Căutați ceva anume?

vineri, 1 martie 2013

Pe forumuri în februarie 2013

Pe topicul „Mișcarea în câmp central
Mi se pare mie, ori chiar aşa e: braţele [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Andromeda_Galaxy]galaxiei Andromeda[/url] nu sunt plane?
[img]http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0e/WISE-_Andromeda.jpg[/img]
[img]http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a5/Andromeda_galaxy_Ssc2005-20a1.jpg[/img]
Să fie oare dovada faptului că „particulele” din braţe se deplasează pe elice închise? Cum explică teoriile actuale neplaneitatea acestei structuri?
Pe topicul „Ce este spinul?
Oare cât de orbi trebuie să fim ca să nu vedem elicea în manifestările naturii?



[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=oxkFk7_EDVg&feature=player_embedded[/youtube]
Pe topicul „Despre forumul personal al lui meteor
Se aduce la cunoştinţa unui administrator acest lucru, iar restul este treaba acestuia. Doreşti un forum personal?
Pe topicul „Despre forumul personal al lui meteor
Abia acum e gata. Îţi doresc succes!
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="omuldinluna"]Vezi totuși însă că aproximația plană este una bună. [/quote]Eu văd că, dimpotrivă, aproximaţia plană este dăunătoare, pentru că vă îndepărtează atenţia de la adevărata esenţă a lumii: elicea.

[quote="virgil"]Avand deaface cu miliaarde de stele, fenomenul trebuie interpretat statistic. Abaterile de la planeitate descriu o curba foarte ascutita dealungul axei oz.[/quote]De acord, statistic. Dar esenţial este că traiectoriile-alea nu sunt plane, ci au o torsiune nenulă.
Pe topicul „Ce este spinul?
Da, întâmplător, natura ne arată la început elicea în toată splendoarea ei, după care efectul de elice scade atât de mult încât nu se mai vede (dar totuşi există!). Acuma depinde de noi dacă vrem să vedem adevărata esenţă a naturii sau vrem să studiem acea parte în care efectul de elice este foarte mic.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
Poţi interpreta şi alşa lucrurile, dacă vrei să baţi pasul pe loc. Dar, dacă vrei să accepţi ce ne spune teoria formulelor lui Frenet, atunci vei înţelege că nicio traiectorie nu merită a fi considerată plană, ci merită a fi considerată cu torsiune nenulă ca să-i putem aplica formulele lui Frenet.
Pe topicul „Despre forumul personal al lui meteor
La fel ca pe orice forum. Şi văd că ai reuşit.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="omuldinluna"]În sistemul centrului de masă însă, traiectoriile sunt plane, și orice sistem de corpuri din galaxie ai studia, atâta timp cât o vei face din sistemul centrului său de masă, și câtă vreme sistemul poate fi măcar aproximat cât de cât cu rezultatele unei astfel de analize, traiectoriile observate vor fi plane.[/quote]Tocmai aici e problema. Tocmai aici zic eu că nu-i în regulă. Căci, din punctul meu de vedere, [b]chiar şi în sistemul centrului de masă traiectoria nu este plană[/b]! Altfel spus, torsiunea nu trebuie să fie nulă în niciun sistem de referinţă. Nu ştiu dacă această observaţie trebuie ridicată la rang de postulat, dar e clar că natura nu ne arată nicio traiectorie cu torsiune nulă. Atunci de ce s-o anulăm noi? O fi vreun postulat al Fizicii actuale, torsiunea asta nulă?
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
Ai dreptate, dacă foloseşti Fizica actuală nu ai cum să ajungi la realitate. Acuma ce vină am eu că Kepler n-a văzut (sau că a neglijat) neplaneitatea orbitelor? Vrei să nu-ţi atrag atenţia nici ţie despre ea? Vrei neapărat să continui pe o fundătură care nu duce la realitate, ci doar la o „proiecţie” a realităţii, aşa cum spune Dan?

Ce vină am eu că tu tratezi problema simplă a unui câmp ce duce la secţiuni conice? Şi normal că dacă pornim de la premise greşite, ajungem la concluzii greşite. Şi normal că dacă luăm de bune legile (greşite ale) lui Kepler vom construi o teorie (greşită) care să explice legile lui Kepler.

Şi nu cred că ar fi mai complicată analiza unui câmp care duce la traiectorii de forma unor elice închise. Şi cred că acel câmp ar fi un câmp electromagnetogravitaţional. Şi cred că acel câmp ar explica totul. Mnoa, dar nu pot încă demonstra asta. De aceea mă bazez doar pe o eventuală deschidere a voastră spre o problemă mult mai naturală decât cea newtoniană.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="omuldinluna"]Dar ce argument sustenabil ai ca să afirmi că toate observațiile astronomice făcute de 3-4 secole încoace sunt greșite? Serios. Adică absolut toți astronomii profesioniști sau amatori care au urmărit sistemul solar de atâta vreme sunt tâmpiți și pe lângă realitate [/quote]Pot fi tâmpiţi şi un milion de ani, dacă asta aleg ei. Păi, dacă vei neglija mereu torsiunea, normal că nu o vei publica. Tu crezi că astronomii profesionişti n-ar elimina torsiunea din calcule chiar dacă ar fi observat-o? Te înşeli amarnic.

Ce argument am? Păi, deocamdată, pentru tine, unul singur: [b]frumuseţea[/b] formulelor lui Frenet, care este valabilă [b]numai la o torsiune nenulă[/b]. Dac-ai şti cât de suficient este acest argument!

[quote]teoria ta, pe care nu o prea văd. Scrisă concret și serios, cu predicții și exemple, că vise frumoase avem toți.[/quote]Am demonstrat o teoremă uluitoare ([url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t156-teorema-de-recurena-a-formulelor-lui-frenet#2003]teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet[/url]) (din care n-aţi vrut să folosiţi nimic încă) şi am formulat câteva postulate pe ici, pe colo ([url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t808-postulat-toate-corpurile-din-univers-au-viteza-luminii#23182]postulatul luxonilor[/url] şi [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t898-postulatul-fundamental-al-fizicii-elicoidale#25825]postulatul ordinului finit[/url]) (pe care nu le-aţi aprofundat încă). Dacă pentru tine asta nu este deja o teorie şi vrei mai mult, e problema ta, nu a mea. Viitorul ne va arăta dacă este suficient sau nu.

[quote]Dacă aveam dubii serioase privitoare la corectitudinea acestei teorii pe care o prezint, în cadrul în care este destinată pentru aplicație, aș fi abandonat-o[/quote]Dar acest lucru se poate schimba, dacă eşti un om deschis pentru adevăr.
Pe topicul „Ce este spinul?
[quote="virgil"]In filmul acesta traiectoriile elicoidale se datoreaza prezentei mai multor campuri de forte. [/quote]O teorie care admite că şi torsiunea este o componentă indispensabilă a unei traiectorii poate unifica acele câmpuri într-unul singur, unul care este capabil să producă tot, adică şi curbură şi torsiune. Ce rost are să separăm aiurea câmpul universal (care poate produce şi curbură şi torsiune) în câmpuri care produc separat curbură şi separat torsiune? Absurd şi ineficient şi inestetic!
[quote]Din moment ce plasma s-a indepartat de influienta campurilor electromagnetice,[b] aceasta se deplaseaza prin spatiu intr-o traiectorie liniara [/b][/quote]Fals! Absolut fals! Dacă o traiectorie a fost odată plină de torsiune, atunci nicio cauză din Univers nu mai poate anula acea torsiune! Doar orbii se vor grăbi să neglijeze repede-repede torsiunea într-o traiectorie că, vezi-doamne, aşa zic teoriile actuale limitate la „proiecţiile” realităţii.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
Doar nu vrei să-i identific cu ceva? De ce ar trebui să-i identific neapărat cu ceva? De unde să ştiu eu cum se mişcă Pământul, din moment ce nu am la îndemână decât observaţiile astronomilor „tâmpiţi” care mi-au neglijat din observaţiile lor exact ce am avut mai scump pe lume: tocmai torsiunea?
Pe topicul „Greşeli în subiectul : Demonstraţia elementară a Teoremei lui Fermat
[ot]
[quote="curiosul"]
Se pare că în aceste forumuri personale nu sunt active butoanele de moderare.[/quote]
Scuze pentru omisiune! Am reparat problema atât pentru tine, cât şi pentru meteor. A trebui să mai fac nişte setări suplimentare pe care am uitat să le fac. Scuze! E normal să vă puteţi modera fiecare forumul vostru.
[/ot]
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
Primul (tangenta) este versorul impulsului (deci şi al vitezei), da. Cu restul nu sunt de acord pentru că orbita nu este circulară.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="Razvan"][color=darkred][justify]Şi uite aşa, uşor uşor, aţi reuşit să faceţi praf şi topicul ăsta![/justify][/color][/quote]
Este praf poate din punctul tău de vedere, al unuia care n-a înţeles mai nimic din Fizica elicoidală pe care o propun cu atâta dragoste. Din punctul meu de vedere, intervenţiile noastre chiar au ridicat calitatea topicului (în ochii unor căutători fideli ai adevărului). Autorul său chiar a dorit intervenţii de acest gen. Dacă ar fi vrut să-i fie păstrat „curat” topicul, ar fi avut alte soluţii la îndemână, permise din plin pe forumul nostru.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="omuldinluna"]scoate torsiunea de unde e pitită și bag-o în ecuații. Vedem ce iese[/quote]Ok, dar ajută-mă şi tu. Mai concret, în ce ecuaţii ai vrea s-o bag? Hai să vedem...
Pe topicul „Creativitatea umana si atitudinea fata de nou!
Creativitatea umană e super, dar atitudinea faţă de nou lasă de dorit la unii. Şi eu caut pe un forum de cercetare inspiraţia şi critica binevoitoare, nu una aiurea.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="omuldinluna"]Asta înseamnă că deja îți fac din treabă, dar fie. [/quote]Ai înţeles greşit. Eu mi-am făcut deja treaba, am descoperit şi am demonstrat teorema de recurenţă, ceea ce voi n-aţi fost în stare să faceţi de la Frenet încoace şi m-aţi aşteptat pe mine. Aşa că, dimpotrivă, tu îmi ceri să cobor la nivelul unor fleacuri de acest gen (dar care durează) şi să renunţ la cercetările fundamentale (de care voi n-aţi fost în stare). Eu am sperat că eşti gata pornit şi că eu doar te voi îndruma pentru a nu te împotmoli pe drum atunci când nu şti încotro să duci ecuaţiile mai departe.

[quote] 1. să-ți stabilești problema pe care vrei să o rezolvi, ca să știm despre ce vorbim; presupun că e aceeași, anume mișcarea a două corpuri (sau particule, ca să-ți fie mai ușor la început) sub o interacție mutuală care depinde numai de distanța dintre ele. [/quote] Perfect, discutăm despre mişcarea a două corpuri, dar nu sunt de acord ca mişcarea să depindă numai de distanţa dintre ele. Este necesar ca mişcarea să poată depinde de toţi parametrii fundamentali pe care îi poate avea sistemul la un moment dat. Consider că aceşti parametri fundamentali sunt energia, impulsul şi (deocamdată) momentul cinetic. Sunt fundamentali în sensul că aceştia sunt parametrii sistemului despre care vom spune că se conservă. Suma energiilor celor două corpuri trebuie considerată constantă, dar energiile proprii ale corpurilor componente trebuie considerate variabile. La fel şi cu impulsul şi cu momentul cinetic. Aşadar, mişcarea nu depinde doar de distanţă, ci şi de energiile proprii, de impulsurile proprii şi de momentele cinetice proprii. Dacă nu luăm în calcul toate aceste aspecte, cădem în greşelile comise deja de către înaintaşii noştri.
[quote]2. să-ți stabilești un reper și un sistem de coordonate convenabil (eu am lucrat în centrul de masă în coordonate sferice, tu poți alege altceva dacă vrei; asta ar fi varianta cea mai simplă însă). [/quote]Rezultatele esenţiale sunt independente de reper, aşa că e bun şi centrul de masă în coordonate sferice.
[quote]3. să-ți stabilești gradele de libertate ale problemei, adică variabilele a căror dependență de timp vrei să o găsești, care-ți vor furniza legile de mișcare și legile de conservare (dacă există). Eu am lucrat cu vectorul de poziție al particulei fictive față de centrul de forță, după ce am echivalat problema menționată la punctul 1 cu aceasta, pe care l-am scris în coordonate polare. [/quote] Vectorul de poziţie nu este suficient. Ne trebuie şi impulsul şi momentul cinetic.
[quote]4. să bagi variabilele astea în niște ecuații de mișcare, și să vezi ce iese; eu am lucrat cu ecuațiile Lagrange care sunt o generalizare a ecuațiilor ce rezultă din principiile lui Newton. [/quote]Mă tem că nu pot avea suficientă încredere în ecuaţiile lui Lagrange.
[quote]În condițiile scrise mai sus, pentru câmpul gravitațional newtonian mie mi-a ieșit că momentul cinetic și energia sunt invarianți în timp pentru sistem, și că orbitele sunt secțiuni conice. [/quote]Tocmai acesta este semnul că teoria folosită nu este bună. [b]Avem nevoie de o teorie care să ne ducă la orbite cu torsiune nenulă[/b], iar teoria newtoniană să rezulte atunci din această teorie ca un caz particular când torsiunea se anulează.
[quote]Hai să vedem cum introduci torsiunea.

Părerea mea sinceră, și fără nici un fel de glumă, e că e o prostie să încerci să faci asta pentru gravitație, având în vedere conservarea momentului cinetic. [/quote]Conservarea momentului cinetic al fiecărui corp component al sistemului nu este obligatorie, ci doar a momentului cinetic total. Lăsând această libertate sistemului, vei ajunge şi la torsiune.
[quote] Ai nevoie de un moment cinetic variabil în timp care să-ți modifice planul orbitei, dar nu vreau să te opresc sau să te descurajez. [/quote]Cu ce să mă descurajezi? Fii liniştit, cunosc consecinţele legilor lui Kepler asupra momentului cinetic. Eu ce să vă fac dacă Kepler a neglijat neplaneitatea traiectoriilor, iar voi aţi luat de bună această presupunere? Aşa că fă bine şi ia în seamă variaţia momentului cinetic pentru corpurile componente. Asta dacă vrei să obţii o teorie mai bună decât cea a lui Newton.
[quote]Oricum, ești 100% sigur că această torsiune este independentă de sistemul de referință? [/quote]Există o subtilitate aici care va trebui postulată: nu există orice tip de sistem de referinţă. Doar şi sistemele de referinţă trebuie să respecte legile de mişcare, deci nici ele nu se pot mişca oricum, ci doar pe traiectorii supuse teoremei de recurenţă.
Oricum ar fi, traiectoriile celor două corpuri componente ale sistemului au parametri independenţi de toate reperele posibile. Mai concret, un asemenea parametru este lancretianul (nu neapărat torsiunea).
[quote] E clar că din exterior traiectoria e elicoidală, deci are torsiune nenulă, dar în sistemul centrului de masă rămâne numai curbura.[/quote]Nu fi atât de sigur! Lasă ecuaţiile să vorbească!


[quote="Razvan"][justify]Ce nu înţeleg este de ce natura nu ţine seama de asta şi toate corpurile se deplasează în conformitate cu principiu I al lui Newton. [/justify][/quote]Principiul I al lui Newton a suferit deja o generalizare atunci când Einstein a formulat teoria relativităţii generalizate. Cunoşti problema? Ei bine, această generalizare este echivalentă cu introducerea curburii în Fizică pentru corpurile nesupuse forţelor. Acum mai trebuie un pas: introducerea torsiunii. Este ultimul, pentru că traiectoriile nu mai au un al treilea parametru important, decât acestea două: curbura şi torsiunea. Dar este un pas necesar, altfel studiaţi doar „proiecţii”.
[quote][justify]Şi chiar şi aşa, tot nu înţeleg legătura dintre peşti multicolori, maimuţe, secţiunea fibrei musculare şi traiectorie!!!
[/justify][/quote]Ai răbdare şi o vei înţelege. Încă nu eşti în măsură să o înţelegi.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
Doar atât ai de zis? Crezi că acest postulat este neavenit?
Pe topicul „Ce este spinul?
[quote="virgil"]Mai apare undeva miscarea elicoidala in acest caz?[/quote]Dacă dispare Soarele, atunci rămâne traiectoria elicoidală faţă de Galaxie.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="Razvan"][justify]Însă, într-un spaţiu euclidian, tot nu văd cum traiectoria unui mobil poate fi elicoidală, fără ca asupra mobilului să acţioneze alte forţe.[/justify][/quote]Cauţi nod în papură, pentru că nu eşti bineintenţionat. Te apucă şi pe tine baiurile câteodată...
N-am spus nicăieri că într-un spaţiu euclidian bla, bla, bla... Este echivalent să spui că spaţiul este euclidian şi există forţe cu a spune că spaţiul este curb şi nu există forţe.
Pe topicul „Teoria Globală
Ţi-am trimis e-mailul cu completarea:
[quote="În continuarea e-mailului, Abel Cavaşi"]Ok, am citit-o toată. Interesantă concluzia privind constanta lui Planck, dar nu am găsit bazele teoretice pentru o asemenea concluzie. Mai precis, nu ţi-am înţeles cartea şi nici n-am găsit motivaţia suficientă de a-i acorda mai mult timp. În plus, am văzut că ai primit răspunsuri destul de bune şi pe Scientia, poate mai bune decât pe forumul nostru. Aşa că în mod sigur ai de lucru la ea. Când o vei reedita, să te gândeşti şi la observaţiile mele, mai ales la aceea că nu am găsit motivaţie să o aprofundez. Lucrează la acest aspect, în sensul de a detalia mai mult aspectul fizic al problemei.

Cu prietenie,
Abel [/quote]
Pe topicul „Ce este spinul?
[quote="virgil"][quote]Dacă dispare Soarele, atunci rămâne traiectoria elicoidală faţă de Galaxie.[/quote]
Cred ca va trebui sa intemeiezi aceasta afirmatie, aratand ce forte determina miscarea elicoidala in acest caz.[/quote]Şi pentru Soare nu trebuia întemeiată în acelaşi fel?
[quote="omuldinluna"]N-ai înțeles. N-au nevoie de forțe care să le determine o mișcare elicoidală. Toate corpurile se mișcă elicoidal oricum le-ai privi, pentru că nu le poți privi decât din perspectiva în care ele se mișcă elicoidal, chiar dacă nu-ți dai acum seama. Asta este firea lucrurilor, chestia e că nu și-a mai dat nimeni altcineva seama de acest adevăr profund și universal.

Asta înseamnă să pășești în viitor, gândind liber și fără prejudecăți.[/quote]
Probabil, cu ironiile astea vrei să mă reduci la tăcere. Te deranjează ce spun?
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="Razvan"][justify][quote="Abel Cavaşi"]Este echivalent să spui că spaţiul este euclidian şi există forţe cu a spune că spaţiul este curb şi nu există forţe.[/quote]Şi asta nu înseamnă că introduci o altă metrică a spaţiului? Te-am mai întrebat odată dacă vrei să introduci o metrică elicoidală a spaţiului,  care să producă deplasarea elicoidală a particulei fără intervenţia altor forţe şi ai zis că nu. Ce să înţeleg până la urmă? În ce fel de spaţiu se deplasează elicoidal particula, euclidian sau nu?
[/justify][/quote]În ce spaţiu vrei tu. Dacă vrei să-l consideri euclidian, atunci trebuie să admiţi că particula este supusă forţelor. Dacă vrei să nu foloseşti forţa, trebuie să spui că eşti în spaţiu curb. Ce-i aşa de greu de înţeles? Doar am spus că cele două sunt echivalente? Numai că eu prefer varianta normală, fizică, aceea în care spaţiul este euclidian şi se manifestă forţe.
Pe topicul „Ce este spinul?
[quote="virgil"][quote]Şi pentru Soare nu trebuia întemeiată în acelaşi fel?
[/quote]
Nu, pentru ca Soarele nu are o miscare elicoidala in galaxie. Soarele aflandu-se in unul din bratele spirale, se misca odata cu bratul in jurul nucleului.[/quote]Şi de unde eşti tu aşa de sigur că Soarele nu are o mişcare elicodială împreună cu braţele? De la Kepler?


[quote="omuldinluna"]Serios acum, ocazional simt nevoia să vă arăt (ție și lui Woody) cum sunt percepute mesajele voastre.
[/quote]Poate aşa vrei tu să fie percepute. Dar există o altă explicaţie, mai puerilă. Problema este că, deşi sunteţi puşi în faţa unor descoperiri sau măcar a unor simple idei demne de luat în seamă, voi (cei care aţi aflat deja de ele) continuaţi să preamăriţi vechile prostii. Asta-i problema! Acuma pricepi?
Pe topicul „Ce este spinul?
[quote="omuldinluna"]Eu nu fac decât să prezint, argumentat chiar, o teorie, care spre deosebire de a ta, în momentul de față are și cap și coadă și validări experimentale.[/quote]Ok. Atunci n-o să mai sper de la tine altceva şi voi înţelege că nu vrei mai mult decât ceea ce se ştie astăzi.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="Razvan"][justify]te întreb decât care sunt acele forţe ce acţionează (presupun că permanent!) asupra unui corp încît să-i provoace deplasarea pe o traiectorie elicoidală? [/justify][/quote]Bună întrebare! Răspunsul este (repetat de multe ori): pe lângă forţa gravitaţională, care are rolul ei şi care modifică [b]modulul[/b] impulsului, mai intervin şi forţele electromagnetice, care modifică [b]direcţia[/b] impulsului.
[quote][justify]Bunăoară, dacă un corp este în repaus relativ faţă de un sistem de referinţă şi intervin asupra sa cu o singură forţă, care îi imprimă o deplasare pe direcţia forţei, în acel sistem de referinţă, care mai sunt celelalte forţe ce mai apar pentru a-i provoca o deplasare pe o traiectorie elicoidală faţă de acelaşi sistem de referinţă?[/justify][/quote]Probabil ai uitat, dar în concepţia mea nu există repaus (nici măcar relativ), din moment ce [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t808p90-postulat-toate-corpurile-din-univers-au-viteza-luminii#23182]toate corpurile se deplasează cu viteza luminii[/url]. Dar, chiar şi aşa îţi pot răspunde, reamintindu-ţi că teoria ce va trebui construită impune ca un singur corp central să poată produce orbite cu torsiune pentru corpurile care se rotesc în jurul său. Asta înseamnă că nu poţi produce o singură forţă de genul celei sugerate de tine (forţă centrală).
Pe topicul „Ce este spinul?
[quote="omuldinluna"]Uită-te [url=http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_unsolved_problems_in_physics#Astronomy_and_astrophysics]aici[/url].[/quote] Uită-te şi tu că tocmai acolo [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Special:Contributions/Abel_Cava%C5%9Fi]am contribuit şi eu[/url] în decembrie 2011, deci ştiu cu ce se mănâncă problemele voastre. Dar ştiu şi ce de le aveţi.
[quote]Eu prezint o foarte mică parte a acestei baze, pentru că am observat că erau o grămadă de nelămuriri pe forum cu privire la ea. [/quote]Nu sunt neapărat nelămuriri, ci mai degrabă dezacorduri. Fizica actuală duce la o mulţime de dezacorduri.
[quote]măcar legile lui Kepler să-ți fi trecut pe la urechi). [/quote]Hmmm... deci crezi că nu am auzit de legile lui Kepler?
[quote]Am o curiozitate, dar fiind o întrebare mai personală poți să nu-mi răspunzi deloc sau să-mi lași un mesaj privat (ai cuvântul meu că rămâne între noi răspunsul, nu sunt genul de om care să facă publice comunicări private). Presupun că ai copii sau nepoți, poate mai mari poate mai mici, dacă ar veni la tine și te-ar întreba cam care-i treaba cu stelele și planetele astea, că au auzit că s-ar mișca unele în jurul altora, ce le-ai răspunde? Ai începe să le spui ideile tale, ce țin de teoria elicoidală sau le-ai spune rezultatele ”oficiale”? [/quote]E simplu, le-aş pune la dispoziţie ambele variante, cum am făcut de fiecare dată.
[quote]Edit: și uite aici ce înseamnă [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Orbital_mechanics]astromecanica aplicată[/url]. Vezi bine că e o treabă destul de sofisticată, unde se dau la o parte unele dintre idealizările teoriei, pentru a face loc realității, dar baza este tot ceea ce vă prezint eu.[/quote]E sofisticată pentru concepţia actuală, aşa cum a fost şi astronomia lui Ptolemeu până la Copernic.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="Razvan"][justify][quote="Abel Cavaşi"]Probabil ai uitat, dar în concepţia mea nu există repaus (nici măcar relativ)[/quote]În acest context nu vei putea defini niciun fel de lege a mişcării; inclusiv cea a unei deplasări elicoidale. Cum poţi defini o mişcare dacă nu ai un reper, un sistem de referinţă pe care să-l consideri în repaus şi la care să raportezi mişcarea? La asta nu te-ai gândit?[/justify][/quote]Hai să clarificăm şi chestia asta odată. Nu există repaus în sensul că nu poţi găsi un corp care să fie în repaus, dar asta nu înseamnă că nu poţi inventa un reper care să fie în repaus. De exemplu, imaginează-ţi două corpuri care se deplasează (cu viteza luminii) diametral opus pe un cerc. În acest caz, centrul cercului poate fi considerat în repaus, chiar dacă el nu este sediul unui corp fizic. Sper că ne-am înţeles acuma, nu?
Pe topicul „Ce este spinul?
[quote="omuldinluna"][quote="Abel Cavaşi"] Uită-te şi tu că tocmai acolo [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Special:Contributions/Abel_Cava%C5%9Fi]am contribuit şi eu[/url] în decembrie 2011, deci ştiu cu ce se mănâncă problemele voastre. Dar ştiu şi ce de le aveţi.[/quote]
Atunci mai ai foarte puțin până să le rezolvi. [/quote]N-am spus asta şi nici nu cred asta. Sunt doar convins că am înţeles o esenţă care ar permite rezolvarea lor, rezolvare pe care eu nu pot s-o fac pentru că nu mi-ar ajunge nici cinci vieţi.
[quote][quote]Nu sunt neapărat nelămuriri, ci mai degrabă dezacorduri. Fizica actuală duce la o mulţime de dezacorduri.[/quote]
Care sunt acelea??? [/quote]Normal că nu ţi le pot înşira eu aici. Dar, mă refer la dezacordurile pe care le-au semnalat fizicieni uriaşi şi deschişi la minte, de talia lui Einstein şi a lui Feynman. Dacă te vei preface în continuare că nu există, punând asemenea întrebări, voi fi nevoit să te includ în categoria celor mulţi şi trecători.
[quote] Există probleme deschise fără discuție, dar nu poți să te faci că nu vezi toate problemele pe care le rezolvă. [/quote]Sunt de acord că rezolvă multe (şi epiciclurile lui Ptolemeu explicau multe). Dar pentru mine asta nu este nici pe departe suficient pentru a lua de bun ceea ce se debitează astăzi.
[quote] În particular, teoria pe care o prezint eu, ce dezacorduri prezintă? [/quote]Dacă ai fi citit [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t702-gravitaia-lui-popescu]lucrarea lui Popescu[/url], ai fi găsit răspunsul acolo. Eu nu am energia necesară pentru a ţi le reproduce aici. Cel puţin pentru moment.
[quote]A trecut deja mai multe teste de consistență internă, cum a fost cel privitor la condițiile pentru circularitate. [/quote]Eşti prea credul şi se vede că nu ai citit mai nimic despre problemele cu care se confruntă teoria actuală a gravitaţiei. Aaaa, da, consistenţă internă are, dar nu se mulează pe realitate decât foarte aproximativ (precum epiciclurile lui Ptolemeu).
[quote]Exemple precum structura galaxiei sunt inadcvate pentru că acea problemă este mult peste ceea ce-și propune teoria pe care o prezint eu să rezolve. [/quote]N-ar avea de ce să fie astfel. Dimpotrivă, galaxiile sunt structuri mult mai vechi şi mai stabile decât un amărât de sistem solar, deci la galaxii ar trebui să fie cel mai bine evidenţiată teoria gravitaţiei.
[quote]  Deci care sunt incosistențele care apar în cele spuse de mine, fie ele de natură matematică, fie de natură experimentală? [/quote]Cum ţi-am spus, fă-ţi timp şi citeşte cu mintea deschisă lucrarea lui Popescu şi vei avea toate răspunsurile necesare.
[quote]asta este baza de la care se pornește [/quote]Susţin în continuare că însăşi baza este greşită, dar sunt de acord că trebuie pornit de la ceva. Problema este să nu văd insistenţe într-o teorie greşită atunci când se propun alternative mai bune.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
Înţelege doar atât: corpurile adevărate nu pot fi în repaus, ci doar punctele imaginare pe care le alegem noi.
Pe topicul „Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
Ok, mersi mult că te-ai aplecat şi asupra aceste probleme! În sfârşit!

Dar... Păi, a spune că triedrul de ordinul 2 se obţine din triedrul de ordinul 1 este ca şi cum ai spune că elicea se obţine din dreaptă. Mai aprofundează şi ai să vezi că nu-i chiar aşa.
Pe topicul „Ce "formă" are câmpul ?
[quote="curiosul"]Mai degrabă am vrut să spun,
cum sunt distribuite [i]"liniile" de câmp[/i] ?

Ca în prima imagine, sau ca în a doua ?[/quote]Părerea mea este că forma liniilor celui mai general câmp este o combinaţie de cele două. Iar o combinaţie de dreaptă şi cerc este o elice.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="Razvan"][justify]Ce e aia "corpurile adevărate" ? Spune clar: [i]un corp nu poate fi în repaus[/i] ! Iar la rândul meu, eu te voi întreba: [i]faţă de ce sistem de referinţă[/i] ?[/justify][/quote]Faţă de sistemul de referinţă în raport cu care are viteza luminii. Toată discuţia asta despre sistemele de referinţă are acest răspuns. Caută să-l înţelegi.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
Lumina vine tocmai din faptul că [b]orice[/b] sistem de referinţă este bun pentru a te referi la el când vorbeşti de repaus sau de viteza luminii. Mai precis, corpurile au viteza luminii faţă de [b]orice[/b] sistem de referinţă şi nu sunt în repaus faţă de [b]niciun[/b] sistem de referinţă.
Pe topicul „Mișcarea în câmp central
[quote="Razvan"]Hmm, asta înseamnă că nu putem ataşa un SR niciunui corp? Atunci cum definim mişcarea ?!! [/quote]Mişcarea cu viteza luminii cum a fost definită? La fel este definit şi repausul.
[quote]Ia îcearcă tu să scrii ecuaţiile mişcării unui corp fără a te raporta la niciun sistem de referinţă![/quote]Sistemul solar este un sistem de referinţă. Galaxia este un sistem de referinţă. Orice ansamblu de cel puţin patru corpuri necoplanare poate constitui un sistem de referinţă. Chiar şi un ansamblu de corpuri în mişcare poate constitui un sistem de referinţă. Ţi-am dat exemplul cu cele două corpuri care se deplasează pe un cerc, diametral opus şi cu centrul cercului, ca să înţelegi că poate fi construit un sistem de referinţă chiar şi din corpuri în mişcare. Ce să mai vorbim de faptul că orice corp macroscopic este el însuşi un sistem de referinţă, chiar dacă particulele sale componente se mişcă.
Pe topicul „Limba română
[url=http://dexonline.ro/definitie/reitera]A reitera[/url].
Pe topicul „Limba română
A nega repetat.
Pe topicul „Limba română
Încearcă pe [url=http://dexonline.ro/definitie/renega]DEX[/url]. Acolo îţi dă detalii faine.
Pe topicul „Limba română
„A nega” este mai slab decât „a renega”. Atunci când negi ceva te referi la o propoziţie sau la un lanţ scurt de propoziţii. Dar atunci când renegi ceva te referi la o întreagă concepţie, la un întreg destin, la un lanţ foarte lung de raţionamente. Aşa simt eu aceste cuvinte, dar nu trebuie s-o iei de bună această descriere a mea.
Pe topicul „Limba română
Nu poţi defini un cuvânt doar cu alt cuvânt. „A renega” nu este tot una cu „a nega”, chiar dacă „a nega” apare în definiţia lui „a renega”. „A renega” este mai bogat în consecinţe decât „a nega”, atât de bogat, încât înglobează chiar şi sentimentele cuiva faţă de ceea ce se neagă, negarea devenind nerecunoaştere.
Pe topicul „Limba română
Poate nu înţelegi pentru că nu aprofundezi ce ţi se spune.
Pe topicul „O lume a curenţilor de deplasare
Doresc să vă supun atenţiei un subiect care a început să mă frământe din ce în ce mai mult în ultima vreme şi care sper să mă mai frământe încă mult şi bine de acum încolo.

Este vorba de presupunerea că lumea ar fi alcătuită numai şi numai din curenţi electrici închişi care circulă prin fire nemateriale infinit de subţiri.

Ce părere aveţi, am putea construi o teorie coerentă a unor asemenea curenţi, care teorie să ne furnizeze rezultate interesante, corecte şi aplicabile în viaţa de zi cu zi?
Pe topicul „O lume a curenţilor de deplasare
[quote="virgil"]Notiunea de curent electric presupune neaparat existenta unei populatii de electroni in miscare. [/quote]Nu sunt de acord, Virgil. Există curent electric şi în absenţa sarcinilor.
[quote]Dar curentul de deplasare este altceva decat curentul electric, pentru ca el se produce in lipsa electronilor.[/quote]Exact! Ei, şi? Ce-i rău în asta? Eu am propus să construim nişte raţionamente bazate pe ipoteza că lumea este alcătuită numai din asemenea curenţi. Ai vreo idee?

De exemplu, ar fi posibilă o asemenea lume? Nu cumva toţi aceşti curenţi s-ar atrage într-o regiune mică a Universului? Ar trebui propusă vreo legătură între lungimea curentului şi intensitatea lui? Etcetera.
Pe topicul „O lume a curenţilor de deplasare
Putem să punem în evidenţă orice curent, chiar dacă acesta este numai curent de deplasare, prin faptul că orice curent produce câmp magnetic şi câmp electric. Şi chiar dacă ar fi o descoperire matematică, curentul de deplasare are o uriaşă însemnătate practică, de care putem profita construind o teorie a curenţilor de deplasare.

Dacă n-ai înţeles însemnătatea practică a curenţilor de deplasare, imaginează-ţi pentru început că ţie ţi-am propus să construim o teorie a curenţilor în general, nu neapărat a celor de deplasare. Aşa vei constata încet-încet că pornind de la această idee şi încercând să explicăm cauza acestor curenţi ajungem inevitabil la o idee mai consistentă, anume la ideea curenţilor de deplasare.
Pe topicul „O lume a curenţilor de deplasare
[quote="virgil"]Ca sa vorbim de curenti in general, este neaparat nevoie sa admitem existenta unui fluid [/quote]Te complici inutil. Încearcă să vezi lucrurile în mod abstract. Fizica este o ramură a matematicii. Ceea ce propun eu aici este o ramură a matematicii, o teorie riguroasă strictă în care lumea este alcătuită numai şi numai din bobine parcurse de curenţi electrici (alternativi sau continui?). Nu te chinui cu alte proprietăţi ale acestor bobine, aşa cum nu ne chinuim cu toate proprietăţile merelor atunci când le numărăm.
[quote]Mi-am pus intrebarea fireasca daca nu cumva curentul de deplasare reprezinta un astfel de proces de curgere a unei informatii. [/quote]Orice curent electric (deci mai ales cel obişnuit) este un astfel de proces de curgere a informaţiei, informaţia despre poziţia sarcinilor electrice în conductori.
[quote] Cu acestea fiind zise, ma intreb in continuare, in ce consta cele doua capete intre care are loc aceasta curgere. [/quote]Teoria propusă de mine scapă de această problemă, căci bobinele respective sunt supraconductori şi nu au capete de alimentare cu energie electrică, ci sunt veşnic parcurse de curent.
Pe topicul „O lume a curenţilor de deplasare
Da, e posibil să putem interpreta o particulă elementară ca fiind o bobină cu o spiră. Şi atunci nu am mai avea nevoie de noţiuni noi şi pompoase precum cea de „string” din moment ce avem deja noţiuni valoroase pe care încă nu le-am valorificat suficient.
Pe topicul „O lume a curenţilor de deplasare
Ţi-am mai spus, ca să poţi număra merele nu trebuie să ţii seama neapărat de culoarea lor sau de masa lor.
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
Am pus întrebarea şi [url=http://www.scientia.ro/qa/13878/precesia-pamantului-este-perpendiculara-liniile-camp-paralela-precum-este-unui-titirez]pe ScientiaQA[/url], dar n-am primit încă niciun răspuns serios, aşa că vă întreb şi pe voi, cu speranţa că poate aveţi vreo idee şi-mi veţi da măcar un răspuns serios:

Ştim că viteza unghiulară de precesie a unui titirez este [b]paralelă[/b] cu liniile câmpului gravitaţional în care precesează titirezul şi ştim că precesia Pământului se explică prin analogie cu precesia unui titirez. Dar viteza unghiulară de precesie a Pământului este perpendiculară pe liniile câmpului gravitaţional al Soarelui, nu paralelă.


Cunoaşte cineva vreo [b]formulă[/b] care să ne arate în ce mod apare această modificare drastică de direcţie a precesiei? Mai precis, dacă viteza unghiulară de revoluţie a Pământului pe orbită ar fi mult mai mică decât viteza unghiulară de precesie, atunci direcţia precesiei Pământului ar trebui să fie paralelă cu liniile de câmp. Atunci, care este formula care să ne arate că direcţia precesiei Pământului ar depinde într-un oarecare fel de raportul dintre modulul vitezei unghiulare de revoluţie şi modulul vitezei unghiulare de precesie?


Pun această întrebare în contextul presupunerii mele că explicaţia actuală a precesiei Pământului este [b]profund eronată[/b], presupunere bazată pe mai multe considerente, dintre care unul la îndemână este acesta privitor la direcţia precesiei.
Pe topicul „Cât de nou şi util este principiul lui Heisenberg?
Fizica cuantică ne prezintă cu mare pompă principiul ei de nedeterminare aşa cum l-a debitat Heisenberg şi ne spune că, vezi doamne, poziţia şi impulsul (sau energia şi timpul) nu pot fi determinate simultan cu precizie infinită.

Păi, haideţi să vedem ce spune Fizica clasică despre acest lucru. Să luăm întâi relaţia dintre poziţie şi impuls. Păi, cum dumnezeu să poţi determina simultan poziţia şi impulsul din moment ce pentru a cunoaşte impulsul (deci, viteza) ai nevoie de două poziţii determinate la momente diferite? ([url=http://abelcavasi.blogspot.ro/2013/02/pe-forumuri-in-ianuarie-2013.html?showComment=1360123738898#c4076435587668863518]L-am întrebat asta şi pe omuldinluna[/url], dar văd că deocamdată are ceva treabă pe Lună şi nu are vreme să-mi răspundă.)

Şi la fel cu energia şi timpul. Păi, cum dumnezeu să poţi determina simultan energia şi timpul din moment ce pentru a cunoaşte energia ai nevoie de variaţia impulsului într-un interval de timp dat?

Noa, cine mă lămureşte?
Pe topicul „Cât de nou şi util este principiul lui Heisenberg?
[quote="virgil"]Cred ca mai bine ca aici nu te poate lamuri nimeni;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Principiul_incertitudinii[/quote]Dacă citeşti mai cu atenţie ceea ce am scris, eu am întrebat altceva.


[quote="Razvan"]Ce ar fi de lămurit? Este exact aşa cum spui. Doar că acel principiu a fost emis în cadrul mecanicii cuantice şi nu al mecanicii clasice, dar este universal valabil.[/quote]Ar fi de lămurit de ce a fost nevoie de Heisenberg pentru a debita această mare, mare, mare descoperire. De ce a fost nevoie de sute de ani de la Newton încoace ca să ni se spună încă o dată truismul că impulsul nu poate fi măsurat deodată cu poziţia?

Şi ar mai fi de lămurit cât de util este acest lucru pentru practică. Cât de util este să ştii că impulsul nu poate fi măsurat niciodată la un acelaşi moment dat cu poziţia?
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="virgil"]Nu esti singurul care iti pui aceasta intrebare.
http://www.lovendal.net/wp52/precesia-echinoctiilor-fenomenul-care-demonstreaza-ca-soarele-nostru-are-un-companion/[/quote]Nu ştiu cum ai tras această concluzie, dar răspunsul tău este foarte superficial. Una este ceea ce întreb eu şi alta este ceea ce se scrie acolo. Te rog, Virgil, citeşte mai atent ceea ce întreb!
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="cris"]Foarte simplu.Pentru ca nu are nici o legatura cu cimpul gravitational al soarelui.Precesia e generata de micile asimetri de masa ale obiectului care se roteste.[/quote]Da, sună bine. Doar că asta este părerea ta, diferită de cea oficială. Şi părerea ta confirmă într-un fel părerea mea cum că explicaţia actuală este profund eronată.

[quote="Razvan"][justify]Vorbim de două feluri de precesie în cazul Pământului, mişcarea rezultantă fiind o combinare a celor două, cu denumirea de precesie generală.[/justify][/quote]Eh, aşa ziceţi voi astăzi, după ce explicaţia precesiei a devenit suficient de complicată pentru a deveni insuficientă. Dacă v-ar auzi Newton, s-ar cruci. Pe vremea lui se ştia de o precesie grasă şi bună pentru că încă nu fusese descoperită nutaţia (un fenomen mult mai slab şi mai greu de observat decât precesia grasă şi bună). Iar eu mă refer la acea precesie grasă şi clară, nu la abureli rezultate din habar-navutul a ceea ce înseamnă precesia unui corp solid şi din confundatul aiurea al precesiei cu nutaţia.

Deci, până la urmă, unde este formula care ne dă direcţia precesiei? După atâţia şi atâţia ani scurşi de la descoperirea ei de către Hiparch şi după atâţia şi atâţia ani scurşi de la explicaţia ei (eronată) dată de Newton, unde este formula?

Pe topicul „Cât de nou şi util este principiul lui Heisenberg?
[quote="Razvan"][justify]Pentru că abia odată cu studiul particulelor elementare a apărut problema măsurării impulsului şi poziţiei pentru viteze mari ale unui obiect (particulă). Pe timpul lui Newton fizica era aplicată pentru viteze ale corpurilor relativ mici, precizia măsurătorilor nefiind nevoită să ţină cont de acest principiu.[/justify][/quote]Păi, mie mi se pare că-i taman invers: este mai uşor (îţi trebuie precizie mai mică) să măsori poziţia unui corp mic (mult mai bine „localizat” decât un corp mare). De asemenea, este mai uşor să determini viteza unui corp rapid la care raportul dintre abatere şi valoare este mult mai mic.

[quote][justify]Cât despre utilitate, aceasta apare tocmai în fizica cuantică: fiind imposibil să se determine simultan poziţia şi impulsul pentru aceeaşi particulă, devine necesar ca acestea să fie descrise printr-un set de probabilităţi. Adică a condus la dezvoltarea conceptului de funcţie de undă.[/justify][/quote]Ete, na! La corpurile macroscopice de ce nu s-ar aplica asta? Ia să vedem, cât de (im)precis poţi măsura simultan (pardon, „SIMULTAN”, ca să-l [url=http://abelcavasi.blogspot.ro/2013/02/pe-forumuri-in-ianuarie-2013.html?showComment=1360122882347#c6459427374781680299]citez pe omuldinluna[/url]) impulsul şi poziţia unui corp macroscopic (ceresc, de pildă)? Ai aici nevoie de vreo probabilitate? Păi, probabilitatea de a măsura simultan poziţia şi impulsul (oricărui corp, că-i particulă, că-i planetă) [b]este nulă[/b] domnilor, nulă! Aţi auzit bine ce zic?

[quote="omuldinluna"]Ideea în mare este următoarea însă: [/quote]Vrei să spui că toată tărăşenia înşirată de tine ar contrazice faptul că probabilitatea de a măsura simultan poziţia şi impulsul este strict nulă? Apare aici vreun fel de probabilitate nenulă?

Voi aţi înţeles ce vă întreb eu? Aţi înţeles ce înseamnă „simultan”? Ca să măsori simultan ceva cu altceva trebuie să fie suficient un singur moment pentru măsurarea acelui ceva sau acelui altceva. Unul singur! Dar impulsul (viteza) nu poate fi măsurat(ă) dacă ai doar o singură valoare a poziţiei la un moment dat, ci îţi trebuie neapărat [b]două[/b] valori. E mai clar acuma?
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="Razvan"][justify]Nu ai o formulă de calcul propriu-zisă[/justify][/quote]Vrei să spui că nu avem o teorie care să explice precesia?[quote][justify]Mai nou, avem şi precesia [i]de Sitter[/i], lucru de care sigur nu ştia nici Newton şi cu atât mai puţin Hiparch.
[/justify][/quote]Fii bun şi lasă în pace precesia de Sitter şi alte măgării fără legătură cu problema ridicată de mine aici. Aici discutăm despre precesia mare şi grasă descoperită încă de la Hiparch şi „explicată” de Newton.
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="virgil"]Precesia Pamantului nu este aceiasi cu precesia unui titirez. [/quote]Nimeni nu se referă la identitatea perfectă dintre cele două, decât cei care vor să se afle-n vorbă. Toţi care vorbesc de explicaţia fenomenului consideră că precesia Pământului este aceeaşi cu precesia unui titirez pentru că au înţeles să se refere la partea lor comună, la fundamentul celor două fenomene, la asemănarea lor, la asemănarea cauzelor lor.
[quote] La titirez, centrul de greutate se afla deasupra punctului de sprijin, existand un echilibru instabil, ceia ce face ca abaterile ce apar intre proiectia centrului de greutate pe plan, si punctul de sprijin, sa dea nastere la un cuplu de forte (un moment de rasturnare) ce produce miscarea de precesie [/quote]Perfect până aici!
[quote]Pamantul este un giroscop liber in spatiul cosmic, asupra caruia actioneaza gravitatia Lunii ce introduce deformari ale elipsoidului de rotatie, care la randul lor produc miscarea de nutatie.  Soarele si Luna dau nastere unui cuplu de forte (moment de rasturnare) ce actioneaza asupra axei de rotatie a Pamantului, deoarece acesta este turtit la poli, si umflat la ecuator, avand drept consecinta precesia. Daca Pamantul ar fi un solid sferic nedeformabil, cu densitate uniforma, nu ar mai exista cuplul de rasturnare si nici miscarea de precesie.
Acceleratia gravitationala a Soarelui asupra Pamantului este de; Gsoare=5,89*10^-5 m/s^2; iar a Lunii este de; Gluna=3,0*10^-3 m/s^-2;
[/quote]Asta deja e vorbărie goală, pentru că adaugi elemente dăunătoare topicului, elemente care mai mult încurcă decât descurcă. Ce treabă are nutaţia din moment ce vorbim de precesie? Ce treabă are Luna din moment ce Newton a zis că [b]Soarele[/b] este cauza precesiei? Te rog să nu mai introduci elemente perturbatoare care au capacitatea să ne îndepărteze de nucleul topicului: [b]precesia lui Hiparch şi explicaţia lui Newton pentru această precesie[/b].
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="virgil"]Afla ca daca nu ar exista nutatie, nu ar exista nici precesie.[/quote]Asta de unde ai mai scos-o? Ai vreun argument, ori doar ai trântit afirmaţia asta numa' aşa ca să verşi ceva pe aici? Ar fi interesant dacă ar fi adevărat, pentru că atunci chiar că ar avea importanţă nutaţia în acest subiect. Din păcate pentru tine, precesia (de exemplu, la un titirez) poate exista bine-mersi fără să existe nutaţie (sau cu o nutaţie neglijabilă), dar nutaţia nu poate exista în absenţa precesiei. Un argument este chiar şi faptul că Hiparch a descoperit doar precesia, nu şi nutaţia.

Apreciez şi eu că te implici în subiecte, dar te rog să o faci mai cu băgare de seamă ca să nu deviem foarte mult de la subiect.
Pe topicul „Cât de nou şi util este principiul lui Heisenberg?
[quote="omuldinluna"]Nu ai nevoie de două valori. Imaginează-ți că ai un ”tun” de particule și un ecran fluorescent, astfel încât să poți determina și poziția particulei, că lasă o pată unde a lovit ecranul, și viteza ei la impact căci cunoști distanța dintre tun și ecran și timpul scurs între lansare și impact. [/quote]Degeaba ştii distanţa de la tun până la ecran. Ca să cunoşti viteza în momentul atingerii ecranului [b]presupui[/b] că viteza până la ecran este constantă. Deci, presupunere. Altfel spus, nici dacă stai în cap, la un ([b]singur[/b]) moment dat (la acela în care poţi determina poziţia) nu vei putea cunoaşte niciodată impulsul, [b]nici măcar aproximativ[/b]. Până nu ţi-e clar asta, nu putem merge mai departe. Aşadar, la restul comentariului n-am mai avut tragere de inimă să-l aprofundez.
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="Razvan"][justify][quote="Abel Cavaşi"]Aici discutăm despre precesia mare şi grasă descoperită încă de la Hiparch şi „explicată” de Newton.[/quote]Şi ce nu e clar la această precesie?[/justify][/quote]Păi, să încep iară raţionamentul? Nu e clar cel puţin direcţia!
[quote][justify] Formulă generală care să o definească n-ai să găseşti[/justify][/quote]De ce să nu găseşti? E interzis? Sau nu găseşti pentru că nu există încă o teorie a fenomenului? Ok, să zicem că nu găseşti (pentru singurul motiv că fenomenul nu are o explicaţie clară în spate!). Atunci hai să încercăm să o găsim noi. De altfel, pe undeva chiar de-aia am şi deschis topicul. Să găsim noi o formulă corectă care să explice fenomenul, ori să explice măcar direcţia precesiei, formulă cu care să vedeţi cât de absurdă este explicaţia actuală (de la Newton încoace).

Dacă e cazul, ar fi interesant un rezumat istoric al evoluţiei explicaţiilor aduse acestui fenomen, căci chiar şi această evoluţie tumultuoasă poate scoate în evidenţă, pentru un ochi fin, marile puncte slabe ale explicaţiei actuale dată precesiei.
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="Razvan"][justify]Păi o asemenea formulă ar presupune o rezolvare a problemei celor 3 corpuri, dacă luăm în considerare doar Soarele, Pământul şi Luna, fără a mai considera şi influenţele planetare.[/justify][/quote]Iară bagi Luna în ecuaţie? N-are Luna nicio treabă cu precesia! Newton n-a avut nevoie de Lună ca să explice precesia. Şi nici de celelalte planete. El a „explicat” precesia numai cu Soarele. Restul sunt perturbaţii. Fenomenul de bază este cauzat de Soare (în opinia lui Newton). Ai ceva împotriva explicaţiei lui Newton?
Pe topicul „Cât de nou şi util este principiul lui Heisenberg?
Bănuiam eu că treaba ta nu e, dar nu eram sigur. :D
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="Razvan"][justify]Atunci ai simplificat problema pentru doar două corpuri, unul considerat punctiform (Soarele) iar celălalt având o distribuţie de masă repartizată diferit într-un volum  dat[/justify][/quote]Noa, în sfârşit, pot considera că m-ai înţeles şi că am revenit din nou pe drumul pe care vreau să vă duc (cât m-or mai ţine răbdările şi cheful).[quote][justify]Te încumeţi să pui astea într-o ecuaţie? Pe mine mă depăşeşte.
[/justify][/quote]Acuma ce, doamne, poate fi aşa de greu din moment ce problema este foarte asemănătoare cu problema mişcării titirezului? La titirezul ce se mişcă pe o masă n-a fost nevoie de cine ştie ce mari scamatorii pentru a găsi direcţia precesiei. Ce complicaţii aşa de mari aduce mişcarea unui titirez în câmpul gravitaţional al Soarelui?
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="Razvan"][justify]Titirezul are distribuţia de masă uniformă.[/justify][/quote]Noa, şi? Acuma vrei să te legi şi de neuniformităţile masei Pământului? Crezi că Newton când a explicat precesia a avut nevoie să considere că Pământul ar fi stratificat sau că are suprafaţa neregulată? Să fim serioşi. Nu ne trebuie o asemenea precizie infinită pentru a putea determina direcţia precesiei. Dimpotrivă, chiar cred că un raţionament calitativ ar fi suficient pentru aceasta.
[quote][justify] Plus de asta, titirezul îl poţi considera ca învârtindu-se într-o poziţie fixă faţă de câmpul gravitaţional al Pământului pe când Pământul prezintă o mişcare de revoluţie în câmpul gravitaţional al Soarelui iar axa sa proprie de rotaţie  are o înclinaţie faţă de planul eclipticii. Toate astea intervin în forma finală a ecuaţiei mişcării.[/justify][/quote]Normal că apar mici deosebiri, iar noi vom încerca să vedem cum influenţează ele rezultatul final privind direcţia precesiei. Şi nu poţi spune că titirezul aflat pe o masă poate fi considerat în repaus faţă de centrul Pământului. Dimpotrivă, într-o secundă suprafaţa Pământului parcurge sute de metri împreună cu titirezul, aşa că nu văd nici măcar aici aşa mari deosebiri fundamentale între cele două situaţii. Tu vezi vreo deosebire aşa de mare încât să explice direcţia complet răsturnată a precesiei Pământului faţă de cea a unui titirez?
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="Razvan"][justify][quote="Abel Cavaşi"]Şi nu poţi spune că titirezul aflat pe o masă poate fi considerat în repaus faţă de centrul Pământului. Dimpotrivă, într-o secundă suprafaţa Pământului parcurge sute de metri împreună cu titirezul, aşa că nu văd nici măcar aici aşa mari deosebiri fundamentale între cele două situaţii.[/quote]Aici amesteci sistemele de referinţă: titirezul e luat ca fix în raport cu suprafaţa Pământului, nu se învârte în jurul ei ca Pământul în jurul Soarelui.[/justify][/quote]Eşti culmea! Tu crezi că precesia titirezului ţine seama de sistemul de referinţă pe care îl alegi? Ce amestec? De ce n-ar fi valabil şi pentru Pământul faţă de Soare ceea ce este valabil pentru titirezul faţă de Pământ? Crezi că dacă aş lua un reper solidar cu titirezul precesia titirezului s-ar modifica? Cum influenţează sistemul de referinţă direcţia precesiei? Aveţi aşa o boală a sistemelor de referinţă, zău aşa...
[quote][justify][quote]Tu vezi vreo deosebire aşa de mare încât să explice direcţia complet răsturnată a precesiei Pământului faţă de cea a unui titirez?[/quote]Deosebirea e că titirezul nu-l vei putea învârti cu axa de rotaţie perpendiculară pe un perete, aşa că văd mai bună comparaţia cu o roată de bicicletă a cărui ax poţi să-l orientezi în ce direcţie vrei. [/justify][/quote]N-am înţeles nimic. Fii bun şi explică-mi ca unui muritor de rând. Ce treabă are peretele aici? Sau masa? Crezi că în absenţa mesei pe care stă titirezul acesta ar precesa în jurul altei axe?
[quote][justify]Echivalenţa cu titirezul aleasă de tine s-ar preta doar dacă  titirezul s-ar afla pe orbită stabilă în jurul Pământului, unde ai putea să-i orientezi axa de rotaţie perpendiculară pe liniile de câmp gravitaţional şi să vezi ce se întâmplă.[/justify][/quote]Aha. Şi ce crezi că s-ar întâmpla cu titirezul de pe orbită? Crezi că precesia lui ar fi perpendiculară pe planul orbitei? De ce crezi că precesia lui nu ar fi tot paralelă cu liniile câmpului, aşa cum este la suprafaţa Pământului?
[quote][justify]Între timp iată că am mai găsit câteva formule de calcul a precesiei[/justify][/quote]Ce ai găsit tu nu sunt formule de calcul al precesiei, ci ditamai texte de citit care să mănânce cât mai mult din timpul omului. Şi dacă arunci o privire fugară peste ele, vei vedea că niciuna nu ne spune ceva despre faptul că la viteze mici de revoluţie direcţia precesiei Pământului ar trebui să fie exact ca aceea a precesiei unui titirez. Noi avem nevoie de [b]o singură formulă[/b] care să explice direcţia precesiei. Nu avem nevoie de milioane de formule, ci de una singură.
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="Razvan"][justify]axa de rotaţie a titirezului faţă de Pământ e orientată diferit decât axa de rotaţie a Pământului faţă de Soare. De aceea ţi-am dat exemplul cu titirezul pe orbită.[/justify][/quote]Acuma pricep ce n-ai înţeles: n-ai înţeles că direcţia precesiei [b]nu depinde[/b] de direcţia iniţială a axei de rotaţie! Aprofundează asta, că-i faină! :D
[quote][justify]Din câte văd eu tu vrei o formulă din care să rezulte direcţia axei de rotaţie a Pământului în raport cu Soarele sau cu planul eclipticii. Asemenea formulă nu există, pentru simplul fapt că atât Pământul cât şi celelalte planete au axele de rotaţie determinate de fenomene şi interacţiuni produse de-a lungul existenţelor sale (vezi cazul planetei Uranus, despre care se poate spune că practic se rostogoleşte pe orbită).
[/justify][/quote]Când o să înţelegi că direcţia precesiei nu depinde de direcţia iniţială a axei de rotaţie, o să ai o revelaţie şi o să vezi cum pică tot ce spui aici.
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
Da, Răzvan, direcţia precesiei (când spunem „direcţia precesiei” ne referim la direcţia vectorului viteză unghiulară de precesie) nu depinde de orientarea iniţială a momentului cinetic. Oricum va fi orientat iniţial momentul cinetic, el va începe să tindă să se culce pe cuplu. Indiferent dacă tu vei lăsa titirezul să preceseze pe masă sau vei agăţa titirezul de un perete vertical, momentul cinetic al titirezului va descrie un con cu vârful înspre centrul corpului care generează câmpul gravitaţional ce creează cuplurile.

La fel ar trebui să se întâmple şi cu Pământul dacă precesia lui ar fi produsă de Soare. Conul precesiei ar trebui să fie orientat cu vârful spre centrul Soarelui în orice moment şi în orice poziţie s-ar afla Pământul pe orbită. Ceea ce nu se întâmplă.

Da, Virgil, direcţia precesiei este axa în jurul căreia se roteşte axa de rotaţie. Astfel, axa de rotaţie mătură suprafaţa unui con cu vârful înspre centrul câmpului ce creează cuplurile. Te-ai mai apropiat de înţelegerea situaţiei? Cum ţi se pare mai nou?
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="Razvan"]Corect ce spui, dar ţine cont că titirezul are un punct de sprijin care este în exteriorul centrului său de greutate, pe când în cazul Pământului unde apare acel punct de sprijin?[/quote]Contează că obţii un cuplu, nu contează cum îl obţii. Ne interesează doar direcţia cuplului şi planul în care se poate afla cuplul.

Hai să definim cumva aceste noţiuni. Planul în care se poate afla cuplul va fi numit planul precesiei. Direcţia precesiei este mereu perpendiculară pe planul precesiei. Tototdată, planul precesiei este perpendicular pe liniile câmpului. De aici rezultă că direcţia precesiei este paralelă cu liniile de câmp.
[quote="virgil"]nu pozitia axei giroscopului in campul gravitational conteaza, ci forta perturbatoare care este data de o masa atarnata excentric fata de axa giroscopului.[/quote]De acord. Asta ziceam şi eu. Eşti pe drumul bun. Rămâi pe el şi vei înţelege împreună cu noi cum stau lucrurile cu precesia Pământului.
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
Ce ai calculat, Virgil?
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
Foarte relevantă problemă şi, culmea, nu mi-a mai pus-o nimeni încă. O să mă gândesc la ea şi o să-ţi dau un răspuns cât mai curând. Până atunci, gândeşte-te cam ce direcţie şi în ce plan s-ar afla un asemenea eventual cuplu.
Pe topicul „Calculul precesiei Pamantului
Deocamdată, n-am înţeles următoarele:
-rolul Soarelui;
-deducerea „masei perturbatoare”;
-cât de justificat este să consideri că Pământul este un corp sferic omogen;
-direcţia precesiei.
Pe topicul „Calculul precesiei Pamantului
[quote="virgil"][quote="Abel Cavaşi"]Deocamdată, n-am înţeles următoarele:
-rolul Soarelui;
-deducerea „masei perturbatoare”;
-cât de justificat este să consideri că Pământul este un corp sferic omogen;
-direcţia precesiei.[/quote]
1. Soarele impreuna cu Luna formeaza cuplul de forte, numai Luna singura nu da nastere la un cuplu. [/quote]Să înţeleg că asta-i teoria ta personală? Ce ne facem atunci cu explicaţia lui Newton care nu avea nevoie de Lună? Şi ce ne facem cu precesia atunci când Luna este cam în aceeaşi poziţie cu Soarele (că doară n-o fi mereu în partea opusă)?
[quote]3. Pamantul nu este un corp sferic omogen, insa momentul de inertie s-a calculat considerand un corp sferic de masa cunoscuta, deoarece abaterea de la sfericitate este destul de mica, iar eu am luat in calcul o raza medie, si o densitate medie. [/quote]De unde ştii care este densitatea medie a Pământului?
[quote]4.Totdeauna directia precesiei este in sensul de rotatie al giroscopului.[/quote]Ce vorbeşti? Tu vezi ce spui? Mai gândeşte-te!
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="Razvan"][justify]Păi ce aş putea să-ţi spun decât că variaţia forţei gravitaţionale solare la afeliu şi periheliu produce o variaţie a momentului cinetic existent al Pămîntului, având ca rezultat apariţia unei mişcări de precesie.[/justify][/quote]Nu orice cuplu produce precesie (variaţie în direcţie a momentului cinetic). Un cuplu mai poate produce şi modificarea modulului momentului cinetic. Aşadar, cuplul total poate fi descompus într-o componentă paralelă cu axa de rotaţie a Pământului şi într-una perpendiculară pe această axă. Pentru a explica direcţia precesiei, noi avem nevoie de componenta perpendiculară pe axa de rotaţie.

În plus, trebuie să ţinem seama de faptul că explicaţia actuală a precesiei (asupra căreia vreau să vă deschid ochii) spune că precesia se datorează nesfericităţii Pământului. Atunci avem aşa: la solstiţii cuplul este maxim, iar la echinocţii cuplul este nul. La solstiţii cuplul este paralel cu ecliptica, iar pe măsură ce Pământul se deplasează spre echinocţii cuplul îşi schimbă orientarea, iese din planul eclipticii şi îi scade modulul. Deci, încă nu văd cum ar putea el să lase ca precesia să fie mereu perpendiculară pe ecliptică.
[quote][justify]Dar încă odată trebuie să precizez, la fel ca la început, că acest caz este unul ideal, în care nu s-a ţinut cont de efectul combinat al Lunii şi al distribuţiei neuniforme a masei Pământului.[/justify][/quote]Fii bun şi nu complica lucrurile. Am sperat că ai înţeles la ce se referă Newton când explică precesia. Lasă baltă Luna, pentru dumnezeu, nu te lua după Virgil!
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="Razvan"][justify]Văd că tu doreşti să analizăm precesia Pământului doar din perspectiva Soare-Pământ[/justify][/quote]Nu eu doresc asta, ci [b]aşa trebuie[/b], din moment ce [b]aşa a explicat Newton[/b] precesia şi din moment ce explicaţia lui [b]nu a fost contrazisă de nimeni[/b] şi din moment ce eu vreau să arăt că [b]această explicaţie[/b] este eronată! Newton nu a invocat Luna pentru a explica precesia, iar Luna a început a fi invocată mai mult doar când s-a constatat că nutaţia are legătură cu mişcarea Lunii, legătură despre care Newton n-a avut habar.
[quote][justify]dar prin menţiunea mea am vrut să precizez că asupra planetei noastre acţionează simultan mai multe cupluri de forţe care îi determină precesia, iar [i]a nu complica lucrurile[/i] înseamnă a ne raporta la un caz idealizat şi care nu va putea fi conform cu circumstanţele reale.[/justify][/quote]Nu este corect raţionamentul. Niciodată nu vom putea lua în calcul absolut toate cuplurile ce pot acţiona asupra Pământului, aşa că trebuie să ne limităm la cel mai mare cuplu care produce cel mai clar fenomen. Iar cel mai clar fenomen este precesia, descoperită încă de Hiparch, restul fiind doar perturbaţii. Iară mă obligi să-ţi explic asta? Credeam că am închis subiectul ăsta pueril şi că suntem pe drumul bun.
[quote][justify]Ai mai spus că: "[i]Pentru a explica direcţia precesiei, noi avem nevoie de componenta perpendiculară pe axa de rotaţie.[/i]" Care este, după părerea ta, acea componentă, în cazul ideal Soare-Pământ?
[/justify][/quote]Acea componentă este proiecţia cuplului total pe planul format de axa de rotaţie şi liniile câmpului gravitaţional. Dacă admitem că momentul iniţial al studiului este la solstiţiu, atunci această componentă este paralelă cu planul eclipticii şi produce numai precesie, nu şi rotaţie. Însă, pe măsură ce trece timpul, cu Pământul apropiindu-se de echinocţii, ar trebui ca axa de rotaţie să înceapă să descrie o mică porţiune dintr-un con cu vârful orientat spre Soare. Ceea ce nu se observă. De ce?
Pe topicul „Calculul precesiei Pamantului
[quote="virgil"]Daca imparti masa la volum, afli precis densitatea medie. [/quote]Virgil, dragă, asta este valabil doar în cazul unui Pământ omogen. De unde ştii tu aşa de sigur că Pământul este omogen şi că nu cumva înspre centru este majoritatea masei sale?
[quote]Inainte de a ma gandi, arata-mi un exemplu care sa dovedeasca ca nu este asa. [/quote]Adică să-ţi arăt că direcţia precesiei nu coincide cu direcţia rotaţiei? Sau să-ţi arăt că faci confuzie între direcţie şi sens?
[quote][quote]Ce ne facem atunci cu explicaţia lui Newton care nu avea nevoie de Lună? [/quote]
Eu nu cunosc explicatia lui Newton. [/quote]Serios? Atunci să înţeleg că este o teorie personală?
[quote] Cat priveste pozitiile Lunii in raport cu Soarele, eu am mers pe niste valori medii, si trebuie tinut cont si de faptul ca nici pamantul nu sta pe loc, iar inertia lui este mare, vezi si tu ca are nevoie de 18 ani pentru nutatie.[/quote]Păi, sigur, e uşor să ne jucăm cu valorile cum vrem noi, să le mediem cum vrem noi şi să iasă cum vrem noi. Uite, de exemplu, de ce medierea nu ţi-a dat o poziţie a Lunii care să fie spre Soare, nu în partea opusă? Cu ce este mai justificată poziţia Lunii opusă Soarelui decât poziţia de aceeaşi parte cu Soarele?
Pe topicul „Calculul precesiei Pamantului
Noa, aşe-mi place, când îţi dai seama că explicaţia actuală are probleme şi că merită auzite şi alte variante.

Eu am o altă explicaţie pentru precesie. Eu zic că precesia Pământului se datorează [b]inerţiei[/b] la precesie, aşa cum rotaţia Pământului se datorează inerţiei la rotaţie. Această explicaţie nu ne conduce la direcţii absurde ale precesiei.
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
[quote="Abel Cavaşi"][quote][justify]Ai mai spus că: "[i]Pentru a explica direcţia precesiei, noi avem nevoie de componenta perpendiculară pe axa de rotaţie.[/i]" Care este, după părerea ta, acea componentă, în cazul ideal Soare-Pământ?
[/justify][/quote]Acea componentă este proiecţia cuplului total pe planul format de axa de rotaţie şi liniile câmpului gravitaţional. [/quote]Scuze, trebuie să revin, am uitat două cuvinte, este vorba de proiecţia cuplului pe planul perpendicular celui format de axa de rotaţie şi liniile de câmp.
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
De fapt, nici aşa nu m-am exprimat suficient de riguros cu componenta, căci pot exista o infinitate de plane perpendiculare pe planul format de axa de rotaţie şi liniile de câmp. Trebuie ca din această infinitate să alegem unul singur, iar acela este singurul plan care este perpendicular pe axa de rotaţie. Poate ar trebui să denumim cumva aceste plane, ca să ne putem referi la ele mai comod.
Pe topicul „Calculul precesiei Pamantului
Când am spus că precesia se datorează inerţiei am făcut o analogie cu rotaţia şi trebuie să te aştepţi la o analogie mai profundă.

Iată cum stau, de fapt, lucrurile. Încep cu rotaţia ca să se înţeleagă mai bine analogia. Ştim cu toţii că un punct material lăsat liber tinde să se deplaseze în linie dreaptă, cu impuls constant. Pentru a devia traiectoria unui punct material şi a o transforma într-un cerc trebuie să acţionăm asupra lui cu o forţă centripetă continuă. Dacă eliberăm pentru o fracţiune de secundă un asemenea punct material de forţa centripetă care acţionează asupra sa, vom constata că punctul material va căpăta instantaneu o mişcare rectilinie.

Aşadar, pentru ca Pământul să se rotească necontenit în jurul axei sale este necesar ca toate corpurile de pe suprafaţa Pământului să fie acţionate reciproc (în perechi) de forţe centripete continue. Odată stabilite aceste forţe centripete continue în perechi (de exemplu, prin solidificare), rotaţia continuă la nesfârşit datorită inerţiei şi n-o mai poate bruia nimic din interior.

Ei bine, la fel stau lucrurile şi cu precesia (şi cu nutaţia şi cu toate celelalte perturbaţii ale rotaţiei (precesia însăşi este o perturbaţie a rotaţiei)), în concepţia mea. Dacă lăsăm liber un corp, atunci tendinţa lui firească este ca momentul său cinetic să se conserve şi numai dacă acţionăm asupra sa cu un cuplu numai atunci vom constata o variaţie (precesie) a momentului cinetic. Dacă mai multe asemenea corpuri cu momente cinetice se împerechează („solidifică”) şi acţionează între ele cu cupluri opuse, atunci precesia poate continua la nesfârşit datorită inerţiei şi n-o mai poate bruia nimic din interior.
Pe topicul „De ce precesia Pământului este perpendiculară pe liniile de câmp, nu paralelă precum este cea a unui titirez?
Da, şi acest plan are importanţa lui şi este unic, aşa cum spui.
Pe topicul „Calculul precesiei Pamantului
Da, bineînţeles, dacă e un singur giroscop, atunci e aşa cum spui tu. Dar eu am sugerat că suprafaţa Pământului este un giroscop „legat” prin nişte fire invizibile de un alt giroscop, aflat undeva în miezul său lichid. Cele două giroscoape au împreună momentul cinetic total conservat şi precesează în sensuri opuse, aşa cum impulsurile corpurilor aflate diametral opus pe suprafaţa Pământului aflat în rotaţie sunt opuse şi variază.
Pe topicul „Calculul precesiei Pamantului
N-am înţeles ce trebuie să dovedesc, dar încerc. Încerc să mă folosesc din nou de analogia cu mişcarea de rotaţie. Un corp lăsat liber se deplasează în linie dreaptă, impulsul său este constant. Deci, pentru a-i menţine traiectoria deviată este necesar să existe forţe.

La fel, un corp lăsat liber are momentul cinetic constant (momentul cinetic „se deplasează” în linie dreaptă). Pentru a varia momentul cinetic este nevoie de cupluri. Deci, cuplurile joacă pentru momentul cinetic acelaşi rol pe care îl joacă forţele pentru impuls.

Impulsul corpurilor de pe suprafaţa Pământului este variabil în direcţie. La fel, momentul cinetic al corpurilor de pe suprafaţa Pământului este variabil în direcţie.

Pentru a menţine starea de mişcare a unui sistem în rotaţie este suficient ca particulele sistemului să fie legate între ele prin fire (invizibile) care să modifice direcţia impulsului. Pentru a menţine starea de mişcare a unui sistem care precesează este suficient ca particulele sistemului să fie legate între ele prin fire (invizibile) care să modifice direcţia momentului cinetic.

Cam aşa am încercat să-ţi prezint analogia. Acuma încearcă şi tu să înţelegi ce am spus.
Pe topicul „Cum ar putea un om simplu să promoveze propria sa descoperire ştiinţifică?
Să presupunem că un om simplu a realizat în văgăuna sa o mare descoperire ştiinţifică. Ce ar trebui el să facă pentru a-şi promova descoperirea? Ce posibilităţi realiste există pentru ca descoperirea lui să ajungă unde trebuie? Unde trebuie să ajungă descoperirea lui?
Pe topicul „Calculul precesiei Pamantului
[quote="virgil"]Daca corpul respectiv se afla la pol, cu axa de rotatie paralela cu axa de rotatie a pamantului, momentul cinetic al corpului nu sufera nici o miscare de precesie. [/quote]Faci ce faci şi în fiecare mesaj musai să strecori o perlă. Păi, cum să nu aibă nicio mişcare de precesie, din moment ce suprafaţa Pământului precesează?
[quote]Modificarea continua a traiectoriei punctelor materiale ale corpului sub forma de precesie se face cu acumulare de energie, iar incetarea precesiei se face cu eliberare de energie. [/quote]Asta de unde dumnezeu ai mai scos-o?
[quote] De aceia lagarele corpurilor in rotatie, supuse  miscarii de precesie, sufera uzuri suplimentare care pot duce la distrugerea sistemului. [/quote]Nu, uzurile se datorează frecărilor, nu faptului că precesia ar acumula sau ceda energie. Poţi obţine asemenea uzuri şi fără precesie. De exemplu, şi la rotaţii apar uzuri ale lagărelor, dar nimeni nu contestă faptul că există inerţie la rotaţie. Încearcă să-ţi menţii trează mintea la ceea ce am scos în evidenţă: inerţia la precesie. Ca să nu zic vorba aia: „unde dai şi unde crapă”.
[quote]Mai cred ca miscarea de precesie a corpurilor ceresti se face cu emisiune de unde gravitationale, pe care din pacate nu le putem pune in evidenta inca.[/quote]Mnoa, ăsta-i on alt subiect.
Pe topicul „Problema mileniilor în viziunea lui meteor...
[quote="Dacu"]cred că ar fi bine să intervină şi [color=green]curiosul[/color] şi poate chiar şi [color=red]Răzvan[/color] şi [color=red]Abel[/color] şi să vadă cine greşeşte dintre noi doi[/quote]Bun, hai că încerc să văd despre ce e vorba, dar pentru asta încearcă să nu mă obligi să citesc tot ce aţi scris despre acest subiect şi fă-mi un scurt rezumat despre cea mai arzătoare problemă a ta din acest subiect şi voi încerca să-i dau de capăt.
Pe topicul „Cum ar putea un om simplu să promoveze propria sa descoperire ştiinţifică?
[quote="Dacu"]Depinde de descoperire [/quote]Să zice, o descoperire revoluţionară în matematică.
[quote]dar oricum eu cred că ar trebui să o facă cunoscută unui specialist de încredere. [/quote]Cum, dacă nu răspunde la scrisori niciun specialist „de încredere”?
[quote]Este adevărat că în Japonia chiar şi pentru numai o idee primeşti bani pe măsura acelei idei? :idea: [/quote]Nu ştiu, dar ar fi excelent să fie adevărat în România. Atunci forumul acesta ar fi plin de oameni bine plătiţi :) .
Pe topicul „Calculul precesiei Pamantului
[quote="virgil"]eu ti-am dat un exemplu de constatare imediata, nu peste 26000 de ani. [/quote]Pământul precesează deja [b]astăzi[/b]. Nu trebuie să aştepţi 26000 de ani ca să vezi asta.
[quote]fortele presupun un consum de energie [/quote]Nu. Forţele [b]perpendiculare[/b] pe traiectorie nu efectuează lucru mecanic. La fel, nici cuplurile perpendiculare pe momentul cinetic nu consumă lucru mecanic. Iar eu la alea m-am referit. [quote]Am vazut niste experiete cu titirezul facut in spatiul cosmic, cred ca acolo in imponderabilitate si in lipsa de frecare, se poate constata aceasta inertie.[/quote]De acord. Şi, ce facem, mergem până acolo să constatăm inerţia la precesie? Experimentele văzute de tine nu au avut ca obiectiv descoperirea inerţiei la precesie, căci nu orice tip de asemenea experiment poate scoate în evidenţă această inerţie. Trebuie să creezi acea legătură între două corpuri care precesează prin firele invizibile de care vorbeam, legătură care să permită doar cupluri perpendiculare pe momentele cinetice ale celor două corpuri ca să nu apară consum de energie şi ca să poată fi scoasă în evidenţă inerţia la precesie.
Pe topicul „Cum ar putea un om simplu să promoveze propria sa descoperire ştiinţifică?
[quote="negativ"]Solutia pentru locuitorii României ar fi sã-si ia descoperirea la spinare si sã devinã cetãteni ai unui stat interesat de asa ceva. :D [/quote]Greu, prea greu aşa ceva pentru un om simplu, fără bani. Ceva mai uşor, mai ieftin, nu ştii?
Pe topicul „Calculul precesiei Pamantului
[quote="virgil"]Prea complicata ideia asta si fantezista totodata. [/quote]Da, pare şi complicată şi fantezistă (pentru că încă nu ai înţeles-o). Dar, gândeşte-te ce implicaţii majore ar avea dacă ar fi adevărată. De altfel, toate marile idei au părut la origine ca fiind complicate şi fanteziste. Nu te lăsa pradă unor asemenea slăbiciuni.
[quote] Ca doua pendule Maxwell legate intre ele, cand se infasoara unul, celalalt se desfasoara, si invers. Este un alt mod de a intelege conservarea momentului cinetic.[/quote]Într-adevăr, fain exemplu pentru ilustrarea inerţiei la rotaţie şi implicit pentru conservarea momentului cinetic. Pentru ilustrarea inerţiei la precesie îţi trebuie ceva asemănător pentru a constata conservarea unei alte mărimi: impulsul volumic.
Pe topicul „Cum ar putea un om simplu să promoveze propria sa descoperire ştiinţifică?
Mulţumesc, Răzvan, pentru munca depusă! Într-adevăr, o asemenea listă poate oferi o speranţă. Rămâne să vedem care dintre ele ar fi receptivă la un om simplu, care ar oferi un feedback pozitiv.
Pe topicul „Cum ar putea un om simplu să promoveze propria sa descoperire ştiinţifică?
Corect, Dacule! Cam asta vreau să scot în evidenţă, că ceva nu e în regulă cu publicaţiile astea şi că au alte interese decât promovarea Ştiinţei.

Vă dau un exemplu de [url=http://www.scientificbulletin.upb.ro/?page=instructiuni]două cerinţe absurde[/url]:
[quote="scientificbulletin.upb.ro"] 6. Lucrările vor fi respinse dacă ... nu sunt redactate corect în limba engleză (franceză sau germană).
9.  Autorii vor declara pe propria răspundere că articolul sau părţi ale lui nu au mai fost publicate anterior în alte reviste.
[/quote] Şi, din câte îmi amintesc, fiecare asemenea publicaţie are asemenea puncte absurde. Adică de ce să nu public eu în limba română? Şi adică de ce să nu pot publica eu şi în altă parte? Cum îşi permit să introducă asemenea reguli nedrepte când e vorba de Ştiinţă?
Pe topicul „Cum ar putea un om simplu să promoveze propria sa descoperire ştiinţifică?
Cuvinte frumoase, negativ! Ele mă ajută să subliniez din nou necesitatea de a face din acest forum unul suficient de riguros, de interesant şi de corect încât să poată rivaliza cu asemenea publicaţii nedrepte. Puneţi cu toţii mâna şi contribuiţi la dezvoltarea acestui forum pentru ca el să poată creşte cum se cuvine în ochii sistemului oficial şi să poată deveni un reper ştiinţific cel puţin în România.
Pe topicul „Bancuri......
Fain banc! Îmi aminteşte de următorul:

Se întâlnesc doi prieteni în faţa unei berării şi zice unul către celălalt:
--Salut, bei o mere?
--Beau.
--Noa, intră că te aştept.
Pe topicul „Cum ar putea un om simplu să promoveze propria sa descoperire ştiinţifică?
Noa, mulţumim că ne-ai amintit de importanţa citărilor. Păi, ăsta e criteriu de încredere în Ştiinţă? Citările? Unde am ajuns? Încotro se îndreaptă Ştiinţa oficială?
Pe topicul „Cum ar putea un om simplu să promoveze propria sa descoperire ştiinţifică?
[quote="Razvan"][justify]Citarea reprezintă tocmai recunoaşterea de către comunitatea ştiinţifică a valorii unei lucrări.
Altfel, oricine îşi poate face un blog sau site, unde să scrie vrute şi nevrute. Dar cine să afle de ele? Poate vreun internaut plictisit care n-are ce face şi navighează pe net aiurea. În niciun caz o comunitate ştiinţifică, singura în măsură să-i evalueze lucrarea.
[/justify][/quote]Nu zic că citarea n-ar fi valoroasă în sine, dar e o greşeală colosală ca această citare să fie luată drept argument de bază pentru valoarea unei lucrări. Păi, cum, nu [b]adevărul[/b] primează? Şi dacă adevărul primează, atunci ce dacă acest adevăr se află pe un blog sau pe un sait aiurea? O doare mâna pe comunitatea aia ştiinţifică să intre pe net şi să caute adevărul? De ce netul este rezervat doar unui „internaut plictisit care n-are ce face şi navighează pe net aiurea”? Ca ce chestie? De unde şi până unde sunt regulile astea?

Chestia asta cu citarea seamănă a manelizare a Ştiinţei! Păi, de când şi până când valoarea adevărului depinde de numărul de vizualizări? Nu, Răzvan, nu sunt de acord cu manelizarea Ştiinţei. Ştiinţa trebuie să fie cernută altfel, nu cu vizualizări. Ştiinţa trebuie să fie accesibilă şi oamenilor simpli, nevizualizaţi încă.


[quote="negativ"][justify]apoi sã te gîndesti sã traduci lucrãrile personale pentru aducerea la cunostinta comunitãtii stiintifice internationale.[/justify][/quote]Îmi place ce spui în general, dar aici trebuie un mic amendament. În primul rând, românii nu sunt o comunitate chiar atât de neglijabilă încât să spui că a scrie lucrările în română echivalează cu a ţine ideile pentru tine. În al doilea rând, nu cred că omul simplu şi genial trebuie să-şi bată prea mult capul cu traducerile. Mai degrabă cred că ar fi de datoria unor experţi în traducere să se ocupe de asemenea munci. Mai precis, consider că o publicaţie serioasă ar trebui să aibă pe lângă ea nişte experţi în traducere care să se ocupe ei de traducerea textului din română în limba de circulaţie internaţională. Asemenea experţi cunosc mai bine decât autorul care sunt termenii mai utilizaţi ce pot fi echivalaţi cu noţiunile din lucrare.
[quote][justify]nu existã gîndire înafara limbajului. [/justify][/quote]Tocmai de aceea trebuie să lăsăm omul simplu şi genial să gândească în limba sa maternă şi să nu-l obligăm să se chinuie cu ceva la care nu se pricepe prea bine, precum ar fi traducerea din română în engleză.
[quote][justify]Pãi dacã unul care publicã pe Wikipedia riscã sã fie gresit înteles de cititorii sãi, cîtã încredere mai poti avea în astfel de "publicisti" ? Acesta este motivul pentru care publicatiile serioase sunt foarte riguroase cu privire la formã.[/justify][/quote]Legat de aceasta, nu cred că omul simplu care nu ştie mai nimic din engleză ar putea să facă o traducere mai bună decât nişte experţi care asta fac toată ziua.
[quote][justify]Cît despre importanta citãrilor, este evidentã în contextul socio-economic actual, dar cum "nihil novum sub sole", pare de bun simt sã nu te împãunezi cu teorema lui Pitagora, pe care si eu o "descoperisem" înainte de a mã duce la scoalã, fiind foarte dezamãgit dupã aceea de faptul cã cineva mi-o luase înainte acum mai bine de 2000 de ani. [/justify][/quote]De acord şi cu importanţa citărilor, dar nu sunt de acord cu punerea mai presus a acestora decât adevărul însuşi. Ridicarea atât de sus a importanţei citărilor poate duce (şi chiar duce) la ilegalităţi precum „citează-mă tu şi te voi cita şi eu”.

[quote="meteor"]Pentru aceea este nevoe a se crea Arhiv- Academie (internationala), care imi doresc demult sa fie.[/quote]Excelentă idee şi ea confirmă încă o dată faptul că [b]este nevoie de o schimbare în modul în care este promovată Ştiinţa[/b], o schimbare care să permită oamenilor valoroşi să acceadă acolo unde le este locul.
Pe topicul „Cum ar putea un om simplu să promoveze propria sa descoperire ştiinţifică?
[quote="cris"]Reticenta fata de persoane care nu au un renume in mediul stiintific trebuie inteleasa pentru ca rar apare ceva interesant de la o persoana complet anonima.[/quote]Aş putea înţelege asta dacă ar costa foarte mult ca să descoperi şi să valorifici persoanele anonime. Dar, raportul dintre pierdere şi câştig este infim în asemenea cazuri, deci guvernele ar trebui să ia mai în serios problema valorificării oamenilor simpli. Nu de alta, dar se aruncă bani grei pe activităţi cu totul şi cu totul inutile, aşa că nu văd de ce nu s-ar „arunca” nişte bani oficiali şi pe o asemenea muncă valoroasă de descoperire a geniilor anonime. Aşa că nu ai scuze, cris :) .

[quote="Razvan"]Nu m-ai înţeles: e vorba de citarea autorului în reviste ISI, ca mod de evaluare a aportului său în ştiinţă, nu a lucrării. Una e să-ţi apară numele de 20 de ori, ca autor a 20 de lucrări ştiinţifice şi alta e să fii "pomenit" de 20 de ori ca autor al aceleiaşi lucrări.[/quote]Normal că diferă cele două, dar tot nu mi se pare corect să valorifici un om după numărul de pomeniri sau după numărul de lucrări elaborate.
Pe topicul „Cum ar putea un om simplu să promoveze propria sa descoperire ştiinţifică?
Ai dreptate, cam aşa ar trebui să facă un om care vrea să-şi publice ideile cu orice preţ. Din păcate, când mă gândesc câte mofturi am întâlnit de-a lungul unor asemenea demersuri, câte uşi închise, câte interese meschine, mă apucă din nou greaţa. Până nu-mi va trece greaţa asta cronică, o să mai rămân o vreme doar pe net.
Pe topicul „Cum ar putea un om simplu să promoveze propria sa descoperire ştiinţifică?
Da, mi-ar plăcea să avem o secţiune pe forum în care să îi ajutăm pe autori să-şi traducă lucrările în engleză. Cât despre mine, şi eu aş putea fi ajutat în această privinţă de către binevoitori. Iar dacă s-ar deschide asemenea perspective minunate pe forum, mai că m-ar apuca pofta să redactez ceva cât mai interesant...

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate