Am făcut azi câteva genuflexiuni în plus pentru a-mi împlini un vis mai vechi, acela de a-mi fotografia cărțile dragi. Aici sunt printre cei mai buni prieteni ai mei, cu care am petrecut zeci sau sute de nopți și zile. Aceste cărți, completate cu alte sute pe care mi le-a împrumutat Biblioteca județeană din orașul meu scump, au pavat cu fiecare slovă drumul meu anevoios și solitar către fizica elicoidală și către concepția mea actuală despre lume. Fiecare titlu revarsă în sufletul meu cascade de gânduri asociate cu împărăția cărții respective, amintindu-mi cu drag de atmosfera științifică în care m-a cufundat cândva. Unele cărți sunt mai recente, altele mă însoțesc din negura de vremi ale tinereții sau chiar ale adolescenței mele. Poate că apariția lor în această formă va reuși să pună pe gânduri vreun cititor mai tânăr și mai ales să-l îndemne la acțiune, la cercetarea misterelor adânci care domină încă umanitatea.
