Căutați ceva anume?

luni, 1 iulie 2013

Pe forumuri în iunie 2013


Am observat şi eu scindarea în urmă cu câteva zile şi am crezut că a fost realizată intenţionat de către vreun moderator. Poate e bine că e scindat, căci oricum devenise prea mare.
Poate nu te lasă să le uneşti tocmai pentru că are deja prea multe pagini şi o fi atins cine ştie ce limită.
Uite ce [url=http://help.forumgratuit.ro/t437-cifre-cheie-ale-forumului-forumgratuit]am găsit[/url]:
[quote]Numar total de mesaje intr-un subiect :
990 mesaje Impartirea automata a subiectului se face atunci cand subiectul depaseste 1100 mesaje. In acel moment subiectul va fi impartit intr-un subiect de 990 mesaje si un subiect de 110 mesaje.
[/quote]
Da, şi e un semn să nu abuzăm de mesaje aiurea pe forum şi să ne limităm la lucruri serioase. Am văzut că unii postează aiurea doar un emoticon.
Aşa cum zici, o putem lungi până la 8 milioane de mesaje şi chiar 4 miliarde mai apoi (dar nu ştiu în ce condiţii se face o asemenea prelungire). Oricum, sper că asta nu este o încurajare a mesajelor cu doar un emoticon. :D
Într-adevăr, avem şi posibilitatea de a face altul. Sau, eventual, migrăm cu toţii pe [url=http://cercetareromaneasca.forumgratuit.ro/]forumul „liniştit” al lui mm[/url]. :)
Aşa cum era de aşteptat, [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t1026p60-principiul-ineriei-in-mecanica-elicoidala#29539]principiul inerţiei din Fizica elicoidală[/url] începe să aibă consecinţe uluitoare. Nu ştiu cum a fost pentru voi, dar, până astăzi, eu unul nu am înţeles complet deosebirile dintre stările de agregare. Abia astăzi am înţeles cu adevărat distincţia clară dintre stările de agregare. În consecinţă, am scris şi pentru voi [url=http://abelcavasi.blogspot.ro/2013/06/fortele-elicoidale-si-starile-de.html]un articol[/url] ca să vă dăruiesc din cunoştinţele pe care le dobândesc de unul singur în solitudinea mea.



[quote="Pe blogul său, Abel Cavaşi"]
<iframe height="900" src="https://docs.google.com/document/d/1WAmLMSC0cH1x6OcxxThVHjPcgT0y5x2LTIlWLZE4PXE;embedded=true" width="700"></iframe>
[/quote]

Fie ca asemenea cunoştinţe să fie folosite în mod cumpătat de urmaşii mei!
Nici n-am curajul ăsta, pentru că nu mă prea pot baza pe interpretarea experimentelor actuale. Sau, există şi alternativa cealaltă: experimentele sunt gata făcute deja şi ne trebuie doar interpretarea lor corectă. Oricum, am propus [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t808p60-postulat-toate-corpurile-din-univers-au-viteza-luminii#23638]pe undeva[/url] realizarea unui experiment cu o ţeavă de o formă elicoidală variabilă parcursă de un lichid greu cu debit mare. Consider că un asemenea experiment ar da o mulţime de răspunsuri la problemele nerezolvate încă astăzi.
[quote="curiosul"]Ar fi interesant de analizat și ce spuneai tot în mesajul respectiv, vis-a-vis de formarea unei forțe de gravitație și a unui câmp electromagnetic (chiar și slab) în condițiile menționate acolo.
[/quote]
Dacă acest principiu (al inerţiei în Fizica elicoidală) este adevărat, atunci [url=http://abelcavasi.blogspot.ro/2013/05/forte-de-viteza-forte-darbuziene-si.html]singurele tipuri posibile de forţe[/url] sunt doar forţele de viteză, forţele lancretiene şi forţele darbuziene. Atunci şi gravitaţia trebuie să fie undeva pe aici, printre aceste forţe, iar forţele electromagnetice să fie restul. Încă nu ştiu, n-am reuşit să clarific, dar nu mă las bătut.
Urmează să aprofundez ce se întâmplă pentru început în gaze atunci când se produc descărcări electrice. Deci, într-un fel, va trebui reînceput studiul Fizicii aproape în aceeaşi ordine istorică în care s-a desfăşurat deja. Va trebui să văd ce e cu efectul fotoelectric din perspectiva Fizicii elicoidale, cu radiaţia corpului negru, cu căldurile specifice ale corpurilor etcetera.

De exemplu, pentru descărcările electrice în gaze, le vom putea interpreta ca fiind deformări bruşte ale traiectoriei prin care aceasta „pierde” ordine de mărime. Urmează să văd cam care este mecanismul intim prin care se produc asemenea pierderi de ordine. Nici nu ştiu de ce să mă apuc întâi...
[quote="Mezei Geza"]De unde aceste "mari adevaruri"? [color=green]Demonstratia nu o vad nicaieri. Banuiesc ca ai uitat sa o postezi :D  ![/color]
Sau sa cred ca aceste "mari adevaruri" sunt rezultatul viselor de azi noapte sau pe baza interpretarii analizelor de urina ?[/quote]Ai tu o altă alternativă? Dă-mi un exemplu de cum ar trebui să explic ce sunt gazele, lichidele şi solidele. Ai tu o [b]demonstraţie[/b] pentru ceea ce sunt stările de agregare? Dă-mi un linc în care să văd clar şi demonstrat ce sunt gazele, lichidele şi solidele. Ş-apoi discutăm pe marginea acelei „demonstraţii” ca să vedem prin ce diferă ea de încercările mele.

[quote="Razvan"][justify]Ce influenţă are temperatura, de exemplu, asupra traiectoriei?[/justify][/quote]Modifică viteza particulelor şi nu modifică forma traiectoriei. Cam asta rezultă şi din ceea ce spuneam în articol despre solide:
[quote="În articol, Abel"]Prin urmare, în solide nu mai putem modifica decât viteza cu care se deplasează particulele pe elice circulare. Desigur, viteza particulelor în solide se modifică datorită temperaturii la care sunt ele supuse.[/quote]
Pe una şi aceeaşi traiectorie elicoidală te poţi deplasa cu viteze diferite. Nu-i aşa? Ei bine, diferenţa asta o face temperatura.
N-am înţeles întrebarea.
Noutatea nu este (şi nici nu trebuie să fie) peste tot în ceea ce spun. Şi nici n-am susţinut că ar fi vreo noutate. Mai degrabă vreau ca ceea ce spun să fie necontradictoriu. Apoi noutăţile vor apărea încet şi sigur. Totuşi, tu chiar nu vezi nicio noutate în ceea ce am spus în articol?
Ho, ho, ho! Mai am mult până acolo...
[quote="Mezei Geza"]Nu am nici o alternativa personala.Vezi ca gasesti pe google cursuri de fizica specializate pe acest subiect.
Depinde doar de tine in ce masura esti interesat de anumite amanunte sa-ti gasesti o abordare adecvata. [/quote]Vezi că în primul mesaj al topicului spuneam:
[quote="Abel Cavaşi"]Nu ştiu cum a fost pentru voi, dar, până astăzi, eu unul nu am înţeles complet deosebirile dintre stările de agregare. Abia astăzi am înţeles cu adevărat distincţia clară dintre stările de agregare.[/quote]
Asta presupune că deja am citit câte ceva din Fizica oficială. De aceea ţi-am cerut ţie concret un text care să-mi explice fără dubii de ce există distincţia între stările de agregare. Sau tu ai crezut că eu nu cunosc deloc „explicaţia” actuală pentru stările de agregare?
[quote]In cazul lichidelor problema unui model unitar este inca o problema deschisa.(sau cel putin asa stiu eu) [/quote]Hopa! Hai că-ncepe să-mi placă. :) De ce crezi că propun eu o nouă teorie? Doar aşa, de florile mărului?
[quote]Dar cu ce vrei sa le compari? Care sunt incercarile tale? Ca nu vad nimic inafara de patru fraze "concepute sa nu zica nimic concret" si doua mari "concluzii trantite" D=const. si un L=const.dupa caz,fara nici o legatura cu vre-o particularitate a starilor de agregare. [/quote]Dacă nu vezi altceva, atunci nu cred că merită să fac efortul de a mai discuta cu tine pe tema asta. Rămâi cu ceea ce vezi tu mai departe. Sau fă un efort şi citeşte cu mintea deschisă ceea ce am scris.
Eu sunt de acord cu observaţiile lui curiosul şi cu propunerea lui Răzvan. Prea murdăreşte forumul cu aberaţiile lui, cu reclama care şi-o face, şi prea puţin contribuie la cercetări.
[quote="virgil"][quote="virgil"]Starile de agregare sunt consecinta manifestarii a doua tipuri de forte, de catre fiecare atom sau molecula. Este vorba de o forta de atractie care este activa la distante mici, si o forta de respingere care devine activa la distante mai mari. cele doua forte se intersecteaza intr-un punct, fiind egale. Acest punct corespunde starii de agregare lichide. Agitatia termica a atomilor sau moleculelor determina distanta dintre acestea, si in functie de distanta se manifesta cele doua tipuri de forte. Cand se manifesta forta de atractie avem starea solida a materialului, si corespunde temperaturilor joase, cand se manifesta forta de respingere avem starea gazoasa, corespunzand temperaturilor inalte. La echilibrul celor doua forte avem starea lichida. Daca gasesti o legatura intre fortele elicoidale si aceste tipuri de forte este foarte bine.[/quote]
[url=http://www.fisiere.com/share-0EB8_51AF8D37.html][img]http://www.fisiere.com/image-0EB8_51AF8D37.jpg[/img][/url]
Din acest grafic rezulta aproximativ cum variaza fortele de atractie si de respingere intre doi atomi sau doua molecule, in functie de distanta dintre ele, determinand starea de agregare.[/quote]Nu mai repeta prostioara asta, Virgil! Văzând că tot repeţi asta, m-am simţit nevoit să intervin. [b]Nu este adevărat[/b] ceea ce susţii! Dacă lichidele s-ar datora acelui echilibru instabil de care vorbeşti tu, ar fi suficient să suflu uşor în cana cu cafea şi aceasta s-ar transforma în gaz sau solid. Egalitatea aceea de forţe este foarte firavă şi ar dispărea foarte rapid. Altfel spus, n-ar exista lichide în jurul nostru. Aprofundează aceste lucruri şi revizuieşte-ţi concepţia despre stările de agregare.
Citind despre [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Liquid]lichid[/url], constat că există materiale care nu pot fi clasificate în cele trei stări de agregare:
[quote="Wikipedia"][i]Some materials cannot be classified within the classical three states of matter; they possess solid-like and liquid-like properties. Examples include liquid crystals, used in LCD displays, and biological membranes.[/i][/quote]
Traducere:
„[i]Unele materiale nu pot fi clasificate prin cele trei stări clasice ale substanţei; ele posedă proprietăţi precum solidele şi precum lichidele. Exemple includ cristalele lichide, utilizate în displayurile LCD şi în membranele biologice.[/i]”.

Nu ştiu dacă Fizica oficială explică un asemenea comportament, dar Fizica elicoidală permite o explicaţie elegantă. Observaţi că pe lângă starea de agregare cu darbuzian constant şi lancretian variabil caracteristică lichidelor, respectiv cu darbuzian constant şi lancretian constant caracteristică solidelor, am „uitat” să povestim despre o stare specială în care [b]lancretianul este constant şi darbuzianul variabil[/b]. Ei bine, eu cred că această ultimă proprietate este caracteristică cristalelor lichide. Nu-i aşa că-i fain?! Iată cum Fizica elicoidală anticipează existenţa cristalelor lichide.

Virgil şi CAdi, voi cum explicaţi existenţa cristalelor lichide?
Pe topicul „Paradoxul luminii
[quote="curiosul"]Dacă viteza luminii este absolută și nu poate fi depășită, sursa de lumină trebuie să aibă viteză zero, altfel prin compunerea vitezelor, lumina propriu-zisă depășește valoarea absolută pe care o poate atinge ea însăși. [/quote]Din păcate, această afirmaţie (şi, evident, apoi consecventele ei) este greşită. Compunerea relativistă a vitezelor te contrazice. Vitezele nu se adună pur şi simplu, ci se compun. După cum vei vedea acolo,  [url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nse#Compunerea_vitezelor]legea de compunere a vitezelor[/url] este

[center][img]http://www.forkosh.com/mimetex.cgi?{w^\prime=\frac{w-v}{1-wv/c^2}}[/img] .[/center]

Aşadar, tot raţionamentul tău cade. Dar, îţi mulţumesc nespus că te gândeşti la Fizica elicoidală.


[quote="Syntax"][quote="Razvan"][justify][u]Viteza luminii este constantă şi faţă de un observator extern şi faţă de sursa care o produce, indiferent de viteza sursei faţă de observator. [/u]
[/justify][/quote]
De ce este valabil acest lucru [b]numai [/b]pentru viteza luminii si pentru celelalte viteze nu?

[/quote]Pentru că numai lumina se deplasează şi în vid.

[quote="WoodyCAD"][color=blue]Nu am nici o problema cu parerile voastre...."contra"....EU NU V_AM INTERZIS, EU NU V_AM IMPUS NIMIC, EU NU AM STERS SAU BANAT ....PE NIMENI![/color][/quote]Fals! Murdărind forumul cu mesajele tale jignitoare în care ne faci maimuţe ne interzici să ne continuăm munca liniştiţi, ne impui să citim mizeriile pe care le scrii, ne ştergi şi ne banezi cu anticipaţie eventualii utilizatori care vor să se înscrie pe acest forum de cercetare şi se lovesc de mesajele tale jignitoare şi fără legătură cu cercetarea ştiinţifică liniştită.
Pe topicul „Paradoxul luminii
[quote="curiosul"]Dacă eu dau o tură prin cosmos cu o navă super puternică ce prinde viteza luminii și dacă merg cu "farurile de ceață" aprinse, dacă viteza luminii este constantă față de sursă, atunci înseamnă că eu în fața mea ar trebui să văd razele luminii farurilor de ceață. Dacă le văd, atunci viteza luminii este mai mare ca cea cu care mă deplasez eu, nu. Dar eu mă deplasez deja cu viteza luminii. Deci ce viteză are lumina farurilor ?[/quote]Este tocmai problema care-l preocupa pe Einstein în adolescenţă. Iar această problemă a dat naştere teoriei relativităţii. Nu merită să pierzi vremea refăcând aceste raţionamente. Mai bine citeşti despre cum a fost rezolvată problema deja de către umanitate.
Pe topicul „Paradoxul luminii
Pentru început, [url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nse]Wikipedia[/url] dă destule detalii. Restul depinde de capacitatea ta de asimilare, de imaginaţia ta, de cât de multe informaţii îţi mai trebuie pe lângă pentru a înţelege sau pentru a cerceta.
Ne străduim să credem că nu se referă la noi când ne face maimuțe în fiecare mesaj. Încă nu am găsit soluția perfectă împotriva lui. Suntem prea răbdători, într-adevăr...
La sugestia lui gafiteanu (pentru care mă bucur că mai comunică cu noi măcar prin mesaje private), rog, din acest moment, ca aceia ce pot să mute într-un topic dedicat mesajele considerate inadecvate (jignitoare sau care nu se încadrează în topic) scrise de către Woody. Vă mulțumesc!
[quote="Razvan"][justify]N-ar fi mai bine să fie înlocuite cu [color=red][...][/color] ?
Mutarea într-un topic separat presupune mai multă muncă (extragere, postarea într-un topic provizoriu cu redenumire, lipire la topicul dedicat). [/justify][/quote]Într-adevăr. Ok, atunci măcar să fie înlocuite cu [color=red][...][/color]. Poate aşa va avea grijă să posteze numai ceva la subiect. Cel puţin, un om cu scaun la cap cam aşa ar face...
[justify][color=red]Începând de azi înainte nu-ţi mai permit să jigneşti membrii forumului. Voi şterge fără milă din mesajele tale tot ceea ce eu consider că este jignitor sau fals. Şi le recomand asta şi moderatorilor care pot şi au timp, precum şi lui Răzvan. Ţi-a fost de-ajuns. Ai jignit destul. Am tot sperat că vei putea aduce pe acest forum informaţii interesante şi cu acest preţ te-am lăsat să te desfăşori. Ţi-a fost de-ajuns![/color][/justify]
Spui lucruri interesante, Syntax! Dar eu cred că totul trebuie să pornească de la [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t1026-principiul-ineriei-in-mecanica-elicoidala]principiul inerţiei în Fizica elicoidală[/url]. Deocamdată nu trebuie să puneţi în „gura” acestei teorii nimic altceva. Imaginaţi-vă că Fizica elicoidală n-a spus nimic mai mult decât că un corp liber tinde să se deplaseze pe o elice circulară. Este o informaţie foarte densă pe care trebuie să o valorificaţi din plin. Gândiţi-vă că întreaga mecanică se bazează pe principiul inerţiei. Dacă modificăm acest singur principiu, deja obţinem [b]o Fizică eminamente nouă[/b]. Puneţi-vă pe treabă şi aprofundaţi consecinţele acestui principiu! Teoreticienii să sape consecinţele teoretice, iar experimentatorii şi inginerii să sape consecinţele practice!
Eu vorbesc despre [b]elicea circulară[/b], nu despre elicoide. Nu faceţi confuzie între ele! Elicea circulară este curba ale cărei curbură şi torsiune sunt constante. În consecinţă şi lancretianul (raportul dintre curbură şi torsiune) şi darbuzianul (modulul vectorului lui Darboux) acesteia sunt constante. Deci, în Fizica elicoidală, orice corp liber tinde să se deplaseze pe o elice circulară. Nu este nimic infinitezimal aici. Aşadar, dacă veţi găsi că un corp din Univers se deplasează pe o elice circulară, să nu mai căutaţi forţe care îl menţin pe această traiectorie! Singura cauză care îl menţine pe elicea circulară este [b]inerţia[/b].
Desigur, şi principiul actual al inerţiei este valabil doar în condiţii ideale. Atunci de ce nu ai trata exact la fel şi principiul inerţiei elicoidale? Normal, numai un corp liber se deplasează pe elice circulare. Dar există corpuri libere? Aici apare teorema de recurenţă, care ne spune că şi „libertatea” are diferite grade care sunt încorporate în masa corpului.
Nu ştiu ce înţelegi tu prin „interacţiuni în 3D”, dar îţi pot spune ce înseamnă asta în practică: în general, prin răcirea corpurilor se micşorează distanţa dintre particulele componente, permiţându-le acestora să înceapă să se ciocnească mai des; aceasta are drept consecinţă [b]transformarea elicei[/b] circulare iniţiale (de ordinul întâi) în altă elice circulară (de ordinul doi sau mai mare), adică într-o curbă de precesie constantă, de exemplu. Macroscopic, acest efect apare ca o creştere a masei şi o continuare a deplasării tot pe o elice circulară de ordinul întâi.
[quote="Syntax"]Tu te referi la interactiuni de tip intern! [/quote]Nu. Mă refer la orice tip de interacţiune când spun că un corp liber se deplasează pe o elice circulară. Când spun că acel corp este liber, mă refer la acelaşi tip de libertate la care se referă şi Fizica actuală când enunţă principiul inerţiei rectilinii. Altfel spus, în aceleaşi condiţii de libertate pe care le stipulează Fizica actuală, corpul nu merge rectiliniu, ci pe o elice circulară.
[quote]Deci ar trebui sa avem in realitate cel putin[b] 3 tipuri [/b]de forte...
Ce zici? Daca imi amintesc bine tu aminteai doar de 2.  [/quote]Avem [url=http://abelcavasi.blogspot.ro/2013/05/forte-de-viteza-forte-darbuziene-si.html]trei tipuri de forţe [/url]: [b]forţe de viteză[/b] (care modifică numai viteza cu care se deplasează corpul pe traiectorie, [b]forţe darbuziene[/b] (care modifică numai darbuzianul elicei circulare pe care se deplasează corpul) şi [b]forţe lancretiene[/b] (care modifică numai lancretianul elicei circulare pe care se deplasează corpul). Nu există altfel de forţe în Univers. Mai mult, forţele de viteză nu mai există pentru luxoni, căci viteza luminii nu poate fi modificată. Deci, pentru luxoni există numai forţe lancretiene şi forţe darbuziene.
[quote]Abel, ma gandesc sa nu plecam de la premise gresite si sa ajungem la concluzii gresite.[/quote]Părerea mea este că nu pornim de la premise greşite. Principiul inerţiei elicoidale [b]este mai general[/b] decât principiul inerţiei rectilinii, căci îl cuprinde pe acesta din urmă ca pe un caz particular (când darbuzianul traiectoriei este nul).
[quote="Syntax"][quote="Abel Cavaşi"]Eu vorbesc despre [b]elicea circulară[/b], nu despre elicoide. Nu faceţi confuzie între ele! Elicea circulară este curba ale cărei curbură şi torsiune sunt constante. În consecinţă şi lancretianul (raportul dintre curbură şi torsiune) şi darbuzianul (modulul vectorului lui Darboux) acesteia sunt constante. Deci, în Fizica elicoidală, orice corp liber tinde să se deplaseze pe o elice circulară. Nu este nimic infinitezimal aici. Aşadar, dacă veţi găsi că un corp din Univers se deplasează pe o elice circulară, să nu mai căutaţi forţe care îl menţin pe această traiectorie! Singura cauză care îl menţine pe elicea circulară este inerţia.[/quote]
Voi aprofunda ce-ai spus si revin. [/quote]După ce vei fi aprofundat aceste lucruri, vei înţelege mai bine că premisele nu sunt greşite.
Răspunsul la această problemă ţi-l poate da şi Fizica actuală. Deci, cam cum ţi-ar răspunde Fizica actuală la această întrebare? Nu cred că răspunsul meu ar avea motive să difere.
Ok, atunci îţi răspund eu, dacă am înţeles bine întrebarea ta. Inerţia există de la orice nivel al materiei. În Fizica elicoidală, Universul este un gaz de luxoni, luxonii fiind particule teoretice de masă nulă care se deplasează (în vidul perfect) pe traiectorii de darbuzian nul datorită inerţiei. Dar cum masa lor este nulă, şi inerţia lor este nulă. Deci pot fi deviaţi uşor de la traiectoria iniţială. Numai viteza lor nu poate fi modificată (aceasta fiind viteza luminii). Aşadar, tot ceea ce vedem în jurul nostru se datorează faptului că nişte luxoni nu merg în linie dreaptă, ci pe alte traiectorii.
Să presupunem că un punct material se deplasează pe o elice circulară cu o oarecare viteză [tex]{\vec V}[/tex] . Această viteză se poate descompune în două componente (numite, [b]componentele elicoidale ale vitezei[/b]) reciproc perpendiculare: o componentă elicoidală [tex]{{\vec V}_{||}}[/tex] paralelă cu axa elicei circulare, componentă pe care o vom numi [b]viteză longitudinală[/b] (sau, axială) şi o componentă elicoidală [tex]{{\vec V}_{\bot}}[/tex] perpendiculară pe această axă, pe care o vom numi [b]viteză transversală[/b].

Cunoscând curbura [tex]{\kappa}[/tex] şi torsiunea [tex]{\tau}[/tex] ale elicei circulare, se poate determina modulul vitezei longitudinale şi al celei transversale. Ştiind că [tex]{V_{||}=V\cdot\cos\theta}[/tex] şi [tex]{V_{\bot}=V\cdot\sin\theta}[/tex], unde [tex]{\tan\theta=\frac{\kappa}{\tau}=l}[/tex] (adică, [tex]{\theta}[/tex] este unghiul constant pe care îl face tangenta la traiectorie cu axa elicei, iar [tex]{l}[/tex] este lancretianul elicei), obţinem că

[center] [tex]{V_{||}=\frac{V}{\sqrt{1+l^2}}}[/tex],      [tex]{V_{\bot}=\frac{V}{\sqrt{1+\frac{1}{l^2}}}}[/tex] [/center]

Aşadar, [b]componentele elicoidale ale vitezei depind doar de lancretian[/b]ul elicei circulare, nu şi de darbuzianul acesteia (darbuzianul fiind [tex]{d=\sqrt{\kappa^2+\tau^2}}[/tex]). Această ultimă proprietate a componentelor vitezei are o importanţă supremă în Fizica elicoidală: ea scoate în evidenţă faptul că [b]darbuzianul are o semnificaţie fizică aparte[/b], independentă de viteză, putând fi modificat fără efecte vizibile asupra componentelor elicoidale ale vitezei. Aşadar, nu este o întâmplare faptul că în Fizica elicoidală darbuzianul este asociat masei.
[quote="Bordan"]Acum ne spune fizica cuantica ca de la un anumit nivel in jos materia se destrama[/quote]Aici este răspunsul. Materia se destramă [b]de la orice nivel[/b], dacă există condiţii suficiente pentru a vedea aceasta. Dacă te uiţi la materie fără microscop, vei vedea substanţă contondentă. Dacă vei lua un microscop din ce în ce mai puternic, vei vedea din ce în ce mai mult gol. Ei bine, [b]toată[/b] materia este goală! Toată materia este doar energie. Energie înmagazinată datorită [b] [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t1048-viteza-longitudinala-i-viteza-transversala#30447]darbuzianului[/url][/b].
[quote="virgil"]In sfarsit ai realizat ca nu poate fi vorba decat de o elice circulara, si nu de orice alta forma. [/quote]Eu aşa ceva n-am realizat încă. Aşa că nu înţeleg ce crezi că am realizat. Tu ai realizat? Cum nu poate fi vorba decât de o elice circulară? La ce te referi când spui asta? Că de vorbit putem vorbi liniştit şi de elice necirculare. Te referi la faptul că am aflat ceva de la tine în această privinţă? Ai spus tu ceva înainte din ceea ce spun eu?
[quote] Personal nu agreez denumirile acestea date de tine (lancretian, si darbuzian), pentru ca nu-mi suna bine in urechi, dar nu are importanta. [/quote]Propune alternative şi vom vedea dacă sunt acceptabile. Poate nu agreezi ideea că ar fi noţiuni noi. Poate crezi că cineva le-a mai dat vreun nume înainte mea. Clarifică-ţi aceste lucruri.
[quote]In esenta masa relativista este data de unghiul elicei, in care; sin alfa=Vd/C; prin Vd am notat viteza de deplasare a particulei, si prin C viteza luminii. Aceste doua viteze sunt singurele marimi masurabile.
Deci de unghiul alfa depinde doar masa relativista, dar nu stim nimic despre masa de repaus, decat ca se ajunge la ea cand elicea degenereaza intr-un cerc. [/quote]În teoria asta a ta nu poţi răspunde la probleme fundamentale (sau cel puţin n-ai răspuns încă). De exemplu, ce orientare are cercul pentru corpul în repaus? De ce are o orientare şi nu alta? Ce vede un observator care se deplasează în planul cercului de repaus? Vezi? Cam aşa trebuie să analizezi lucrurile...
[quote]pe elice avem doar unghiul de inclinare al elicei, viteza C de deplasare a fluidului numit string, si Vd viteza de deplasare a particulei luata in ansamblu.[/quote]Te exprimi foarte greu, deci n-ai înţeles cum stau lucrurile. Mai aştept. Oricum, te apropii de Fizica elicoidală, iar asta este de apreciat.
Aşa. Şi ce-i cu asta? Că eu n-am prea priceput ce vrei să spui. Ce treabă are asta cu principiul nostru din acest topic? Nu este corect principiul?
[quote="CAdi"][i]in spatiul[/i] vectorul rezultant mai are o componenta a vitezei transversale Vz [/quote]Această componentă este nulă pentru cazul analizat aici: mişcarea pe o elice circulară.
[quote] si daca vrei sa faci o
corespondenta cu teoria relativitatii cred ca ar trebui sa iei in considerare si variabila timp tinand cont
de factorii de transformare Einstein - Lorentz (pentru studiul miscarii in macrocosmos)
In microcosmos studiul miscarii elicoidale la nivel de particula are alte valente....
In felul acesta vei obtine o recunoastere oficiala a fizicii elicoidale in studiul traiectoriilor si aranjamentelor
structurale ale materiei ![/quote]Asta n-am mai înţeles-o. Consider că, din moment ce vorbesc despre mişcare, iau în considerare timpul.

[quote="Syntax"]V viteza punctului material este [b]tangenta[/b] la elice. [/quote]Da, viteza [tex]{\vec V}[/tex] are ca suport dreapta (variabilă) mereu tangentă la elice, deci este proporţională cu versorul tangentă al triedrului lui Frenet.[quote]Apoi fortele lancretiene si darbuzine dau Vtransv si Vlongit.
Unde gresesc?[/quote]Forţele lancretiene pot modifica doar lancretianul. Forţele darbuziene pot modifica doar darbuzianul. Dar, după cum vezi, componentele elicoidale ale vitezei depind doar de lancretian, nu şi de darbuzian. Aşa că dacă acţionează doar forţe darbuziene, atunci componentele elicoidale ale vitezei rămân [b]constante[/b].

Apoi, dacă acţionează forţe lancretiene, atunci se modifică ambele componente elicoidale ale vitezei [b]dar nu şi modulul acesteia[/b], căci [b]numai forţele de viteză pot modifica modulul vitezei[/b] [tex]{\vec V}[/tex].

Mai interesant este că forţele lancretiene (acelea care modifică lancretianul) [b]modifică axa elicei circulare[/b], căci (conform [url=http://mathworld.wolfram.com/LancretsTheorem.html]teoremei lui Lancret[/url]) un lancretian variabil este echivalent cu devierea axei elicei.


[quote="virgil"][quote]Eu aşa ceva n-am realizat încă. Aşa că nu înţeleg ce crezi că am realizat. Tu ai realizat? Cum nu poate fi vorba decât de o elice circulară? La ce te referi când spui asta? Că de vorbit putem vorbi liniştit şi de elice necirculare. Te referi la faptul că am aflat ceva de la tine în această privinţă? Ai spus tu ceva înainte din ceea ce spun eu?[/quote]
Nu inteleg de ce esti iritat. [/quote]Unde vezi tu că sunt iritat? Dacă cineva îţi pune nişte întrebări, tu tragi concluzia că respectivul este iritat? Sunt simple întrebări. Tratează-le ca atare şi [b]răspunde[/b] la ele.
[quote] Inca din aprilie 2011 sustin ideia variatiei masei relativiste care se reflecta in pasul elicoidei s.a.m.d. vezi topicul; "electronul asemanator unui roi de albine." [/quote]Asta nu răspunde la întrebările pe care ţi le-am pus eu.
[quote]Insa ceia ce sustii tu, pornind de la torsiune si curbura, nu rezolva cu nimic problema masei, si inertiei particulelor. [/quote]Nu crezi că te cam hazardezi cu asemenea afirmaţii? Tu citeşti ce scriu eu? Mai ieşi puţin din canoanele Fizicii actuale, ca să vezi mai bine lucrurile.
[quote] Traseul elicoidal al ghemului de unde cuprins in particule, nu se poate generaliza intr-o fizica elicoidala, pentru simplul motiv ca este valabil numai in lumea microparticulelor, si are doar caracter informativ. [/quote] Astea-s principii a' la Virgil sau de unde le scoţi? De unde atâta „nu se poate” sau „este valabil numai”?
[quote]Masa nu este generata de curba elicoidala, ci cuanta electromagnetica devine particula, avand ca efect deplasarea undei pe o traiectorie elicoidala. [/quote]Du-te tu, nu mă-nnebuni! Serios? Câtă siguranţă la cineva!
[quote]Nu exista doar un cerc in repaus, pentru simplul motiv ca unda generatoare se comporta ca o unda stationara datorita volumului condensat in care evolueaza. [/quote]Uau! Ce explicaţii clare! Uau! Noa, ştii ce, Virgil? Fii bun şi lasă-mă cu asemenea afirmaţii!

Uite câteva perle:
[quote]unda se misca pe un cerc sau pe o elicoida, este doar intuitiva, [/quote]Ce vezi tu intuitiv aici? Dimpotrivă! Nimeni nu-şi imaginează undă mergând pe un cerc, omule!
[quote]Mai intrebi ce vede un observator care se plaseaza in planul cercului?
Pai, nu vede nimic [/quote]Cum adică, nu vede nimic?
[quote]unda se invarteste [/quote]Ce-i aia?
[quote]Dupa cum ti-am mai spus, fizica elicoidala poate fi doar un instrument orientativ, in lumea microparticulelor, fara a putea fi aplicata in macro.[/quote]Alte principii a' la Virgil? Ei, vezi? Apăi dacă nu-ţi răspund, te superi pe mine. Cine crezi că are timp să-ţi răspundă de fiecare dată la asemenea bazaconii?
[quote="CAdi"]In mecanica clasica s-a aratat experimental ca masa gravitationala
si masa inertiala sunt proportionale
(F=ma si F=G=mg rezulta a=F/m=(mg)/m =g)
In mecanica relativista s-a aratat ca masa inertiala si gravitatia sunt
aspecte diferite ale aceleeasi realitati si aceasta echivalenta a stat la baza emiterii TR Einstein :
Un om care se afla intr-o nava cosmica se afla in stare dde imponderabilitate datorita echivalentei dintre campurile gravitationale si campurile de acceleratie.
Exemplul este sinonim cu cel pe care l-a dat Einstein cu accensorul
in cadere libera, respectiv omul care se afla in accensor se afla in miscare libera si nu mai este supus atractiei gravitationale...

In plus trebuie tinut cont de faptul ca forta de atractie F adunata
vectorial cu forta centrifuga Cf reprezinta componenta G a unei
particule . Astfel :
G= F+Cf. Adica in greutatea G intervine masa gravitationala prin
componenta F si masa inertiala prin componenta Cf.
Poate te ajuta cumva in calculele tale ,Abel Cavasi....
[/quote]N-am înţeles ce vrei să spui. Fii, te rog, mai concis.
[ot]{Şi, te rog, nu mai bruia topicele cu întrebări privind editarea (te cam caracterizează asta, nu e prima dată când arunci asemenea întrebări unde-ţi trece prin cap); încearcă să pui toate întrebările la locul lor sau măcar menţionează că e vorba despre offtopic, aşa cum am făcut eu aici. Nu fi leneş!}[/ot]


[quote="Syntax"]Deci in cazul propus de tine ce inseamna [b]orice[/b] tip de interactiune?
Totalitatea sau suma fortelor , [b]cele 3 de fapt[/b] in caz [b]ideal[/b] abstract ? [/quote]Spun că un corp liber de interacţiuni se deplasează pe o elice circulară. Evident că aici mă refer la orice tip de interacţiuni posibile?

Totuşi, vreau să mai fac o subliniere aici (de regulă, tu reuşeşti să-mi smulgi asemenea „mărturisiri” la care mă gândesc atunci când mă întrebi una-alta): proprietăţile elicei circulare [b]depind de mediul[/b] prin care se deplasează corpul. Mai precis, în vidul perfect darbuzianul ar fi nul, dar într-un anumit mediu diferit de vid darbuzianul este nenul. Cu siguranţă, există o legătură între curbură şi torsiune, pe de o parte, şi permeabilitatea magnetică şi permitivitatea electrică a mediului respectiv, pe de altă parte.

[quote]Observ ca cele 3 forte au o proprietate interesanta : formeaza de fapt un triedru de vectori. In plus ele au o[b] rezultanta[/b]!(vectorul rezultant va avea traiectoria elicei circulare, in caz ideal)
E ceva gresit aici? Te rog sa corectezi, daca e asa. [/quote]E interesantă observaţia ta, doar că am o mică observaţie: forţele despre care vorbim sunt toate nişte componente scalare (modifică scalari). Forţele de viteză modifică [b]modulul[/b] vitezei cu care se deplasează corpul pe elice, forţele darbuziene şi lancretiene, de asemenea, modifică [b]scalarii[/b] numiţi de noi lancretian şi darbuzian. Într-adevăr, toate cele trei componete pot fi puse împreună pentru a forma un vector, vectorul forţei unice, universale.
[quote]Deci ar trebui sa avem in realitate cel putin[b] 3 tipuri [/b]de forte...
Ce zici? Daca imi amintesc bine tu aminteai doar de 2. [/quote]Deci, să fie clar: la nivel macroscopic se manifestă trei componente ale forţei: forţa de viteză, forţa darbuziană şi forţa lancretiană. Dar la nivel fundamental al materiei, unde totul se mişcă cu viteza luminii în vid, forţa de viteză dispare, căci viteza luminii în vid nu poate fi modificată. La nivel macroscopic, viteza este o viteză aparentă, fiind de fapt tocmai [b]componenta elicoidală longitudinală[/b] a vitezei.

[quote="virgil"]tu sustii ca masa este data de traiectoria elicoidala, ori eu sustin ca numai masa relativista depinde de traiectoria elicoidala [/quote]Tocmai de aceea va mai trebui să faci un pas: să înţelegi că nu există masă de repaus, decât masă de mişcare (masă relativistă, cum greşit îi spui tu).
[quote]Nici un indiciu din relatiile tale nu are legatura cu masa. [/quote]De unde atâtea certitudini într-un singur om? :)
[quote] Masa reprezinta raportul dintre energie si patratul vitezei, deci nu este suficient sa folosesti doar torsiunea si curbura traiectoriei ca sa afli masa unei particule. [/quote]Mamăăă, ce logică perfectă! Cum ai ajuns la asemenea concluzii profunde?
[quote] Masa este un "dat" ce tine de energie, adica de frecventa oscilatiilor acelor stringuri, sau cum vrei sa le numesti tu.[/quote]Uau! Ce convingător!
[quote]Ca sa vorbim despre masa, trebuie sa pornim de la sursa, ori sursa unei particule este o cuanta de energie a carei frecventa trebuie sa depaseasca o anumita limita de prag (ex; pentru electron, este lungimea de unda Compton). Deci oscilatiile electromagnetice care se transmit liniar, intalnesc "ceva" in cale, eventual o subparticula, care modifica parametrii vidului facand ca unda sa se infasoare intr-un ghem dand nastere la particula de masa "m". Insa campul electromagnetic care oscila inainte pe cand era o cuanta, continua sa oscileze cu aceiasi frecventa si dupa ce devine particula, continuandu-si miscarea cu viteza luminii intr-un ghem de unde electromagnetice.
In acest ghem traseul undei devine elicoidal, iar pasul elicoidei ne da indicatii despre viteza particulei si de aici, putem afla masa relativista a acesteia, pornind de la masa de repaus. Dar masa de repaus totdeauna va fi; m=h*niu/c^2;[/quote]Ştii ce? Te las pe tine să le rumegi pe-astea. Mie mi-a fost de-ajuns...
Într-adevăr, trebuie făcută o legătură între Fizica elicoidală şi teoria relativităţii, căci legătura cu mecanica cuantică a fost deja făcută şi mai rămâne aceasta cu teoria relativităţii. Esenţa acestei legături constă în următoarele:

-dacă un observator constată că un corp liber se deplasează pe o elice circulară, atunci un alt observator, aflat într-un alt sistem de referinţă [b]inerţial[/b] va constata şi el că acelaşi corp se deplasează tot pe o elice circulară (dar, desigur, cu alte proprietăţi).

[b]Aceasta[/b] este esenţa legăturii dintre Fizica elicoidală şi teoria relativităţii!
În mişcarea pe o elice circulară nu avem acceleraţie unghiulară sau cuplu, căci mişcarea este constantă. Tot restul rezultă din cei trei parametri fundamentali: viteză, lancretian şi darbuzian.
Eu vorbeam de corpurile libere. Corpurile libere nu sunt supuse forţelor. Totuşi, ca să fiu pe înţelesul tău, putem spune că este vorba de forţa cu care acţionează [b]mediul[/b] asupra corpului. Altfel spus, mediul (omogen) obligă corpul să se deplaseze pe o elice circulară.
Pe topicul „Re: Teoria Globală
[quote="Mezei Geza"]Lucrarea are la baza 3-4 idei in concluzie are cel putin 3 "nuclee"
1-Primul:
Ce este viteza ?
Intr-o reprezentare (x,t) nu este cumva o tangenta ?
Este
Dupa ce formula se aduna tangentele ?
tg(a+b)=(tga+tgb)/(1-tga*tgb)
Corect?[/quote]Păi, dacă am înţeles eu bine, asta [url=http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Carmen_Schiopu_-_Fizica_generala_1/RELATIVITATE1.pdf]se ştie[/url] de la Minkowski încoace. Transformările Lorentz sunt o rotaţie în spaţiul minkowskian. Iar restul „nucleelor” rezultă din această interpretare geometrică. Sau n-am înţeles eu bine ce spui?
[ot]{Fac şi eu ce pot, Virgil. Mai mult de-atât nu pot...}[/ot]
Pe topicul „Teoria Globală
curiosul[size=12][Offtopic]{Faină schimbarea modului în care se scrie răspunsul sau citatul la un mesaj. Felicitări administratorului/ilor.}[/Offtopic][/size]
[Offtopic]{Nu ni se datorează nouă, dar este într-adevăr o schimbare mai practică şi utilă şi frumoasă.}[/Offtopic]
Gândindu-mă la problema forţei ridicată de voi, constat că vă mai pot oferi o informaţie preţioasă, pe „înţelesul” mecanicii clasice, adică pe înţelesul acelora care nu pot concepe mişcarea pe elicea circulară decât sub influenţa unei forţe:

-forţa care menţine un corp liber pe traiectoria elicoidală este [b]gravitaţia[/b]!

Mult succes tuturor în aprofundarea acestei informaţii valoroase!
Ce principiu (experimental) te obligă să crezi că numai un atractor face posibilă existenţa forţei gravitaţionale?
Da, există şi forţa centrifugă, doar că ea nu are nevoie de „cauză”. Nu vă dau cu porţia, ci vă dau aşa cum mi se clarifică. Poate eu le am de-a gata în minte pe undeva, dar ele nu ajung la nivelul conştientului decât în anumite situaţii...
Ar trebui să găsesc o „cauză” şi pentru magnetism, atunci. Mai bine o luăm cu încetişorul, după care va rezulta probabil că magnetismul este gravitaţie variabilă. Dar mai avem mult până atunci...
Corpul însuşi, prin masa acestuia.
Pe topicul „Teste propuse la Fizică
[quote="Razvan"][justify]Sfera de plumb este perfect rotundă?[/justify]
[/quote]Având în vedere că nu poţi crea în practică sfere perfect rotunde, va trebui să găseşti o corelaţie între forma bilei şi forma traiectoriei, pe măsură ce bila este din ce în ce mai rotundă. Abia de acolo poţi trage concluzii. Eu am impresia că perfecţionarea formei nu va aduce prea mari modificări în forma traiectoriei. Iar asta ar trebui să spună multe.
[quote="Razvan"][quote="Abel Cavaşi"]Corpul însuşi, prin masa acestuia.[/quote]


Adică se roteşte circular pe curbura spaţiului produsă de propriul său câmp gravitaţional? Înseamnă că valoarea câmpului gravitaţional nu este maximă în centrul de masă al corpului ci în centrul mişcării de revoluţie, adică undeva în afara corpului? :shock:[/quote]Excelentă observaţie! S-ar putea interpreta şi aşa. Nu uita că se caută o gravitaţie cuantică. Atunci nu cumva germenii ei se află tocmai aici?
Observ că principiul elicoidal al inerţiei poate fi echivalat cu următorul:
-asupra unui punct material ce se deplasează pe o anumită traiectorie acţionează o forţă (numită „forţă de gravitaţie”) dată de produsul vectorial dintre viteza de rotaţie a triedrului lui Frenet şi impulsul corpului.

Adică

[tex]{{\vec F}_{g}=\vec\omega\times\vec p}[/tex].
Dragii mei, masa de mişcare (deci masa relativistă) este [b]tot masă[/b], are [b]toate[/b] proprietăţile unei mase. De altfel, nici nu există masă de diferite feluri, ea este de un singur fel: este proprietatea prin care un corp se opune schimbării stării sale de mişcare. Nu există diferenţe de natură între masa de repaus şi masa de mişcare, din moment ce repausul este echivalent cu mişcarea. Dacă ar fi diferenţe de natură între ele, atunci am putea determina mişcarea absolută a unui sistem de referinţă inerţial prin simpla măsurare a proporţiei de masă de repaus şi masă de mişcare din masa unui corp.

La fel, masa gravitaţională este [b]tot masă de inerţie[/b], din moment ce aşa a postulat Newton prin legea gravitaţiei. Masele care apar în legea gravitaţiei pe care a formulat-o Newton sunt [b]tocmai masele care produc inerţia[/b] corpului, nu alte mase. Că doar Newton nu s-a referit la cine ştie ce alt tip de masă când a formulat legea gravitaţiei.
Nici nu v-am întrebat încă... Ce părere aveţi, principiul elicoidal al inerţiei îl cuprinde sau nu-l cuprinde ca pe un caz particular pe principiul actual al inerţiei?
[quote="Razvan"][justify]ar trebui să ajungă să satisfacă condiţia Schwarzschild mai înainte de a atinge efectiv viteza luminii.
[/justify]
[/quote]
De ce „mai înainte” şi nu [b]exact atunci[/b] când atinge viteza luminii?

Oricum, nu agreez asemenea speculaţii pe marginea găurilor negre, din moment ce nu cred în existenţa lor. Mai mult, am impresia că o continuare pe această temă ar fi oarecum offtopic.
Mda. Interesantă constatare! Desigur, absurdă, căci contravine realităţii: nimic din ceea ce depinde de viteza luminii nu se întâmplă înainte de a atinge viteza luminii. Iar constatarea ta confirmă încă o dată absurditatea tuturor raţionamentelor care presupun existenţa găurilor negre.

Acuma să vin şi cu un argument de altă natură, pe care l-ar putea aduce susţinătorii găurilor negre: condiţia Schwarzschild este satisfăcută doar pentru corpuri perfect sferice, ori un corp sferic în mişcare se contractă şi devine nesferic, deci nu-i mai poţi aplica raţionamentele lui Schwarzschild.
[quote="Pe topicul \"Principiul inerţiei în mecanica elicoidală" Syntax"][url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t1026p120-principiul-ineriei-in-mecanica-elicoidala#30926]@Abel
Prblema principala este ca salturile cuantice se fac [b]liniar[/b] nu elicoidal.[/url] [/quote]
N-am înţeles asta.
[quote]Cum putem demonstra ca o elice circulara nu se descompune dupa  modelul fractalilor in linii drepte ci in alte elice? [/quote]
Şi nici asta.

[quote]Cum spunea Dan : elice in elice in elice...
Nu am uitat ca ai spus ca salturile cuantice se fac de pe o elice de un anumit ordin la o elice de alt ordin. Asta e singura posibilitate in fizica elicoidala.
Insa trecerea de la un ordin la altul ...SALTUL... este [b]brusc[/b]! Aici mi se pare punctul unde trebuie lucrat.[/quote]
Mă tem că nu ai înţeles lucrurile şi tocmai de aceea am deschis acest topic să clarificăm cum stă treaba cu salturile.

În primul rând, să vedem cum se face trecerea de la un ordin la altul. Pentru aceasta vom încerca să ne imaginăm cum are loc ciocnirea plastică dintre un foton şi un atom, din perspectiva Fizicii elicoidale.

Să presupunem, aşadar, că un foton se deplasează pe o elice circulară către un atom. Pe măsură ce fotonul se apropie de atom, axa elicei începe să preceseze din ce în ce mai mult, astfel încât fotonul nu mai descrie o elice circulară, ci proiecţia fotonului pe axa elicei descrie de data aceasta o elice circulară. Dacă ciocnirea este elastică, atunci fotonul va trece pe lângă atom. În schimb, dacă ciocnirea este plastică, atunci traiectoria fotonului [url=http://abelcavasi.blogspot.ro/2010/09/ciocnirea-plastica-inchide.html]se va închide în jurul atomului[/url].

Altfel spus, dacă atomul reuşeşte să închidă traiectoria fotonului, atunci fotonul se ciocneşte plastic de atom. Dar, dacă atomul nu reuşeşte să devieze într-atât traiectoria fotonului încât s-o închidă, ciocnirea rămâne elastică.

Saltul de la un lancretian constant la unul variabil se produce încă de la orice distanţă faţă de atom, doar că observatorul nu vede acest salt până când variaţiile lancretianului nu devin suficient de mari încât observatorul să poată decide că traiectoria fotonului este cu un ordin (sau mai multe) mai mare decât al unei elice circulare.
[quote="CAdi"]Avem de lamurit cateva aspecte ale atomului aici. Una ar fi ca atomul este 99.9 la suta gol !
(Descoperirea lui Ernest Ruthzerford si ulterior a unor cercetatori germani)
Atomul are un nucleu care in general este de 10.000 de ori mai mic decat atomul insusi si
un nor electronic .[/quote]Într-adevăr, atomul este mai mult gol decât plin (în Fizica elicoidală, atomul este 100% gol, nu 99,99%).
[quote]Ce ar face ca ca un atom sa inchida traiectoria fotonului?
Ori directia , ori atractia exercitata de atom asupra fotonului care la nivel cuantic
este forta columbiana ceva in genul fortei de atractie universale ! [/quote]Forţa de gravitaţie, de care vorbeam [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t1026p120-principiul-ineriei-in-mecanica-elicoidala#30730]pe topicul celălalt[/url], [b]singura forţă[/b] care poate modifica impulsul unui corp neutru.
[quote]este imposibil ca un
foton sa nu se ciocneasca de un atom ![/quote]Da, se produc ciocniri, dar nu toate sunt plastice (din punctul de vedere al observatorului).


[quote="Syntax"]Eu as spune ca exista numai traiectorii [b]deschise[/b].[/quote]Faptul că o traiectorie este deschisă este doar o aparenţă. Dacă vei lua un sistem galactic suficient de cuprinzător, vei constata că traiectoria are o lungime finită şi este periodică faţă de acel sistem.[quote]De fapt recurenta triedrelor reda cred modelul cuantic al traiectoriei.[/quote]Aşa cred şi eu. Şi mai redă şi efectul de observator, ca fiind efectul generat de faptul că observatorul nu devine conştient de toate variaţiile traiectoriei exact când apar acestea, ci pe rând, pe măsură ce variaţiile devin suficient de mari încât observatorul să le poată măsura cu aparatele care îi stau la dispoziţie în acel moment.


[quote="Mezei Geza"]Citez de pe [url=http://abelcavasi.blogspot.ro/2010/09/ciocnirea-plastica-inchide.html]Blog[/url]:

"-(1009081152) Ştim că orice corp încapsulează oarece energie care stă cuminte acolo în corp. Şi mai ştim că acea energie este energie potenţială, adică o energie care [b]poate[/b] face ravagii dacă este eliberată."


Continutul este demn de comedie dar nu pot sa-mi dau seama numarul acela in fata ce reprezinta?

Ceva citat din ceva carte sfanta?[/quote]Nu uita că pe acest forum încercăm să facem cercetare liniştită, fără jigniri şi ironii. Aşadar, dacă ai ceva contraargumente concrete la ceea ce se spune pe forum, eşti binevenit, altfel mă obligi să iau alte măsuri.
[ot]{Numărul acela este momentul când am scris „comedia”: an, lună, zi, oră, minut.}[/ot]
[quote="Razvan"][justify]Adică forţa de gravitaţie ce acţionează asupra unui corp este proporţională cu impulsul pe care îl are acel corp? [/justify][/quote]Da, formula aşa spune. Din formulă rezultă că forţa de gravitaţie sub care se află un corp este proporţională cu impulsul, cu viteza de rotaţie a triedrului lui Frenet (care, la rându-i, este proporţională cu darbuzianul traiectoriei) şi cu [b]sinusul unghiului[/b] pe care îl face viteza de deplasare cu axa elicei pe care se deplasează corpul. Probabil, această ultimă proprietate poate explica [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Flyby_anomaly]anomalia zborului razant[/url]. 
[quote][justify]Asupra a două corpuri, aflate la aceaşi distanţă de o sursă gravitaţională, se exercită forţe de atracţie diferite, în funcţie de impulsul corpurilor, respectiv o forţă mai mare pentru corpul cu impuls mai mare şi una mai mică pentru cel cu impuls mai mic? Cum se traduce asta prin faptul că forţa de atracţie gravitaţională scade cu pătratul distanţei?[/justify][/quote]Răspunsul l-a dat deja Newton când a egalat forţa de gravitaţie cu forţa centrifugă.

@Syntax, ţi-am răspuns pe topicul „[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t1052-despre-salturile-cuantice-in-fizica-elicoidala#30935]Despre salturile cuantice în Fizica elicoidală[/url]”
Îţi recomand să te abţii de la asemenea invective. Nu uita că ceea ce crezi tu despre Fizica elicoidală este doar părerea ta personală. Dar care nu-ţi dă dreptul să te manifeşti astfel.
[quote]Cat despre contra argumente" te-am mai contra argumentat de zeci de ori si eu si altii efectiv degeaba.[/quote]Continuă să mă contraargumentezi, dar [b]fără nicio ironie sau jignire[/b] şi atunci poate nu va fi degeaba. De exemplu, reciteşte-ţi mesajul şi vei observa că nu ai adus niciun contraargument.
[quote="CAdi"]S-ar parea ca aceste traiectorii sunt naturale in Univers atat la nivel macro cat si micro,cu exceptia celor executate de om in mod dirijat(cum spune si Mezei :tren,masina,glont,racheta... etc,etc). [/quote]Adi, mai trebuie să înţelegi ceva. Că [b]orice traiectorie[/b], oricât de complicată ar fi ea, are un anumit ordin finit. Asta înseamnă că pentru orice traiectorie (deci şi pentru cele dirijate de om) există o axă fixă în spaţiu faţă de care traiectoria este o elice de un anumit ordin finit (aprofundează [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t156-teorema-de-recurena-a-formulelor-lui-frenet#2003]teorema de recurenţă[/url] pentru a înţelege mai bine).
[quote]O alta constatare este ca Fizica Elicoidala nu poate sa explice atat de bine ca fizica cuantica ,mecanica,optica,caldura ,termodinamica,atomica etc. toate fenomenele fizice pe care le studiaza si experimenteaza aceste stiinte separat, unele dintre ele  inca din antichitate si este absurd ca va putea vreodata sa explice asa ceva ![/quote]Aiurea! Ce constatare mai e şi asta? Demonstrează ceea ce spui!


Iar, tu, Mezei dragă, lasă-mi topicul în pace şi vezi-ţi de teoria ta globală. Nu-i de tine. Eşti depaaaaarte de a înţelege aşa ceva.
[quote="Razvan"][justify]şi dacă acel corp este în repaus relativ faţă de corpul atractor, deci nu prezintă impuls, înseamnă că nu este atras gravitaţional?[/justify][/quote]Observaţia este firească. Dar nu poţi cotrazice o teorie folosindu-te de conceptele altei teorii. În Fizica elicoidală nu există repaus. Şi, da, dacă ar exista corp în repaus, atunci el nu ar fi atras gravitaţional.
[quote][justify]Şi reciproc: dacă trece cu o viteză mai mare pe lângă atractor este atras cu o forţă gravitaţională mai puternică?[/justify][/quote]Da.
[quote][justify]Şi distanţa dintre corpuri nu apare în ecuaţie?[/justify][/quote]Apare. Este pe-acolo un [tex]{\omega}[/tex] care este [tex]{\omega=\frac{v}{d}}[/tex], cu [tex]{d=\sqrt{\kappa^2+\tau^2}}[/tex] darbuzianul traiectoriei.
Pe topicul „”
[quote="Mezei Geza"]
Principiul I
Orice corp liber are traiectoria pe muchile unui patrat !![/b]
Este o lege la fel de adevarata ca si:
Orice corp liber are traiectoria o elicoida ! [/quote]Pătratul diferă de elicea circulară printr-o mulţime de proprietăţi. Printre altele, pătratul nu are curbură şi torsiune constante. Apoi, nu este o curbă în spaţiu, ci una în plan. Are colţuri, deci un corp nu se poate deplasa atât de ciudat.

Dar, acest exemplu pe care l-ai dat denotă că nu ai înţeles ce are special elicea circulară faţă de orice altă curbă din spaţiu. Păi, uite cum stau lucrurile. [b]Elicea circulară este singura curbă care are curbura şi torsiunea constante şi nenule peste tot![/b] Priceput? Aaaa, nu ştii ce rol are curbura şi torsiunea? Păi, sunt doi parametri de o valoare inestimabilă, pe care nu-i putem neglija chiar deloc. Aştept să-i aprofundezi şi apoi mai povestim un pic. Priceput?


[quote="Syntax"]De ce neglijam miscarea sistemului galactic ales ca reper? [/quote]Nu o neglijăm, ci doar o limităm la o porţiune restrânsă.
Atunci traiectoria ramane deschisa.
Rucsacul aruncat in spatiu nu poate fi recuperat .(vorba lui Dan)
Ciclitatea Pamantului desi e periodica nu e o traiectorie [b]inchisa[/b] pentru ca nu se ajunge niciodata in [b]acelasi punct[/b] din spatiu.

[quote]De fapt recurenta triedrelor reda cred modelul cuantic al traiectoriei.[/quote]
Aşa cred şi eu. Şi mai redă şi efectul de observator, ca fiind efectul generat de faptul că observatorul nu devine conştient de toate variaţiile traiectoriei exact când apar acestea, ci pe rând, pe măsură ce variaţiile devin suficient de mari încât observatorul să le poată măsura cu aparatele care îi stau la dispoziţie în acel moment.
[/quote]
La nivel cuantic efectele generate nu sunt decat intuitive.
Pana la aparitia variatiilor suficient de mari incat sa fie sesizabile si constientizate sau chiar masurate [b]modelul fundamental[/b] al traiectoriei ar trebui sa fie [b]acelasi[/b].(el tot triedru va fi). Ceea ce se modifica e doar darbuzianul si (sau) lancretianul.
Inca o data atrag atentia asupra unui lucru deosebit de important.
Analizarea unei [b]singure[/b] traiectorii duce la asemenea aparente contradictii.
Cand se va discuta despre interconexiunea  traiectoriilor  de exemplu : imagineaza-ti o traiectorie descrisa de triedre si langa ea o traiectorie a unei alte particule de asemenea descrisa de triedre.
Dan [b]are dreptate[/b]. La asta se va ajunge in cele din urma.(chiralitate, infasurare axiala, etc etc)


[/quote]



[quote="virgil"][quote][url=http://www.realitatea.net/un-asteroid-de-marimea-un-stanci-uria-e-va-trece-pe-langa-pamant-la-noapte_1193946.html]http://www.realitatea.net/un-asteroid-de-marimea-un-stanci-uria-e-va-trece-pe-langa-pamant-la-noapte_1193946.html[/url]
[/quote]
Poate fi folosita aceasta teorie in determinarea cu aceiasi precizie a traiectoriilor acestor asteroizi? cum?[/quote]



[quote="Mezei Geza"][quote="Abel Cavaşi"]
Iar, tu, Mezei dragă, lasă-mi topicul în pace şi vezi-ţi de teoria ta globală. Nu-i de tine. Eşti depaaaaarte de a înţelege aşa ceva.[/quote]

Draga Abel!

Raspunsul tau seamana mai degraba cu raspunsul unui "gibon indoctrinat" (citat din Wody) decat al unui om care se preocupa de stiinta.

Raspunde la provocarile realitatii nu evita intrebarile incomode.
Ii fi tu ceva mare "guru" si noi muritorii de rand nu pricepem ce ne explici.(exceptie Syntax care are un simt al umorului foarte bine dezvoltat si de care tu esti "depaaarte" sa-l fi realizat) dar esti dator cu atat omenirii ca macar sa incerci sa ne aduci pe calea cea elicoidala.


Astept confruntarea "Teoria patratica" versus "Teoria elicoidala"
Ce zici de "TEORIA PATRATICA" ?
Asai ca-i tare ? Evrika ! (nu stiu cum de exact mie mi-a venit acesta idee geniala!)
Si iti fac si niste calcule de iti lasa gura apa !

Nu baga capul in nisip RASPUNDE !![/quote]
[ot]
Cer scuze că nu pot răspunde la toate mesajele voastre de pe acest topic sau de pe altele, dar în ultima vreme am cam pierdut vremea căutând să înlocuiesc laptopul cu o tabletă. Îi mulţumesc pe această cale lui Syntax care face eforturi încununate de succes în a înţelege Fizica elicoidală.
[/ot]

În schimb, poate că următoarea clarificare pe care o aduc va reuşi să vă răspundă la multe dintre problemele pe care le-aţi ridicat.

Deci, o altă formă a principiului elicoidal de inerţie poate spune că:
-[b]un sistem este stabil dacă şi numai dacă centrul său de masă se deplasează pe o elice circulară[/b].

Desigur, stabilitatea are diferite forme, diferite grade, diferite ordine, de fapt. De exemplu, cel mai stabil sistem este cel al cărui centru de masă se deplasează pe o elice circulară. Apoi, un sistem aproape la fel de stabil, dar „un pic” mai instabil decât sistemul cel mai stabil este sistemul al cărui centru de masă se deplasează nu pe o elice circulară, ci pe o curbă de precesie constantă, deci pe [url=http://abelcavasi.blogspot.ro/2011/11/o-curba-de-precesie-constanta-are-2.html]o elice de ordinul doi[/url]. Putem spune în acest caz că sistemul are „stabilitate de ordinul doi” şi numim stabilitatea celui mai stabil sistem ca fiind „stabilitate de ordinul întâi”.

Dacă vrem, putem să ne jucăm cu denumirile şi să spunem că „valoarea” stabilităţii unui sistem este [b]inversul ordinului elicei[/b] pe care se deplasează centrul de masă al sistemului respectiv. Atunci, stabilitatea maximă corespunde elicei circulare (de ordinul întâi).

Ar rezulta ceva firesc, şi anume că un sistem este cu atât mai instabil cu cât traiectoria sa este mai complicată.

Cu aceste definiţii, principiul elicoidal al inerţiei poate fi completat în felul următor:
-[b]orice sistem tinde să aibă stabilitate constantă şi maximă şi se opune influenţelor care tind să-i micşoreze sau să-i modifice instabilitatea[/b].

Aşadar, trecerea de la un sistem instabil la un sistem mai stabil sau invers se face în [b]salturi[/b] care produc modificarea numărului natural cu care se calculează stabilitatea sistemului.

Aceasta este esenţa cuantificării! Sper că acum am reuşit să fiu şi mai clar.
Pe topicul „Oare suntem manipulaţi?
Am primit de la gafiteanu un avertisment interesant:
O să-mi fac timp să-l citesc cu atenţie.
Pe topicul „Oare suntem manipulaţi?
Gafiteanu mi-a sugerat să completez cu asta:
„Re: Suntem trasi de limba si cu ochelari de cal.”
[quote="gafiteanu"]Daca tot ai deschis discutia, te rog mai adauga acolo si urmatoarea idee:
-Sa dat drumul si liber la forumuri de catre stapanii lumii, pentru a ne trage de limba, a afla despre noi preventiv cat mai multe informatii si a lua masurile necesare cand socot de cuviinta. Asta e cel mai important pt ei, altfel nu aveam noi acuma internet. Oricand poate sa fie blocat daca se agraveaza situatia si scapa lumea de sub control. Totodata prin internet ne educa si manipuleaza cum vor, nu cum trebuie.
Astfel noi insine ne facem in ziua de azi dosarul la securitate. Fara sa mai fie nevoie de "turnatori si filatoare".
In Romania acum primesc un gras salariu numerosi tineri informaticieni care de asta se ocupa la SIE si alte servicii secrete, observa forumurile, sunt activi si mai intotdeauna bagareti si intransigenti moderatori, culeg si transmit datele la CIA. Acolo la CIA peste ocean exista cam inca 100 de traducatori romani. Faina meserie.
(Cine nu vede si nu simte in subconstient aste lucruri ? Doar credulii inconstienti, ca fraieri nu sunt stapanii lumii, daca au ajuns stapani cu ajutorul nostru)[/quote]
Nu ştiu de ce nu postează şi el, dar sunt convins că nu e bine. Poate se teme să nu ne manipuleze. :D
Pe topicul „”
[quote="gafiteanu"][color=#000000][font=Tahoma]Ii poti raspunde lui Mezei Geza ca in realitate toata puterea trece obligatoriu in ziua de azi prin descoperirile stiintifice militare. Cine are mai multe si le poate la o adica aplica, acela are un procent mai mare din harta si bogatiile lumii. Cu conditia sa nu le aiba si adversarul=-vecinul, sa-l dezinformeze din timp, sa-l abata de la viziunea clara si dreapta pe calea inertiei curbe, care o ia asa de proasta ce e. Ca nu mai vede drumul drept, fiind beata de fericire, ca primeste totul gratis mura-n gura.[/font][/color][/quote]
Având în vedere eventualele temeri provocate de [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t1056-oare-suntem-manipulai#31132]topicul recent deschis[/url], pentru a concretiza din ce în ce mai bine calitatea forumului şi pentru a ne asigura de [b]stabilitatea noastră în faţa vicisitudinilor[/b], vă jur aici că:

-voi face [b]întotdeauna tot[/b] ceea ce depinde de mine ca să ţin forumul [b]mereu deschis[/b], să permit [b]exprimarea liberă[/b] oricui, să fiu [b]prezent[/b] cât mai mult pe forum şi să încerc [b]să vă răspund[/b] pozitiv la toate sugestiile competente pe care le faceţi şi [b]să nu mă las dominat[/b] de sentimente negative.

Aveţi [b]şi voi[/b] liber la asemenea angajamente. Mi-ar plăcea să ştiu pe ce mă pot baza, mi-ar plăcea să ştiu ce ne promiteţi fiecare dintre voi, mi-ar plăcea să ştiu că unii dintre voi nu ne vor părăsi niciodată, precum au făcut-o unii „generali”. Poate dacă smulgeam asemenea promisiuni de la ei înainte, aş fi reuşit să-i păstrez pe forum. Aşa că, să vă aud, ce promisiuni dăruiţi acestui forum de (încet, dar) mare viitor. :D
Pe topicul „Noutăţi
Salut apariția unui nou forum românesc de profil: http://cunoastere.wikiforum.ro .

Îi doresc mult succes!
Viteza proiecției este viteza medie, viteză care este considerată reală în mecanica cuantică.

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate