curaj, aminteşte-ţi cât de puternic poţi fi când doreşti cu ardoare ceva.
-Optimism. Optimismul ne îndeamnă la acţiune şi numai prin acţiune putem rezolva probleme. Un pesimist are mici şanse de a reuşi în viaţă.
-Gândire. Belşugul tehnologic din prezent se datorează gândirii, nu materiei. Tot ceea ce avem astăzi, de la televizor la rachetă, este construit din substanţe care existau şi în evul mediu. Numai gândirea ne-a ajutat să aranjăm aceste substanţe în aşa fel încât să obţinem ceea ce avem în prezent. Gândiţi la ceea ce aveţi în prezent pentru a prefigura ceea ce veţi avea în viitor!
-Dragoste. Dragostea ne ajută să renunţăm la orice pentru ceilalţi. Giordano Bruno a murit în chinuri groaznice ars de viu pentru ca ceilalţi să mediteze la faptul că nu suntem buricul Universului. Din dragoste pentru noi, ne-a făcut atenţi la concepţia sa valoroasă, dăruindu-şi viaţa. Ai putea renunţa la orice pentru cineva?
-Planificare. Animalele nu au mai nimic, pentru că nu sunt conştiente de valoarea timpului. În schimb, noi ştim să obţinem în timp ceea ce nu avem în spaţiu. Această ştiinţă se manifestă prin planificare. Cu cât ne planificăm mai bine activitatea, cu atât putem obţine lucruri mai interesante, care nu existau înainte. Prin planificare putem clădi, putem lăsa intact urmaşilor noştri ceea ce am început noi, iar ei pot duce mai departe visul nostru. Planificaţi-vă timpul şi vă veţi reaminti încotro vă îndreptaţi.
-Umilinţă. Multe certuri şi multe războaie ar fi fost evitate dacă beligeranţii ar fi avut înţelepciunea umilinţei. Profitaţi de posibilitatea remarcabilă şi gratuită de a putea evita şi rezolva prin umilinţă probleme deosebit de grave. Daţi-le celor îngâmfaţi ceea ce doresc de la voi şi veţi câştiga înzecit.
-Perseverenţă. În viaţă apar multe obstacole pe care n-am reuşit să le prevedem din cauza limitărilor noastre fireşti. Totuşi, când apare un zid în faţa ta, escaladează-l cu toate forţele ca să-ţi poţi urma drumul drept spre obiectivul mult dorit.
-Bucurie. Putem fi oricât de bucuroşi vrem, putem dansa în orice moment, indiferent de problemele nemiloase care ne copleşesc. Supărarea nu poate fi o soluţie pentru rezolvarea problemelor. În momentele de tristeţe amintiţi-vă cât de multe lucruri bune aţi realizat.
-Relaxare. Tumultul vieţii cotidiene ne hipnotizează, făcându-ne sclavi ai oricăror fleacuri. Câteva minute pentru relaxare sunt binevenite în asemenea condiţii. Timpul pe care îl pierdem oferindu-i minţii noastre răgazul de care are nevoie ar putea fi câştigat printr-o recompensă de clarviziune în momente de cumpănă.
-Înţelepciune. Încercaţi să vă imaginaţi cum ar proceda în locul vostru nişte oameni pe care îi consideraţi foarte înţelepţi. Urmaţi-le exemplul!
-Prietenie. Toţi avem prieteni, dar mulţi dintre noi nu i-am observat încă. Aşa cum pentru a mânca ai nevoie de timp, tot astfel, pentru a avea prieteni trebuie un oarecare efort, ca să fi pregătit să dai mai degrabă decât să primeşti.
-Esenţă. Oricât de trist ar părea, nu avem posibilitatea să facem tot ce ne dorim, aşa că singura soluţie este renunţarea categorică şi definitivă la anumite activităţi pe care le considerăm mai puţin importante. Investiţi timp pentru a descoperi ceea ce merită să faceţi cu adevărat în viaţă.
-Amabilitate. În tinereţe, amabilitatea pare un lucru inutil, grija faţă de ceilalţi nu pare să aibă niciun rost, însă pe măsură ce înaintezi în vârstă şi beneficiezi inevitabil de ajutorul celorlalţi în momentele grele ale vieţii, constaţi că amabilitatea îţi poate aduce şi mai multe beneficii materiale şi linişte sufletească.
-Blândeţe. Încearcă să-ţi imaginezi pentru câteva secunde că eşti cel mai blând om de pe Pământ. Cum vezi lumea dintr-o asemenea perspectivă? Ce ai schimba în viaţa ta dacă ai fi blând?
-Modestie. Oricât de multe am fi realizat, suntem infimi în comparaţie cu ceea ce am putea fi dacă nu ne-ar împiedica mândria. Este o pierdere de vreme să vorbeşti despre tine. Realizează în continuare ceea ce ai de realizat şi lasă-i pe ceilalţi să te preamărească, fără să te chinui tu cu asta. Numai tu însuţi trebuie să ştii cât de mare eşti cu adevărat!
-Recunoştinţă. Nu vom trăi îndeajuns încât să ne putem plăti confortul pe care ni l-au oferit strămoşii noştri. Vom rămâne veşnic îndatoraţi celor care au făcut posibil prezentul cu toate minunăţiile sale. Dar şi în jurul nostru există oameni care fac zi de zi, cu smerenie, o mulţime de lucruri bune pentru noi. Spuneţi-le că observaţi valoarea muncii lor şi că apreciaţi eforturile pe care le fac.
-Speranţă. Cu puterea magică a speranţei s-au vindecat boli incurabile. Nimeni nu ştie de unde provine o asemenea forţă interioară. Speranţa ne dă aripi şi ne ajută să intuim soluţii corecte la probleme arzătoare.
-Ambiţie. Oamenii puternici sunt ambiţioşi. Nu ştiu să fi fost vreun om de succes care să nu fi fost plin de ambiţie. Încrederea în forţele proprii te împinge în faţă, te face să vrei să fii primul care poate rezolva o anumită problemă.
-Iertare. Numai cine nu greşeşte niciodată are dreptul să nu ierte. Ne place să fim iertaţi când greşim? Atunci să-i bucurăm şi pe ceilalţi cu capacitatea noastră de a ierta. Dealtfel, cu toţii suntem vinovaţi pentru că nu am prevenit greşelile altora. Când iertăm, înţelegem că problemele sunt obiective, că greşelile sunt, în ultimă instanţă, dincolo de puterea noastră de a le evita. Evident, asta nu înseamnă că vom tolera lipsa de preocupare pentru prevenirea greşelilor.
-Bunătate. Oare prin ce diferă un om bun de un om rău? Omul bun îi ajută şi pe ceilalţi în rezolvarea problemelor, uitând de problemele sale, pe când omul rău creează probleme celorlalţi, ajutându-se doar pe sine însuşi. Dăruiţi-vă cu largheţe celorlalţi şi veţi avea o mulţumire sufletească extrem de preţioasă pentru momentele în care vă veţi face inventarul vieţii. Puteţi fi buni şi răi chiar şi cu voi înşivă. Alegeţi bunătatea!
-Zâmbet. Odată cu zâmbetul de pe buzele noastre se instalează un zâmbet în toate celulele organismului nostru. Zâmbetul descreţeşte frunţile şi creează liantul indispensabil colaborării.
-Iniţiativă. Există o mulţime de lucruri care depind numai de noi. Nimeni nu ne poate înlocui la un moment dat şi într-un anumit loc. Suntem unici, gândim în felul nostru unic şi putem deschide drumuri neumblate.