Căutați ceva anume?

marți, 1 noiembrie 2011

Pe forumuri în octombrie 2011


Pe topicul „propuneri ...
Îmi place ideea, George! Ce crezi că ar mai trebui făcut pentru ca ea să se concretizeze şi să putem deveni ceva mai mult decât un grup „de vorbit discuţii”? Ce secţiune ar mai trebui să deschid şi nu este deja?
Pe topicul „propuneri ...
[quote="eugen"]Apare foarte multa informatie care se rasfira ca apele si nu se aduna intr-un torent concentrat, care sa produca efecte mai practice. [/quote]Aşa este. Visez şi eu să putem evita răsfirarea informaţiei. Dar asta se face cu multă autodisciplină din partea utilizatorilor, în sensul ca ei să nu devieze un subiect şi să deschidă topice noi, specializate numai pe o anumită idee.

[quote]Ma gandesc (s-a mai propus): n-ar fi posibil un topic specializat, cu dezvoltari personale la pozitiile unde fiecare se pricepe mai bine? [/quote]Am creat un [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/f66-forum-specializat]forum specializat[/url] în care poate scrie doar eugen, deocamdată.

[quote]De pilda ne alegem prin consens, cativa forumisti, o tema sistematica. De exemplu Free Energy. [/quote]Am creat un [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/f67-free-energy]subforum pentru Free energy[/url]. Eşti liber să-l dezvolţi aşa cum îţi place, fără să fii deranjat de intervenţii nedorite. Poţi vorbi acolo cu cine vei alege tu. Îmi spui cine este utilizatorul căruia să-i dau permisiuni de scriere acolo şi s-a făcut.

[quote]De asemeni cred ca se poate face o sectiune cu cele mai reusite, mai elaborate postari. [/quote]Mă gândesc că forumul specializat pe care l-am deschis adineauri îndeplineşte şi această cerinţă. Spuneţi-mi ce subiecte vi se par bune să apară acolo şi s-a făcut.
Pe topicul „propuneri ...
[quote="george"]Poate ca aceste topicuri au nevoie de o "intrare" in care poate posta oricine dar nu apare decat ce e selectat.Cine face selectia...,ramane sa vedem.[/quote]Vrei să fac o secţiune specializată în care doar anumite subforumuri să fie vizibile pentru vizitatori, celelalte rămânând vizibile doar pentru utilizatorii forumului? Se poate face şi aşa. Rămâne să-mi confirmi dacă am înţeles bine şi chiar vrei o asemenea secţiune separată.
Mulţumesc pentru răspunsul de calitate!

-1). În măsura posibilităţilor, mi-ar plăcea să detaliem puţin răspunsurile tale. De exemplu, cred că ar merita să faci efortul de a înţelege eventuala corectitudine a teoremei, pentru a putea elimina eventual cuvântul „probabil”.

De asemenea, mi-ar plăcea să înţeleg de ce consideri că recurenţa este artificială. Eu am impresia că ea rezultă ca o consecinţă, din moment ce implică apariţia unui număr natural în studiul curbelor. Apoi, până la generalizarea în mai multe dimensiuni, cred că este mai important să înţelegem deocamdată bine teorema pentru cele trei dimensiuni ale noastre.
-2). Sunt întru totul de acord. Teorema aceasta este o simplă constatare cantitativă care ne spune de fapt că [b]orice curbă (rectificabilă) din spaţiu se înfăşoară în jurul unei drepte unice[/b]. Iar, dacă îi conferim un sens fizic profund, identificând această dreaptă tocmai cu traiectoria descrisă de centrul de masă al sistemului studiat, atunci se poate închega un studiu original al mişcării.

Desigur că este mult de lucru în viitor şi că se poate face mai mult cu această teoremă (dacă este corectă şi necunoscută încă). Nu ştiu dacă vreo nouă teorie bazată pe teorema de recurenţă ar trebui neapărat să deducă valori ale constantelor universale (mie îmi pare că nu, din moment ce nici teoriile actuale nu o fac şi nu sunt considerate totuşi metafizică).

Din fericire, cu mijloacele mele primitive, am început deja să „construiesc” o teorie nouă în Fizică (pe care o numesc Fizica elicoidală). Şi aş fi foarte bucuros dacă ai putea să dai o mână de ajutor la dezvoltarea ei.

Mulţumesc încă o dată!
Mulţumesc pentru colaborare, HarapAlb.
[quote author=HarapAlb link=topic=3261.msg48240#msg48240 date=1317660284]Cand calculezi [tex]\theta_{n+1}[/tex] si [tex]\omega_{n+1}[/tex] esti sigur ca numitorul este intotdeauna diferit de zero [/quote]
Numitorul la care te referi pentru a-l calcula pe [tex]\theta_{n+1}[/tex] este [tex]\omega_n[/tex]. Dacă [tex]\omega_n[/tex] ar fi nul, atunci triedrul de ordinul [i]n[/i] ar fi invariabil, deci ne-am situa în cazul particular trivial în care derivatele versorilor sunt toate nule. Ori, un asemenea triedru nu există (cel puţin din punct de vedere fizic) ceea ce contrazice una dintre ipotezele pe care se bazează teorema.
[quote] si ca termenul de sub radical este intotdeauna mai mare sau egal cu zero ? [/quote]Mă gândesc că (iar din punct de vedere fizic), atât [tex]\omega_n[/tex], cât şi [tex]\dot\theta_n[/tex] sunt numere reale, deci pătratul lor este pozitiv.
[quote]Ce se intampla daca nu se indeplinesc conditiile astea ? [/quote]Obţinem rezultate care contravin realităţii fizice. Este ca şi cum ai pune cam aceleaşi întrebări în legătură cu formula de variaţie relativistă a masei.
[quote]Folosind radicalul si functia arctan se pot obtine mai multe valori posibile, cum le-ai dedus ? [tex]\theta_{n+1}[/tex] si [tex]\omega_{n+1}[/tex] pot lua mai multe valori sau numai una ? Trebuie sa te asiguri ca toate variabilele sunt bine definite in toate cazurile posibile.
[/quote]Da, toate complicaţiile acestea pot apărea, dar numai într-un context matematic. Din punct de vedere fizic (singurul punct de vedere care mă interesează) ele nu pot apărea.

Oricum, obiecţiile formulate de tine sunt relevante, mai ales pentru matematică. Ele se rezolvă simplu prin adăugarea unor ipoteze banale în teoremă care să elimine aceste nedumeriri. De exemplu, putem adăuga (explicit) în enunţul teoremei condiţiile ca [tex]\omega_n[/tex] şi [tex]\theta_n[/tex] să aparţină mulţimii numerelor reale nenule.

Cu o asemenea adăugire, cum ai răspunde la întrebările puse?
Ok, am reţinut şi răspunsul tău.
Pe topicul „Teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet
[quote author=HarapAlb link=topic=3261.msg48266#msg48266 date=1317751498]
Constructia "Teoremei de recurenta" este una pur matematica, acolo nu sunt prezentate argumente de natura fizica. [/quote]Consider că folosirea punctului pentru derivată (semnificând, deci, derivata în raport cu timpul) denotă clar că teorema se vrea a fi una de Fizică. Cu această ocazie ţi-am răspuns cu anticipaţie şi la problema ridicată privind derivata în raport cu timpul. Oricum, nu e nicio problemă faptul că noi clarificăm (subliniem) aici despre ce este vorba.
[quote]Cred ca e important ca teorema sa fie riguros formulata matematic, de fapt tu ar trebui sa cunosti lucrurile astea ca matematician. [/quote]Ai dreptate. Dealtfel, ai văzut că teorema se poate formula şi mai riguros, cu adăugirile de rigoare şi e posibil ca formularea ei independentă de vreo condiţie fizică ar putea aduce rezultate noi utile chiar şi pentru teoria actuală a curbelor, având în vedere că şi în acel domeniu sunt încă multe necunoscute fundamentale.
[quote]Nu stiu cum ai ajuns la relatiile de calcul ale lui [tex]\theta_{n+1}[/tex] si [tex]\omega_{n+1}[/tex] [/quote]O schiţă a raţionamentului prin care am ajuns la aceste relaţii este evidenţiată în [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/02/un-raspuns-pentru-alexandru-rautu.html]răspunsul pe care i l-am oferit lui Alexandru Răuţu[/url] la aceeaşi problemă.
[quote]insa forma lor generala ar putea fi ceva de genul:

[tex]\theta_{n+1} = \arctan\frac{\dot{\theta}_n}{\omega_n} + f(n)\pi[/tex]

[tex]\omega_{n+1}=(-1)^{g(n)}\sqrt{\dot{\theta}_n^2+\omega_n^2}[/tex]

unde [tex]f,g:\math{N}\rightarrow\math{Z}[/tex]  [/quote]
Interesantă propunerea ta! Probabil, ea ar putea generaliza teorema, nu ştiu acum. Important este să înţelegem că o asemenea propunere [b]nu este necesară[/b] (din punctul meu de vedere) pentru corectitudinea teoremei.
[quote]De unde stim ca alte valori decat cele indicate de tine reprezinta situatii imposibil din punct de vedere fizic ? Poate ca alegerea unei valori sau alteia depinde de [i]n[/i]. Daca ai folosit in rationament argumente fizice pentru a deduce formulele de recurenta cred ca e important sa le prezinti. [/quote]Desigur. Dacă răspunsul pentru Alex nu te satisface, sunt pregătit să vin cu detalii oricât de amănunţite. Deşi cred că ar fi mai uşor dacă ai lua teorema ca atare şi ai analiza demonstraţia ei pentru a descoperi dacă am greşit ceva la calcule (în ipoteza că derivatele sunt în raport cu timpul, [tex]\omega_n[/tex] fiind viteza de rotaţie a triedrului de ordinul [i]n[/i], iar [tex]\theta_n[/tex] fiind unghiul pe care îl face tangenta triedrului de ordinul [i]n[/i] cu această viteză de rotaţie).
Fie a>0 şi b>0. Definim atunci unghiul [eq]\theta[/eq] prin relaţia [eq]\tan\theta=\frac{a}{b}[/eq] şi mai definim [eq]\lambda=\sqrt{a^2+b^2}[/eq]. Ştim că

[eq]\sin\theta=\frac{\tan\theta}{\sqrt{1+\tan^2\theta}}[/eq].

Acum, dacă vei înlocui valorile vei obţine rezultatul căutat. Se pare că [b]e nevoie de convenţia explicită ca a şi b să fie pozitive[/b] pe care eu doar am subînţeles-o pentru mine. Mulţumesc pentru observaţie!

Mai departe?
[quote author=HarapAlb link=topic=3261.msg48292#msg48292 date=1317852110]Teorema e pur matematica, indiferent de notatia folosita. Daca tu crezi ca formula lui Frenet se refera la derivata in raport cu timpul uita-te in wikipedia si vei avea o surpriza :) [/quote]Dacă formulele lui Frenet în forma dată de autorul lor relaţionează doar parametrii geometrici ai curbei, asta nu înseamnă că noi nu le putem folosi şi pentru a relaţiona parametrii cinematici ai mişcării pe curba respectivă. Pentru asta e suficient să presupunem că pe curba dată se poate mişca un mobil. De aici va rezulta şi că triedrul lui Frenet cu originea în mobilul respectiv se roteşte cu o anumită viteză unghiulară. Dacă crezi că pentru a verifica corectitudinea teoremei trebuie să detaliez modul în care se face această trecere, atunci voi detalia şi acest aspect, deşi teorema de recurenţă se poate scrie şi în forma simplă pentru parametrii geometrici în reprezentarea naturală.
[quote]Eu cred ca e necesara, cel putin o discutie in cuvinte in care sa justifici de ce ai ales valorile astea si nu altele. Formula cu arctan si introdus-o fara nici un fundament fizic si prin urmare valoarea obtinuta nu este legata de nici o semnificatie fizica, in link-ul pe care mi l-ai dat nu am gasit raspuns la intrebarea asta. Mai mult, curbura si torsiunea unei traiectorii pot fi pozitive sau negative. Ai acolo multe combinatii de semne intre cei doi parametrii fizici (curbura si torsiunea). Cum ai ales valoarea arctan-ului de zici ca e singura care are [i]semnificatie fizica[/i]?[/quote]Pentru a deduce valorile respective am parcurs următorii paşi:
-1). Am ţinut seama de faptul că formulele lui Frenet ne spun (printre altele) că [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Darboux_vector]vectorul lui Darboux[/url] este [b]mereu perpendicular pe normala[/b] triedrului lui Frenet.
-2). Dată fiind perpendicularitatea dintre vectorul lui Darboux şi normală, am definit un alt triedru format din versorul vectorului lui Darboux, normală şi produsul lor vectorial. (Am numit acest triedru, [b][url=https://abelcavasi.wiki.zoho.com/Triedrul-complementar-al-lui-Frenet.html]triedrul complementar al lui Frenet[/url][/b].).
-3). Am verificat dacă triedrul complementar al lui Frenet satisface şi el formulele lui Frenet.
-4). Am constatat cu mare bucurie că da, triedrul complementar al lui Frenet satisface şi el formulele lui Frenet, doar că noua „curbură” şi noua „torsiune” au o altă formă decât cea pentru triedrul lui Frenet, formă dată de relaţiile demonstrate cu teorema de recurenţă.
[quote]Teorema nu pot lua ca atare pentru ca are lacune. [/quote]Din păcate, încă nu am înţeles care sunt lacunele.
[quote]Tu vrei sa verific ca ai derivat bine functiile trigonometrice ? Poate am vreo surpriza ;D[/quote]Exact, e posibil să fi greşit la calcule în cursul demonstraţiei, poate vreun semn sau vreo funcţie prost derivată. Ca să putem trece liniştiţi de la pasul 1) (privind corectitudinea teoremei) la pasul 2) (privind valoarea ei în Fizică).
[quote author=HarapAlb link=topic=3261.msg48302#msg48302 date=1317889666]O formula sau un calcul care sa sustina afirmatia asta ? Nu cred ca e vorba doar de o simpla asociere sau relationare de parametrii. [/quote]Dacă mobilul se deplasează pe curbă cu o viteză de modul v, atunci avem relaţia [tex]\omega=v\sqrt{\kappa^2+\tau^2}[/tex]. Aceasta este formula care ne dă modulul vitezei de rotaţie a triedrului lui Frenet. Direcţia şi sensul vitezei de rotaţie sunt date de [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Darboux_vector]vectorul lui Darboux[/url]. Unghiul [tex]\theta[/tex] pe care îl face tangenta triedrului lui Frenet cu vectorul lui Darboux este dat de raportul dintre curbură şi torsiune. Mai precis, [tex]\tan\theta=\frac{\kappa}{\tau}[/tex]. Aceste două formule fac legătura între parametrii cinematici ai curbei (adică [tex]\omega[/tex] şi [tex]\theta[/tex]) şi parametrii săi geometrici (adică [tex]\kappa[/tex] şi [tex]\tau[/tex]).

[quote]Vad ca eviti sistematic raspunsul la intrebare.
Repet, faptul ca nu exista in prezentarea ta nici un rationament noua curbura si noua torsiune le-ai fixat arbitrar (prin intermediul noilor parametri theta si omega). De ce e semnificativ fizic alegerea facuta de tine si nu formulele pe care le-am prezentat eu ?[/quote]Ca să nu ne mai complicăm cu nişte parametri cinematici, vom folosi doar parametrii geometrici [tex]\kappa[/tex] şi [tex]\tau[/tex]. Vrem să arătăm că şi triedrul complementar al lui Frenet (pe care îl voi numi, începând de astăzi, [b]triedrul lui Darboux[/b], în onoarea celui care a descoperit vectorul lui Darboux) satisface formulele lui Frenet. Pentru aceasta definim triedrul lui Darboux ca fiind dat de trei versori, primul fiind versorul vectorului lui Darboux, ce poate fi numit [b]tangenta Darboux[/b] notat cu [tex]\vec\Omega[/tex], al treilea (notat [tex]\vec D[/tex]) (adică, [b]binormala Darboux[/b]) fiind normala Frenet luată cu semnul minus şi al doilea (notat [tex]\vec U[/tex]) şi numit [b]normala Darboux[/b]) fiind produsul vectorial dintre binormala Darboux şi tangenta Darboux definite anterior. Mai precis, avem că triedrul lui Darboux este definit de versorii:

- [tex]\vec\Omega=\frac{1}{\sqrt{\kappa^2+\tau^2}}(\tau\vec T+\kappa\vec B)[/tex] ;
- [tex]\vec U=\vec D\times\vec\Omega[/tex] ;
- [tex]\vec D=-\vec N[/tex].

Arată-mi care sunt derivatele acestor versori în raport cu parametrul natural, iar eu îţi voi arăta că noua curbură şi noua torsiune nu se definesc arbitrar, ci se definesc în funcţie de relaţiile pe care le vei obţine tu.
Pe topicul „Depasirea pe autostrada
Eu zic că te bagi, iar dacă iei amenda faci contestaţie. N-au decât să inventeze un indicator pentru interzicerea trecerii de pe o bandă pe alta.
Pe topicul „Depasirea pe autostrada
Probabil, şoferii aceia români sau turci pe care i-ai văzut tu sunt mai isteţi decât alţii, au înţeles regulamentul ceva mai bine şi ştiu că aia [b]nu e depăşire, ci trecere de pe o bandă pe alta[/b]. Dar mă îndoiesc că alţii o consideră depăşire.
Ok. Acum că ai înţeles de unde vin relaţiile, cum ai răspunde la cele două întrebări din primul post?
[quote="evanghellidis"]Pai daca a si b nu pot fi nule, atunci cum descrii o simpla traiectorie rectilinie, macar pe o portiune? Ai un corp care cade spre pamant. Traiectoria lui o sa fie mereu o curba cu torsiune si curbura nenula? [/quote]Se pare că teorema spune că [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/10/linia-dreapta-se-postuleaza.html]nu există traiectorie rectilinie[/url] şi că aceasta este doar o aproximaţie. Dealtfel, dacă ne uităm în jurul nostru, constatăm că toate corpurile se deplasează pe traiectorii curbate. Bunăoară, chiar şi corpul care cade spre Pământ descrie o traiectorie curbată odată cu Pământul.
[quote]Triedrul lui Frenet nu rezulta din existenta miscarii. Observam ca lucrurile se misca, le descriem intr-un fel anume, postuland anumite relatii intre lucrurile pe care le observam. Triedrul Frenet e un sistem de coordonate, la fel ca triedrul cartezian, pana la urma o serie de simboluri carora le asociem un anumit inteles. [/quote]Într-adevăr, tocmai în acest sens am susţinut şi eu deosebirea între aura de îngeraş şi triedrul lui Frenet. Ultimul ne este infinit mai util în descoperirea proprietăţilor mişcării.
[quote]Mie mie se pare ca rationamentul tau este de forma[/quote]Ok. Am înţeles opinia ta şi răspunsurile tale la întrebările din primul post: consideri că teorema este corectă (pentru valorile pozitive ale curburii şi torsiunii), dar este complet inutilă şi metafizică. Greşesc cumva?
Sunt de acord cu o mare parte a spuselor tale şi îţi mulţumesc pentru răspunsuri. Voi căuta în continuare să scot ceva util din această teoremă.
[quote="evanghellidis"]Daca vrei un raspuns mai direct, ia-o asa: nu te-as finanta sa cercetezi asta, daca as avea bani de investit.[/quote]Îmi place mult acest răspuns. El îmi clarifică direcţia în care trebuie mers. Mai precis, înţeleg că trebuie să caut ceva practic în teorema asta. Ok, o să mai caut, să văd ce pot găsi. Mulţumesc pentru timpul pe care l-ai investit în acest dialog!
Pe topicul „propuneri ...
Ok, am şters forumul acela. Oricând poţi reveni, cerându-mi deschiderea unui asemenea forum dacă cumva constaţi că nu eşti mulţumit. Aveţi cu toţii dreptul să vă răzgândiţi de câte ori doriţi.
Pe topicul „propuneri ...
Mulţumesc pentru propunere, sadang şi mă bucur că vrei să te implici într-un asemenea proiect interesant. Am creat forumul dorit, numit „[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/f65-free-energy]Free energy[/url]”. Aici pot deschide topice chiar şi vizitatorii, dar acest lucru se poate schimba după dorinţă.
E ciudat că nu ne putem strânge mai mulţi (şi eu am aplicat pentru acest job). Consider că (mai ales) pentru un începător este un loc de muncă acceptabil, în ciuda argumentelor contra destul de bune care au fost ridicate de colegii de forum. Eu încerc şi sper să-mi placă. Nu mă tem de cele 13 ore şi, implicit, nici de faptul că vom fi pironiţi la belgian, din moment ce avem acolo acces la internet :) , ci mă tem că nu o să am unde să-mi cazez soţia, decât pe bani grei (condiţia de a fi împreună cu ea (în cel mai scurt timp) este esenţială, eliberatoare (oriunde e ea eu sunt „acasă”)!).
Pe topicul „Demontarea teoriei Dan Preda
Pe topicul „[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t398-conjectura-preda-in-geometrodinamica-elicoidala#8023]Conjectura Preda in Geometrodinamica Elicoidala[/url]”
[quote="WoodyCAD"]dupa vizionarea solenoidului PREDA...au facut ravagii...![/quote]Dane, apreciez ceea ce faci, pasiunea ta minunată pentru Fizică! Cu siguranţă [b]vei fi un nume[/b] în cărţile (cel puţin, româneşti ale) Fizicii viitorului datorită experimentelor foarte interesante pe care le faci.
Mai trebuie să lucrezi la câteva aspecte: să devii oarecum mai organizat, să te exprimi mai riguros, să foloseşti noţiuni mai bine definite şi să devii [b]conştient de limitele tale[/b], în sensul de a nu-ţi aroga mai multe descoperiri decât ai făcut de fapt.

Nu uita că deocamdată eşti doar un [b]experimentator modest[/b] care nu ştie nici măcar care dintre experimentele sale este cel revoluţionar, cel care nu a mai fost realizat încă de nimeni până acum ([b]ai[/b] asemenea experimente). Concentrează-te! Redu noianul de experimente pe care le faci la unul singur, unul nemaivăzut încă!
Pe topicul „Solutii de iesire din criza
[quote="gafiteanu"]Nu degeaba cei puternici, cei care conduc lumea[/quote]Părerea mea este că [b]cei cu adevărat puternici conduc o altă lume[/b], una veşnică, una spirituală, o lume a ideilor, o lume a descoperirilor importante. Aceia sunt cu adevărat puternici. Restul sunt nişte marionete supuse instinctului de turmă prin care vor cu orice preţ prosperitate de moment.

De asemenea, mai cred că suntem doar într-o [b]criză financiară[/b], nu şi într-o criză a lumii de idei. Mai mult, criza financiară este doar a celor săraci şi cinstiţi, nu a celor bogaţi şi hoţi. Într-o astfel de lume am ales să fiu puternic, am ales să fiu independent de ea, am ales să fac [b]mari descoperiri[/b].
Deschid aici un topic în care puteţi cere solicitări asemănătoare celei pe care o formulez eu aici.

Dane, aş dori să pot conversa cu tine în forumul tău. Îmi permiţi? Desigur, eu, ca şi administrator, aş putea scrie deja acolo, dar n-o voi face niciodată dacă nu-mi permiţi asta. Eventual, voi modifica din mesajele tale dacă încalcă foarte grav reguli importante.
Pe topicul „Flacara Solida
Interesant fenomen! E pentru prima dată că aud de aşa ceva!
Pe topicul „Demontarea teoriei Dan Preda
[quote="WoodyCAD"]ABEL, nu sunt interesat sa fiu... UN NUME [/quote]Asta-i o mare minciunică ce nu merge la utilizatorii acestui forum. Serios? Păi, atunci de ce tot inventezi noţiuni pompoase care se termină cu „Preda”, precum, „solenoidul Preda”, „conjectura Preda”, etcetera? Vezi, cum te prind cu gogoşile? Încă o dată, te sfătuiesc să nu-ţi arogi mai multe decât ai deja, ca să fii apreciat cu adevărat pentru ceea ce ţi se cuvine. Lasă mofturi precum „sunt vârful de lance al” bla, bla, bla...

[quote]DEOCAMDATA SOLENOIDUL PREDA....NU POATE FI REPLICAT [/quote]Altă minciunică. Păi nu ţi-am arătat eu că îţi fac o asemenea măgărie cu două spire paralele parcurse de curenţi opuşi?

[quote][u]EU NU MA INSCRIU IN NICI UN FEL DE.....REGULI![/u] [/quote]Altă moftureală de VIP. Ba, te înscrii într-o mulţime de reguli. De exemplu, ai două mânuţe, ca şi maimuţele, doi ochi, ca şi maimuţele (şi nu poţi evita asta), ai învăţat să scrii şi faci tot posibilul să foloseşti scrisul, ai învăţat să te supui faptului că pentru a posta un mesaj trebuie să deschizi un calculator, să te conectezi la internet, să apeşi un buton, etcetera. Te înscrii într-o mulţime de reguli.

Mai trebuie să te înscrii încă în câteva ca să te poţi considera cu adevărat liber. A te supune regulilor nu e un handicap, ci e un avantaj. Dacă te supui regulilor, parcurgi mai mulţi kilometri pe autostradă decât dacă mergi anapoda. Fii dăştept şi nu te mai lăuda cu prostii!
Ce să înţeleg de aici, că pot sau nu pot să-ţi răspund acolo? Sau vrei ca atunci când îţi răspund să fiu altul? Sau vrei să-ţi răspund doar când te pot lăuda? Sau vrei să-ţi răspund doar când am idei?

Uite, de exemplu, eu vreau să-ţi pun mii de întrebări acolo. Mă primeşti sau nu?
Pe topicul „Demontarea teoriei Dan Preda
O să mă gândesc mai bine la ce ai spus, cris, dar te rog să fii şi tu mai indulgent cu el. S-ar putea să ai dreptate si Dan să nu fi descoperit nimic interesant, ci doar să prezinte munca altora ca fiind munca lui. Iar asta ar fi destul de grav.

Dar deocamdată sunt hipnotizat de farmecul [b]pasiunii lui Dan pentru Fizica elicoidală[/b], de capacitatea lui de a munci în această direcţie, de a manipula imagini şi de a crea filmuleţe. De asemenea, am speranţa vie că [b]încercările lui mă ajută[/b] indirect să trezesc lumea oficială la noua Fizică ce va să vină în viitor – Fizica elicoidală.

Şi, de ce nu, de multe ori el îmi stimulează imaginaţia şi mi-o îndrumă. De exemplu, filmuleţele pe care le-a postat azi m-au făcut să mă întreb dacă [b]nu cumva[/b] curenţii electrici sunt nişte fluide în rotaţie aşa cum sugerează el.
Pe topicul „Solutii de iesire din criza
Am scris recent [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/10/legea-raportului-dintre-venituri.html]un articol[/url] despre o soluţie realistă de ieşire din criza financiară. Vorbesc acolo despre limitarea raportului dintre venitul maxim şi venitul minim, la orice nivel al societăţii. Asta trebuie să facă, din punctul meu de vedere, toţi conducătorii lumii.
Pe topicul „Solutii de iesire din criza
Puterea cade în faţa mulţimilor. Atunci când mulţimile vor înţelege, vor începe să se organizeze şi vor acţiona. Dar mulţimile nu au înţeles încă şi, mai mult, nici măcar nu au aflat că există soluţii, precum cea propusă de mine. Şi atunci starea actuală va mai dura.
Excelent raţionamentul, Vio! Aşa am gândit şi eu. Mai mult, aprofundarea limbii franceze este pentru mine un vis frumos care are şanse să mi se împlinească în acest mod.
Pe topicul „deplasarea in timp
[quote="WoodyCAD"]GARGARA,
.......am gasit 3 firimituri...din 5 in 5 m....nu am gasit TIMPUL....cine poate sa-l gaseasca....sa-l puna pe masa!
....
TIMPUL NU EXITA.....NU ESTE REALITATE!
....
CINE ARE ALTE IDEI.....altele decat ...POVESTI....ROG SA PUNA TIMPUL....PE MASA....ca o realitate existentiala![/quote]Dane, nici numărul 7 nu poate fi pus pe masă. Cu toate acestea, el există. La fel curentul electric, lumina, centrul Pământului, nu pot fi puse „pe masă” cu toate că există. Riscăm să ne pierdem timpul dacă întrerupi cu neadevăruri topice atât de drăguţe...

Eventual spune că aceasta este [b]părerea[/b] ta, nu striga aici cu majuscule ceva ce nu este adevărat.
Ai reuşit o sinteză foarte interesantă aici. Dacă ea este adevărată, atunci este foarte valoroasă!
Pe topicul „[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t396-deplasarea-in-timp#8084]deplasarea in timp[/url]”
[quote="cris"]Cat timp Dan Preda repeta obsesiv o ideie fixa eu consider ca ar fi intelept sa-l ignoram pana se convinge si Abel ca trebuie scos de pe forum.[/quote]După cum vezi, cris, am creat [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/f67-forum-interzis-lui-dan]un forum în care Dan nu poate posta[/url]. Deci, în spiritul libertăţii de exprimare, nu suntem nevoiţi să-l scoatem de pe forum. Dacă vrei să deschizi vreun subiect în care el să nu poată avea acces, îl poţi deschide acolo.
[quote="curiosul"]O sa incerc sa le scanez si le atasez intr-un mesaj ulterior si sa-mi spui parerea ta.[/quote]Din păcate, nu am capacitatea de a verifica în ce măsură este adevărată premisa pe care te bazezi, pentru că subiectul mă depăşeşte. Mie mi-a plăcut foarte mult sinteza pe care ai făcut-o şi am considerat că trebuie s-o spun ca să te încurajez ca şi pe viitor să extragi asemenea rezultate generalizatoare.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Faine probleme, Răzvan!
[quote="Razvan"]dacă un punct este adimensional, atunci cum putem obţine un segment de dreaptă (cu o dimensiune finită) alăturând mai multe puncte? [/quote]O [b]infinitate[/b] de puncte alăturate este cu totul altceva decât o finitate de puncte alăturate. La fel şi pentru restul întrebărilor. Deci, trebuie să înţelegi întâi această proprietate remarcabilă a infinitului. În acest context, încearcă să înţelegi şi faptul că între [b]oricare[/b] două puncte (numere) se mai găseşte un punct (număr).
[quote]Există vreo relaţie matematică prin care "ceva" adimensional să capete o dimensiune finită în plus? Sau implicaţia ar fi ca punctul să aibă totuşi o dimensiune discretă. În acest caz ar putea fi asimilat unei sfere, sau a altei figuri geometrice?[/quote]Aici nu se transformă punctul în altceva, ci se asociază [b]mai multe[/b] puncte, iar asocierea lor dă naştere la ceva [b]calitativ diferit[/b] de punct. Infinitul (şi, în general (dar neriguros şi imprecis), multul) dă naştere la [b]salturi[/b] calitative.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
[quote="Razvan"]Interesantă mi se pare ideea lui [i]nic[/i]:[quote]Dacă suprapunem unul sau mai multe planuri rămâne tot un plan.
Numai un plan în mișcare poate crea spațiu, forme geometrice. Nu exista spațiu cu doua dimensiuni.[/quote] [/quote]Hmmm, abia acum am înţeles şi eu ideea lui prin care scoate în evidenţă rolul mişcării aici.

[quote]Asta ar putea însemna că doar mişcarea, după anumite axe, poate determina acel salt [b]"calitativ diferit"[/b] generând dimensiunile pe care le percepem?[/quote]Din fericire, eu cred că nu. Mai precis, eu cred că infinitul îşi face treaba şi în absenţa timpului. Şi mai precis, pe un segment de dreaptă există [b]simultan[/b] toate punctele, iar ele sunt în număr infinit.
Pe topicul „deplasarea in timp
[quote="WoodyCAD"]Pentru restul, 7 NU EXISTA....abstractizarile....NU SUNT REALITATI....curentul electric...o umbra a realitatii, un efect de care ne folosim..![/quote]Realitatea este o mulţime de relaţii între asemenea „umbre”. Dacă vrei, realitatea este ea însăşi o umbră. Dacă crezi că mărul de pe masa ta este mai real decât numărul 7, te înşeli amarnic.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
[quote="Razvan"]Bine, bine, dar totuşi ce poate determina [b]saltul calitativ[/b][/quote]
Am impresia că nedumeririle tale denotă că încă nu ai aprofundat [b]distincţia clară[/b] între finit şi infinit.

În jurul tău există o infinitate de puncte, de lucruri, de stele, chiar dacă ai opri timpul. Deci nu mişcarea este esenţială aici. Altfel spus, geometria se descurcă să rezolve probleme chiar dacă nu ia în calcul vreo mişcare.

Dacă divizezi la infinit un segment de dreaptă, obţii o infinitate de puncte şi fiecare punct are „lungimea” [b]strict nulă[/b].
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
[quote="WoodyCAD"]Pana si Nassim Haramein, la cativa ani, a....inteles cum sta treaba....![/quote]Peste câţiva ani va mai face un „salt calitativ” :) .
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Probabil, te referi la relaţii topologice. Dacă nu, atunci îţi atrag atenţia că şi dimensiunile există deja [b]toate[/b] de-a gata simultan, deci nu mai este nevoie de nicio „trecere” de la una la alta.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Nu cunosc nici eu foarte profund acest domeniu, căci e tare vastă matematica asta. N-aş putea să-ţi spun nici măcar 10% din ce spune [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Topology]Wikipedia[/url]. Aruncă mai ales o privire peste câteva [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Homeomorphism#Examples]exemple de homeomorfisme[/url] şi vei observa că spaţiile topologice nu sunt chiar atât de diferite unul de celălalt. De exemplu, [b]dreapta este homeomorfă cu un segment[/b] sau sfera cu un plan. Iar asta spune foarte multe!
Ok, mulţumim! Aşteptăm noutăţile şi învăţăm franceză :) .
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
[quote="Razvan"]Poate n-ar fi nevoie de cine ştie ce calcule topologice ci se poate exprima o relaţie dintre dimensiuni printr-o matematică mai simplă. Ce zici?[/quote]Cred că încă nu am înţeles prea bine ce relaţie cauţi.

[quote="nic"]In lumea noastră materială, tridimensională, nu exista nimic fără mișcare în timp, dacă dispare mișcarea dispare și timpul care nu caracterizează materia.[/quote]De acord şi asta spune toată lumea de la Einstein încoace. Interesant este că mişcarea are legătura asta şi cu spaţiul, nu doar cu timpul.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Relaţiile matematice le-am înţeles chiar dacă n-au fost scrise în LaTeX, dar n-am înţeles interpretarea lor. Mai precis, n-am înţeles cum ar putea fi x, y şi z nişte „repere”.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
[quote="Razvan"]pentru a=2 de exemplu obţinem pe OX un segment de 2 unităţi, apoi pe OY o arie de 2 x 2 (pentru b=0), deci un pătrat [/quote]Pe OY o arie?
[quote]Ei bine, s-ar putea scrie întreg sistemul sub forma unei singure ecuaţii (prin derivare sau cumva)?[/quote]Desigur, o singură ecuaţie [b]matriceală[/b]. Orice sistem liniar poate fi scris ca o relaţie între matrice.
Pe topicul „Ecuatie diferentiala
Eu n-am înţeles problema :( . Sunt ceva mai greu de cap. Cât este, până la urmă F(x,y), partea de sus sau partea de jos? Putem egala termenii din dreapta ai celor două părţi? Ce este A? Dacă A este un număr real, atunci a doua ecuaţie ne spune că F(x,y) nu este o funcţie de y, ci doar de x. Cum e?
Pe topicul „Documentatie "Free Energy"
[quote="sadang"]Deoarece eu nu am posibilitatea sa intervin solicit adminului sa mute ultimele doua posturi cat si acesta al meu, de pe acest topic in sectiunea "Posturi Irelevante". Multumesc.[/quote]Într-adevăr, moderatorii nu puteau acţiona asupra acestui forum. Cer scuze pentru că nu am observat asta. Acum am reparat, adică moderatorii pot acţiona şi aici, deci, sadang, poţi tăia ce crezi de cuviinţă (inclusiv acest post al meu), doar să nu abuzezi.

Şi, ca să nu atentăm la libertatea de exprimare a celorlalţi utilizatori, vrei să deschid un forum al tău în [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/c9-forumuri-personale]secţiunea dedicată[/url] în care să poţi vorbi doar cu cine doreşti tu?
Alţi membri ai forumului ce părere au?
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Bun, aia am înţeles şi eu iniţial, dar atunci m-am gândit că n-are cine să mai fie y pe OY. Deci, ce este atunci y?
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Ok, deci asta înseamnă că y nu este neapărat la colţul pătratului. Şi ce legătură ar avea asta cu ceea ce cauţi tu:
[quote="Razvan"]Există vreo relaţie matematică prin care "ceva" adimensional să capete o dimensiune finită în plus?[/quote]
?
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
[quote="Razvan"]Uite cam aşa ar veni. Şi coordonata y este în colţul pătratului cu laturile Ox şi Oy. [/quote]Să zicem că a=b=c=0 şi x=2. Atunci y=4. Deci nu are cum să fie y la colţul pătratului format.
[quote]Ce legătură are? Păi plecând de la segmentul Ox, caracterizat doar de o anumită lungime, deci cu o singură dimensiune, ajungem să obţinem o arie [/quote]Păi, există arii care pot avea şi valoarea y=x[sup]3[/sup], nu doar y=x[sup]2[/sup]. Deci nu înţeleg de ce trebuie ca y să depindă într-un anumit fel de x şi nu într-alt fel. În plus, nu văd cum relaţiile încercate de tine ar face acea trecere de la punct la dreaptă sau de la dreaptă la plan.
[quote]Totuşi cum ar fi acea ecuaţie matriceală? Ai putea să o scrii tu pentru ecuaţiile date de mine?[/quote]Păi, aştept să văd ce doreşti să spui ca să înţeleg dacă este vorba despre un sistem liniar(izabil) sau nu.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Scuze, n-am fost suficient de atent. Am uitat că l-ai legat pe x de a. Ok, atunci facem doar b=c=0 şi pe a=2 şi aşa se repară totul. Acum înţelegi ce am vrut de fapt să scot în evidenţă?
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Problema nu este legarea lor, ci interpretarea lor. Ca să le putem lega într-un fel, trebuie să ştim de ce trebuie legate în acel fel. Eu tot încerc să înţeleg ce doreşti şi nu reuşesc. Nu înţeleg, de exemplu, ce te determină pe tine să cauţi o „trecere” de la lungime la arie sau la volum. De ce nu te mulţumeşti cu simpla lor existenţă separată?
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
[quote="Razvan"]o formulă matematică ce ne poate spune câte segmente egale ca valoare cu a este necesar să "suprapunem" peste acel segment, toate în acelaşi plan, pentru a putea determina apariţia unui semiplan[/quote]Păi la asta ţi-am răspuns de mai multe ori: o infinitate. Nu ştiu de ce nu te mulţumeşte asta. Nu poţi face din infinit altceva, oricât te-ai strădui.
Pe topicul „Ecuatie diferentiala
N-ai putea să ne dai sursa directă a ecuaţiei tale? De unde ai obţinut-o? De ce trebuie rezolvată? E o problemă de seminar? Nu e formulată undeva mai riguros?

Eu nu cunosc Mathematica, ci folosesc [url=http://maxima.sourceforge.net/]Maxima[/url] pentru că e gratuit. Deci mi-ar lua prea mult timp să înţeleg formularea problemei.
Pe topicul „Solutii de iesire din criza
Nici să nu aud de soluţii impuse! Alea nu sunt soluţii, ci impuneri. Impunerile apar atunci când conducătorii sunt ignoranţi şi nu cunosc alte soluţii. Noi aici vrem să fim altfel, vrem să înţelegem cum e mai bine pentru toţi, vrem [b]să cercetăm adevărul[/b], indiferent că mulţimile îl vor înţelege sau nu.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Răzvan, pentru liniştea mea sufletească, îmi spui şi mie dacă eşti sau nu de acord cu faptul că un plan (o dreaptă) conţine o infinitate de drepte (puncte)?
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Mulţumesc pentru răspuns. Acum încearcă să-mi dai un răspuns categoric, adică fără niciun „dacă”. Conţine dreapta o infinitate de puncte sau nu?
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Ok, acum am înţeles. Deci o dreaptă (un segment) conţine o infinitate de puncte. Mersi. Acuma sunt curios şi eu prin ce „operaţii matematice” puteţi voi obţine dintr-un punct o dreaptă. Chiar e interesant.
Pe topicul „Solutii de iesire din criza
Obiectivul nostru este ceva mai modest. Noi nu vrem să mărşăluim fizic în faţa guvernelor. Noi vrem să facem mari descoperiri, chiar şi dintre acelea care învaţă liderii să iubească masele care i-au propulsat acolo unde au ajuns.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Cantor a demonstrat că mulţimea OX nu poate fi
[quote="Razvan"]o mulţime ordonată de forma <a href="http://www.codecogs.com/eqnedit.php?latex=a_{x0},a_{x1}, a_{x2},a_{x3},...,a_{xn}" target="_blank"><img src="http://latex.codecogs.com/gif.latex?a_{x0},a_{x1}, a_{x2},a_{x3},...,a_{xn}" title="a_{x0},a_{x1}, a_{x2},a_{x3},...,a_{xn}" /></a>[/quote]
pentru că OX nu este o mulţime numărabilă, ci este nenumărabilă. Deci trebuie să cauţi altceva.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Ideea mea a fost cu [b]zero ori infinit[/b], dar se pare că n-aţi agreat-o. Altceva nu există din câte ştiu eu, de aceea sunt curios să văd dacă voi veţi găsi totuşi altceva.
Încercaţi, eventual, ceva cu faptul că mulţimea părţilor unei mulţimi numărabile este deja nenumărabilă.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Aş spune simplu că dreapta este o infinitate de puncte, planul este o infinitate de drepte, etcetera. Mai mult nu ştiu ce se poate face. Să nu uităm că geometria se bazează pe nişte axiome care nu pot fi demonstrate şi al căror număr nu a putut fi redus. Ceea ce încerci tu aici, se pare, ar fi tocmai reducerea numărului de axiome ale geometriei.
Pe topicul „Solutii de iesire din criza
Foarte drăguţ comentariul tău, gafiteanu! Eşti un talent deosebit!

Mă refeream la [b]descoperiri (şi) în psihologie[/b], prin care să învăţăm liderii că iubind masele pot avea mai mult atât ei cât şi masele.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Ai dreptate, Răzvan, n-aş aduce prea multe amintind că dreapta este o infinitate de puncte. Iar chestia cu Cantor se referă la echipotenţa oricăror mulţimi, nu doar a intervalelor.
Pe topicul „Solutii de iesire din criza
Eu am încredere în posibilităţile noastre de a descoperi ceva nou şi în această direcţie, ceva ce n-a mai fost încercat. Încet şi sigur. Nu este obligatoriu să beneficiem chiar noi de bunăstare, ci să gândim mai ales pentru binele urmaşilor noştri. Ieşirea în stradă este o urgenţă doar. Urgenţele sunt doar pentru cei grăbiţi, care vor să aibă repede ceva. Noi nu vrem repede nimic. Noi vrem [b]bine[/b], indiferent când.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Cred că ar putea fi încercată o generalizare înlocuind noţiunile de punct, dreaptă, plan, spaţiu, etcetera, cu noţiunea de [b]curbă[/b]. De când am obţinut rezultatul teoremei de recurenţă, cred că această noţiune are posibilităţi deosebite. Consider că, prin caracterul ei fractal, curba poate îngloba toate noţiunile dimensionale. Dealtfel, cred că planul şi spaţiul sunt doar abstracţii ce modelează o mulţime de curbe. Aşa cum [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Sierpi%C5%84ski_curve]curba lui Sierpiński[/url] poate umple un domeniu, aşa poate orice curbă, dacă torsiunea şi curbura ei sunt suficient de variabile. Teorema de recurenţă arată că o curbă se desfăşoară în jurul unei drepte fixe şi că este însoţită de un vector care depinde de radicalul unei sume de pătrate. Acest radical ne arată că vectorul poate reprezenta dimensiuni diferite, în funcţie de [b]numărul[/b] termenilor care apar la pătrat sub radical, iar acest număr depinde de felul de variaţie a curbei. Dacă aş avea timp, aş continua pe această direcţie...
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Răzvan, mă bucur că-ţi place ideea! Rămâne atunci să aprofundaţi un pic ceea ce spune teorema de recurenţă. Nu veţi regreta.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Interesantă şi noţiunea ta de „densitate a infinitului”. Pe această linie am putea spune că infinitul de pe un segment este mai dens decât infinitul de pe o dreaptă (chiar dacă segmentul şi dreapta au [b]acelaşi număr[/b] de puncte).
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
[quote="Razvan"]mă gândesc dacă nu ar putea fi scrise aceste dimensiuni sub forma triedrului lui Frenet şi anume[/quote]Stând azi în maşină câteva ore şi aşteptând m-am gândit la următoarea chestie care ar putea fi ridicată la rangul de ipoteză, după care ar trebui demonstrată şi ridicată şi mai sus, la rangul de teoremă:
-Ştim că [b]prin oricare[/b] două puncte (necopunctuale) trece o dreaptă.
-Ştim că [b]prin oricare[/b] trei puncte (necoliniare) trece un cerc.
-Atunci nu cumva [b]prin oricare[/b] patru puncte (necoplanare) trece o elice? Presupunem că da.
-Atunci nu cumva [b]prin oricare[/b] cinci puncte (necoelicoidale) trece o curbă de precesie constantă (adică, o elice de ordinul 2)? Presupunem că da.
-Atunci nu cumva [b]prin oricare[/b] şase puncte (necoelicoidale de ordinul 1) trece o curbă de nutaţie constantă (elice de ordinul 3)? Presupunem că da.
......................
-Atunci nu cumva [b]prin oricare[/b] n puncte nesituate pe aceeaşi elice de ordinul n-5 trece o elice de ordinul n-3? Presupunem că da.

Ultima ipoteză o considerăm demnă de a fi demonstrată prin recurenţă.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Dacă am putea demonstra că prin oricare n puncte din spaţiu trece una şi aceeaşi curbă, atunci am putea demonstra că geometria nu este altceva decât studiul curbelor. Punctul ar fi un caz particular de curbă (probabil, curbă de curbură şi torsiune ambele infinite (sau nule?)), dreapta este (deja) un caz particular de curbă şi ar deveni chiar şi planul şi întreg spaţiul un caz particular de curbă. Iar acestea ar fi consecinţe tulburătoare, şi îţi mulţumesc, Răzvan, că ai făcut posibilă revelarea lor.
Pe topicul „Punctul, dreapta si planul
Şi pentru că tot aţi remarcat importanţa fractalităţii lumii, ţin să vă amintesc faptul că teorema de recurenţă concretizează în ce constă fractalitatea. Mai precis, ea ne spune că elementul fractal este elicea şi că orice curbă este o elice în jurul altor elice. Aşadar, nu sunteţi nevoiţi să mai căutaţi în altă parte fractalitatea. Aprofundaţi teoria curbelor pentru a înţelege în ce măsură orice curbă este o elice în jurul altor elice.

În plus, noua ipoteză privind faptul că pentru orice n puncte din spaţiu s-ar putea găsi o curbă continuă care să treacă prin toate acele puncte aduce viitorul la noi acasă. Gândiţi-vă cum ar fi să ştim că prin tot ceea ce vedem în jurul nostru trece una şi aceeaşi curbă!
Pe topicul „Ecuatie diferentiala
Am încercat o reprezentare în serie Taylor a rezultatului. Iată mai jos ce am obţinut pentru ordinul 3:
[IMG]http://i.imgur.com/Vxc4f.png[/IMG]
Pentru ordine mai mari rezultatul este prea lung pentru a mai merita afişat.

Îţi sugerez să optezi pentru o soluţie numerică.
Am văzut că există două voturi pentru „Întrebarea nu este clară”. Într-adevăr, poate ar trebui menţionat că [b]întrebarea se referă la un singur conducător auto[/b], nu la echipaj.

De asemenea, văd că se acumulează voturile şi că ele încep să graviteze [b]în jurul unei singure alternative[/b], ceea ce este foarte bine. Tocmai acesta este scopul sondajului şi vă mulţumesc pentru colaborarea voastră în clarificarea acestei chestiuni importante.
Pe topicul „Revista presei în Fizică
Mie mi-ar plăcea să fie, într-adevăr, ceva ştiri cu descoperiri recente (pe care noi le considerăm [b]importante[/b]) şi mi-ar mai plăcea ca ele să fie în limba română. Dar, având în vedere că sugestia secţiunii nu a fost a mea, ci a lui gafiteanu, poate ar fi mai bine să ne spună el ce ne recomandă. Din câte îmi amintesc, el ar dori să strângem elemente esenţiale acumulate în forum într-o anumită perioadă. Nu este idee rea.

În fine, se pot posta acolo subiecte pe care voi le consideraţi a fi [b]demne[/b] de a apărea undeva mai sus pe forum, pentru cititorii noştri foarte pretenţioşi sau foarte grăbiţi.
Vedem în jurul nostru o mulţime de teoreticieni „luptători” care încearcă să ne spună că Fizica actuală nu este bună sau că nu este suficientă sau că nu este înţeleasă. Voi ce credeţi, este nevoie de o nouă teorie în Fizică, una care să ne mulţumească pe toţi? Dacă da, atunci cum credeţi că ar trebui ea să arate? Dacă nu, atunci de ce sunt atâţia „luptători” împotriva Fizicii actuale; de ce Fizica, spre deosebire de Matematică, este atât de criticată?
[quote="WoodyCAD"][u]COOPERAREA este de 10 ori mai profitabila decat...CONFLICTUL.[/u] [/quote]Păi, eu am vrut să cooperez cu tine, nu să te contrazic. Punându-ţi întrebări, te ajut să-ţi clarifici o mulţime de chestiuni.
[quote]...de aceea nu sunt interesat de ....mentalitati primitive, ce nu pot intelege chestiuni....elementare. [/quote]Consider că o asemenea atitudine este ea însăşi una primitivă, ce ignoră potenţialul pe care îl au ceilalţi. Eu zic că [b]merită[/b] să te faci înţeles chiar şi de către cei pe care tu îi consideri că nu pot înţelege chestiuni „elementare”. Cultivă-ţi răbdarea, acordă-le timp şi vei câştiga înzecit de unde nici nu te aştepţi!
[quote="omuldinluna"]O teorie nu trebuie să mulțumească pe nimeni, ci să reflecte ceea ce vedem în natură[/quote]Foarte interesantă observaţia! Totuşi, eu aş avea curajul să sper că [b]numai teoriile care reflectă ceea ce vedem în natură pot mulţumi pe toată lumea[/b] :) . Acesta este motivul pentru care am sugerat că există o legătură între mulţumirea omului de Ştiinţă şi veridicitatea teoriilor.
Pe topicul „Despre lucrarea lui WoodyCAD
Dane, din păcate, încă nu văd nicio teorie la tine. Teoriile sunt altfel. Teoriile au cap, corp şi coadă. Tu ne arăţi doar coada... Eu vreau să văd postulatele teoriei tale, definiţiile, teoremele pe care te bazezi. Apoi sunt curios să văd cum legi toate acestea de ceea ce se ştie deja. Altfel nu contează.

Ce să mai povestim că ai ajuns să te legi de divinitate, de parcă n-ai avea argumente...
[quote="black"]Cine te mai baga in seama?[/quote]Spui tu ceva aici... Oare ne luptăm cu morile de vânt?

Dane, doreşti cumva să ne faci (ajuţi) să înţelegem ceva sau ai alte interese? Cu cine vorbeşti tu, de fapt?
Constat că la anumite topice [b]se aduc în mod eronat ca argumente ditamai amenzile[/b] înfiorătoare pe care le-a primit cutare şi cutare pentru depăşire de program prost înţeles (de către cel care amendează), pentru depăşire pe autostradă (deşi conceptul este absurd) şi pentru cine ştie câte şi mai câte gogomănii, de parcă asemenea amenzi ar constitui o dovadă că legea nu a fost respectată.

În aceste condiţii, aş vrea să ştiu dacă există vreo metodă de a ne opune anumitor amenzi pe care le considerăm abuzive sau absurde. Avem posibilitatea să contestăm decizia proastă a unui poliţist care ne amendează pe nedrept sau suntem condamnaţi pe veşnicie să fim amendaţi pentru orice invenţie de-a unora care n-au habar de lege?

Cum se poate face, concret, contestaţia? A mai făcut cineva aşa ceva? I-a reuşit?

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate