Căutați ceva anume?

joi, 4 ianuarie 2018

Fizica digitală

Se pare că au fost începute încă în 1957 cercetări legate de interpretarea lumii ca fiind o succesiune de 0 și 1, cercetări ce pot fi regăsite în conceptul de „Fizică digitală”.

Ar trebui să ne concentrăm atunci, nu la succesele pe care le-ar putea avea o asemenea Fizică (căci asemenea succese par să fie garantate deja de succesul calculatoarelor), ci la problemele ei.

Problemele ar părea să se rezume la imposibilitatea practică de a exprima bogăția informației pe care o exprimă numerele reale în comparație cu sărăcia informațională a cifrelor 0 și 1.

Prin ce diferă oare capacitatea noastră de a ne referi la același lucru atunci când folosim, de exemplu, simbolul $\sqrt 2$ în loc de simbolul $1,41421356...$ pentru a ne referi la numărul irațional respectiv? Primul simbol exprimă aceeași informație ca și al doilea, doar că primul are nevoie de un număr finit de caractere, pe când al doilea are nevoie de un număr infinit de asemenea caractere.

Așadar, pe undeva pe aici se camuflează soluția problemei. Să ne gândim la modul în care am putea face convertirea expresiilor infinite în expresii finite care să exprime aceeași cantitate de informație.

luni, 1 ianuarie 2018

Axiomatizarea Fizicii și teoria informației

Deși inteligența artificială a progresat enorm în ultimii ani, din moment ce calculatorul poate bate un om la șah și totuși nu văd preocupări pentru formalizarea Fizicii, o formalizare care să permită oamenilor de Știință să introducă în calculator niște axiome unanim acceptate și apoi să poată infera din acestea toate celelalte teoreme necesare pentru explicarea lumii.

Dacă ar exista un asemenea sistem formalizat, atunci n-ar mai exista mistere privind materia întunecată sau privind teoria câmpului unificat, căci toate problemele fundamentale ale Fizicii ar fi rezolvate într-un timp determinat. Restul ar fi „detalii”, cum ar zice Einstein.

Așadar, ce ne împiedică să creăm un sistem formalizat al Fizicii? Eu cred că încă nu s-au găsit axiomele acesteia, adică nu s-au găsit acele propoziții de început pe care să ne putem baza cu toții și din care să extragem apoi cu ajutorul calculatorului toate concluziile necesare.

Pe mine mă tentează să folosesc puternicul sistem de calcul numit Maxima. De asemenea, mă tentează să pornesc de la o axiomă destul de interesantă:

-lumea nu este altceva decât o succesiune de 0 și 1.

Pornind de la o asemenea axiomă, cum i-aș putea spune lui Maxima ce este un electron sau ce este lumina sau ce este o stea, o planetă, o galaxie? Cum i-aș putea spune ce este câmpul gravitațional sau cel electromagnetic?

Ar apărea întrebări de genul:
-este lumea o mulțime finită de 0 și 1, o mulțime infinită numărabilă sau nenumărabilă?
-am putea asocia fiecărui punct din spațiu câte un 0 sau un 1? Sau ar trebui să-i asociem fiecărui punct din spațiu un șir finit sau infinit bine stabilit de 0 și 1?
-cât de repede s-ar schimba acest bit de informație? Ce implicație ar avea trecerea timpului asupra unei asemenea concepții?
-ar fi suficientă o singură mașină Turing pentru a descrie întreaga complexitate a lumii?

Urmează să mă gândesc la asemenea lucruri...

marți, 7 noiembrie 2017

O piatră este aruncată vertical în sus. Ce curbură are traiectoria ei?

O piatră este aruncată vertical în sus, după care aceasta revine la sol. Sunt implicați următorii timpi:

  1. Timpul UNU: piatra staționează pe sol;
  2. Timpul DOI: piatra urcă vertical în sus;
  3. Timpul TREI: piatra staționează sus;
  4. Timpul PATRU: piatra coboară vertical în jos;
  5. Timpul CINCI: piatra staționează pe sol.
Ce curbură are traiectoria pietrei în fiecare dintre cei cinci timpi menționați?

miercuri, 9 august 2017

Teorema lui Bilinski

De acum înainte mă voi referi la teorema de recurență a formulelor lui Frenet ca fiind, de fapt, teorema lui Bilinski, deoarece domnul Stanko Bilinski a descoperit această teoremă înaintea mea (1963), pe vremea când eu încă nici nu eram născut.

În cele ce urmează, rolul meu va fi măcar acela de scoate în evidență utilitatea fenomenală a acestei teoreme în Știința de toate felurile. Astfel, voi face tot posibilul să fiu un urmaș demn al acestui mare matematician.

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate