Căutați ceva anume?

sâmbătă, 21 iulie 2018

Feynman și reflexia luminii

Feynman, unul dintre cei mai mari fizicieni ai lumii, a înțeles că mecanica cuantică nu poate fi înțeleasă. El afirmă, de exemplu, în 1985, în lucrarea "QED, strania teorie despre lumină și materie" (https://vdocuments.site/qed-strania-teorie-despre-lumina-si-materie.html), că:
"Actualmente, situația este că nu avem la dispoziție un model viabil care să explice reflexia parțială".
Ce s-a mai descoperit de atunci? Avem astăzi vreun model care să EXPLICE fenomenele?

vineri, 13 iulie 2018

Distincția dintre viteza reală și viteza aparentă

Imaginați-vă un corp care se deplasează pe o elice circulară, adică, un corp ce descrie simultan un cerc și o dreaptă (traiectoria albastră din figura de mai jos). Un corp care se mișcă pe o elice circulară se mișcă de fapt pe suprafața unui cilindru de o anumită rază.


Viteza reală a corpului este exprimată prin săgeata roșie, oblică, tangentă mereu la traiectorie, dar săgeata neagră exprimă viteza aparentă.

Vreau să vorbim puțin și despre această viteză aparentă, oarecum neglijată în Fizica actuală. În desenul de mai sus, distincția dintre viteza reală și cea aparentă este ușor de realizat, deoarece se vede clar că traiectoria albastră diferă de o dreaptă. 

Observați că săgeata neagră este întotdeauna mai mică decât săgeata roșie sau cel mult egală cu ea, adică viteza aparentă este mereu mai mică decât cea reală sau cel mult egală cu ea, niciodată mai mare. Cele două viteze pot fi eventual egale doar în cazul în care corpul s-ar deplasa rectiliniu, dar în general mișcarea nu este rectilinie.

Există și o relație cantitativă între modulul celor două viteze, exprimată prin 
$$v=c\cos\alpha, $$
unde $c$ este modulul vitezei reale, $v$ este modulul vitezei aparente, iar $\alpha$ este unghiul dintre cele două viteze, unghi care, la rândul său, se obține din raportul dintre curbura traiectoriei și torsiunea acesteia sau dintre raza cilindrului și generatoarea sa. 

Dar, imaginați-vă acum că acel corp s-ar mișca pe un cilindru de rază mult mai mică, precum cel din desenul de mai jos
și pe o traiectorie cu mult mai multe spire, traiectorie mult mai „densă”, cu torsiunea mică, deci cu pași mai mici, mai mărunți.

E clar că în această situație, deosebirea dintre viteza reală și viteza aparentă este mult mai greu de realizat. Ba, mai mult, dacă privim această mișcare de la o distanță foarte mare, atunci singura viteză pe care o mai putem constata cu ajutorul mijloacelor noastre de observație este viteza aparentă, adică un fel de viteză medie a corpului.

Așadar, EXISTĂ în Fizică și noțiunea de „viteză aparentă” și este important să știm care este deosebirea dintre cele două viteze și să nu le confundăm. De asemenea, este necesar să acordăm și acestei viteze atenția cuvenită. 

În acest context, dați-mi voie să pun câteva întrebări. Oare de câte ori sunt confundate viteza aparentă cu viteza reală în Fizica actuală? De câte ori credem că viteza reală a unui corp este de fapt viteza lui aparentă? Oare vitezele măsurate ale corpurilor din Sistemul Solar, viteze așezate cu grijă în tabelele specifice, nu sunt de fapt doar viteze aparente, înșelătoare, care ne determină să tragem concluzii greșite privind mișcarea corpurilor în Sistemul Solar și chiar în Galaxie? Nu cumva deosebirea dintre legea vitezelor în Sistemul Solar și a celor de la periferia galaxiilor se datorează de fapt tocmai deosebirii dintre viteza reală și cea aparentă și nu unei presupuse materii întunecate? Nu cumva vitezele stelelor de la periferia galaxiilor sunt mai mari pentru că sunt mai apropiate de viteza reală a stelelor (unghiul $\alpha$ este mai mic pentru stele) decât pentru corpurile din Sistemul Solar? Nu cumva viteza reală a tuturor corpurilor din Univers este una și aceeași și doar vitezele aparente ale acestora diferă?

Încă nu cunosc răspunsul la aceste întrebări, dar mă preocupă. Voi ce spuneți?

marți, 1 mai 2018

Mă minunez de ceea ce ne oferă Google!

De atâția ani m-am lipit de Google, făcându-mi cont la ei și iată că nici azi nu m-au determinat să renunț la ei. O interfață lipsită de reclame în Google Docs, Sheets sau Keep și o stabilitate deplină îmi oferă o senzație plăcută de fiecare dată când le folosesc. Nu e de mirare succesul lor cu Google Chrome; lumea „simte” beneficiile pe care i le oferă o companie.

Eu îți mulțumesc cel puțin pe această cale, Google!

joi, 1 martie 2018

O teorie ce n-a fost încă analizată

Fizica actuală are două părți importante care „explică” destul de bine fenomene care se desfășoară la scară foarte mică (Fizica cuantică), precum și fenomene care se desfășoară la scară foarte mare (Teoria relativității generalizate). Problema mare, mare de tot este că nu avem o teorie unică atât de puternică încât acea teorie să poată explica de una singură atât fenomenele de la scară mică, cât și fenomenele de la scară mare.

Și tot aud spunându-se că Fizica nu duce lipsă de teorii, ci de experimente care să ne furnizeze mai multe date. Păi, cum nu duce lipsă de teorii, din moment ce nu avem o teorie unică atât de capabilă încât să explice de una singură fenomenele explicate atât de Fizica cuantică, cât și de Teoria relativității?

Și printre miile de teorii care au fost analizate până acum, am propus și eu una care încă nu a fost analizată: Fizica elicoidală. În această Fizică, singura modificare este adusă principiului inerției, care în loc să spună că un corp liber rămâne în repaus sau se deplasează rectiliniu și uniform, spune că un corp liber se deplasează pe o elice circulară.

Observați că principiul actual al inerției are două părți necesare, exact ca Fizica actuală: o parte pentru repaus și una pentru mișcarea rectilinie, despre care am arătat că sunt paradoxale. Pe când, principiul elicoidal al inerției are o singură parte, care poate îngloba atât repausul (elicea circulară de curbură infinită), cât și mișcarea rectilinie și uniformă (elicea circulară are curbura nulă).

Și atunci, când aveți de gând să analizați teoria propusă de mine?

Postări populare

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate