În primul rând este important să nu se facă o confuzie între corectitudinea teoriei relativităţii generalizate şi corectitudinea soluţiei lui Schwarzschild, deci să nu se tragă concluzia greşită că dacă soluţia dată de Schwarzschild este greşită înseamnă că şi teoria relativităţii generalizate este greşită. Există undeva o ruptură între cele două teorii şi în continuare voi prezenta în ce constă această ruptură.
În Wikipedia puteţi găsi o prezentare frumoasă a rezolvării date de Schwarzschild ecuaţiilor de câmp ale lui Einstein. Observaţi aici că paşii urmaţi de Schwarzschild în rezolvarea dată de el sunt corecţi atâta timp cât el s-a rezumat la raţionamentul matematic.
Însă, în momentul în care Schwarzschild a încercat să determine constantele şi a propus o aproximare despre care el a presupus că ar fi valabilă în câmp gravitaţional slab. Aproximarea propusă de el a fost formulată astfel:
.
Ei bine, tocmai aici consider eu că este greşeala comisă de Schwarzschild. Prin aproximarea făcută, Schwarzschild a pierdut din vedere tocmai aspectul relativist al lumii pentru că a trecut direct de la teoria relativităţii generalizate la mecanica newtoniană, fără să treacă întâi prin pasul indispensabil al teoriei relativităţii restrânse.
Atunci, voi prezenta aici consecinţele care rezultă din corectarea greşelii comise de Schwarzschild. Mai precis, voi arăta că pasul intermediar care trebuia făcut în aproximarea de câmp slab furnizează o soluţie a ecuaţiilor lui Einstein care nu mai implică existenţa găurilor negre.
Pentru a se putea face o comparaţie mai clară între rezultatul lui Schwarzschild şi cel prezentat aici, voi compara mereu presupunerile pe care le-a făcut Schwarzschild cu presupunerile făcute aici. Iniţial să observăm că în mecanica newtoniană termenul utilizat de Schwarzschild în aproximarea sa este pătratul unei viteze. Adică, pentru stabilirea metricii sale, Schwarzschild a admis mereu că De ce a admis el asta? Pentru că în mecanica newtoniană viteza de evadare dintr-un punct este dată de expresia nerelativistă .
În schimb, viteza de evadare calculată printr-un raţionament relativist are expresia
.
Făcând înlocuirile necesare, obţinem o altă aproximare posibilă pentru câmpul slab, şi anume cea dată de parametrul
.
Această aproximare ne duce la „metrica Schwarzschild relativistă” scrisă sub forma
.
Consecinţele tensoriale ale acestei metrici au fost calculate de către profesorul Radu Murdzek pe forumul de astronomie şi nu au dus la nicio contradicţie matematică. Dimpotrivă, ele au arătat că această metrică este compatibilă cu ecuaţiile lui Einstein şi nu mai implică existenţa unor corpuri absurde la suprafaţa cărora viteza de evadare să fie mai mare sau egală cu viteza luminii.