Căutați ceva anume?

marți, 7 noiembrie 2017

O piatră este aruncată vertical în sus. Ce curbură are traiectoria ei?

O piatră este aruncată vertical în sus, după care aceasta revine la sol. Sunt implicați următorii timpi:

  1. Timpul UNU: piatra staționează pe sol;
  2. Timpul DOI: piatra urcă vertical în sus;
  3. Timpul TREI: piatra staționează sus;
  4. Timpul PATRU: piatra coboară vertical în jos;
  5. Timpul CINCI: piatra staționează pe sol.
Ce curbură are traiectoria pietrei în fiecare dintre cei cinci timpi menționați?

miercuri, 9 august 2017

Teorema lui Bilinski

De acum înainte mă voi referi la teorema de recurență a formulelor lui Frenet ca fiind, de fapt, teorema lui Bilinski, deoarece domnul Stanko Bilinski a descoperit această teoremă înaintea mea (1963), pe vremea când eu încă nici nu eram născut.

În cele ce urmează, rolul meu va fi măcar acela de scoate în evidență utilitatea fenomenală a acestei teoreme în Știința de toate felurile. Astfel, voi face tot posibilul să fiu un urmaș demn al acestui mare matematician.

sâmbătă, 24 iunie 2017

Frecarea nu este universală

Astăzi se știe că un corp lăsat liber într-un mediu va fi frânat și se va deplasa din ce în ce mai încet, până la oprirea completă. Dar nu se vorbește despre o selecție a corpurilor care sunt frânate, așadar se poate înțelege că frecarea ar fi universală. Altfel spus, astăzi se crede că un anumit mediu frânează orice corp, oricât de mic ar fi acesta.

Dar știm cu toții că pe palele unui ventilator rămân particule fine de praf. Pe fundul mării rămâne nisipul fin. Așadar, pentru orice mediu ar trebui să existe o limită inferioară a dimensiunilor particulelor pe care acel mediu le mai poate antrena. Aceasta ar însemna că frecarea nu mai poate fi considerată universală, ci este selectivă.

Desigur, motivele acestei manifestări selective ale frecării sunt explicate numai de forma traiectoriei particulelor din mediul respectiv. În acest sens, putem spune că un mediu este de fapt totalitatea particulelor pe care mediul respectiv nu le mai poate antrena sau frâna.

miercuri, 3 mai 2017

De ce este înșurubată dâra?

Azi dimineață mi-a atras atenția pe cer acest fenomen minunat și m-am gândit că ar fi bine să-l partajez cu voi ca să vă atrag și vouă atenția.



Care dintre cititorii acestui blog îmi poate explica fenomenul acestei înșurubări? De ce moleculele din această urmă se înfășoară elicoidal și nu rectiliniu? Principiul actual al inerției ne spune că lucrurile aruncate tind să se miște rectiliniu, nu elicoidal. 

Conform Fizicii actuale, cu cât trece mai mult timp, cu atât dâra ar trebui să fie mai dezordonată (cu mai multă entropie). Cu toate acestea, noi vedem acolo ordine!!! Cel puțin eu văd ordine acolo. Vedeți și voi, nu-i așa? Dac-o vedeți, cum o explicați?

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate