Căutați ceva anume?

duminică, 1 mai 2011

Pe forumuri în aprilie 2011

Pe topicul „Despre bobina lui Dan

Eu îi dau dreptate lui Cristian. Teoria câmpului electromagnetic spune clar că trebuie să apară şi acel câmp. Tu nu îl găseşti în cărţi pentru că acolo se neglijează câmpul foarte slab în raport cu câmpul foarte puternic. Dar nicăieri nu scrie că acel câmp nu există.



Pe topicul „Despre bobina lui Dan

[quote="sadang"]Ok Abel. Negarea negatiei! Daca nicaieri nu scrie ca acel camp nu exista, atunci cum poate fi sustinuta si acceptata cu sens de adevar afirmatia ca el exista? [/quote]Existenţa este susţinută şi prevăzută de teorie, aşa cum a arătat Cris. Teoria nu poate exemplifica tot ce poate ea prevedea, ci prezintă esenţa fenomenelor.

[quote]Aici vorbim de teoria clasica a electromagnetismului sau de teorii alternative? [/quote]De teoria clasică.

[quote]Poti dezvolta afirmatia "[i]Teoria câmpului electromagnetic spune clar că trebuie să apară şi acel câmp.[/i]"? O trimitere, un link, o carte.... orice! [/quote]Teoria clasică spune că în jurul unui curent apare un câmp magnetic. Cris ţi-a arătat că firul bobinei, precum şi câmpul magnetic produs, se poate descompune în două componente aşa cum foarte frumos le-a desenat.

[quote]Daca eu sustin ca in jurul unui solenoid apare si un camp gravitational perpendicular la axa cilindrului, despre care nu scrie nicaieri ca acest camp nu ar exista, atunci poate fi considerata afirmatia mea adevarata? [/quote]Dacă afirmaţia ta nu este fondată pe niciun argument, atunci ea nu poate fi luată în serios. Dar afirmaţia lui Cris a fost frumos argumentată.

[quote]Explica acest camp despre care "[i]camp rezidual slab perpendicular pe axa[/i]" bobina lui Dan? [/quote]Da, explică. În bobina lui Dan acest câmp rezidual este intens şi poate fi observat mai uşor decât în alte bobine, pentru că unghiul de bobinare este foarte mare şi firul bobinei este gros, ceea ce face ca raportul dintre câmpul rezidual şi câmpul obişnuit să fie destul de mare.

Pe topicul „Certitudinea 9, privind centrul de masă

Într-adevăr, Virgil, este destul de complicată problema. Hai să încercăm să o rezolvăm. Eu presupun că există un centru de masă al particulei, indiferent că noi îl cunoaştem sau nu. Nu ştim unde se află cu precizie nici măcar centrul de masă al Pământului, dar totuşi, noi ştim că Pământul are un centrul de masă. Ei bine, eu mă refer tocmai la acel centru de masă. Ce părere ai, acel centru de masă se mişcă altfel decât am admis eu în certitudinea 9?

Pe topicul „Ce ştiţi despre dipolul gravitaţional?


Am scris un articol [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/04/despre-dipolul-gravitational.html]pe blogul meu[/url] cu următorul conţinut:


[quote]

Să presupunem că ar exista corpuri cu masă negativă. Ne interesează aici cum ar interacţiona gravitaţional aceste corpuri cu alte corpuri normale a căror masă este pozitivă şi ce proprietăţi ar avea o pereche de asemenea corpuri legate printr-o bară rigidă.


Ştim cu toţii că acceleraţia unui corp de probă aflat în câmpul gravitaţional al unui corp masiv nu depinde de masa corpului de probă, ci doar de masa corpului central şi de distanţa la care se află corpul de probă de centrul de masă al corpului central. Aşadar, dacă un corp cu masă negativă s-ar afla, de exemplu, în vecinătatea suprafeţei Pământului, atunci acceleraţia corpului respectiv ar fi egală cu acceleraţia unui corp obişnuit, deci corpul cu masă negativă s-ar îndrepta şi el spre centrul Pământului aşa cum face orice corp de pe Pământ. Deci Pământul atrage corpurile de la suprafaţa lui, indiferent că acestea au masa pozitivă sau masa negativă. Aceasta pentru că Pământul are masă pozitivă şi deci acceleraţia gravitaţională pe care o produce el este orientată spre centrul Pământului.


Dar ce s-ar întâmpla pe o planetă cu masă negativă? Cum ar fi accelerate corpurile pe o asemenea planetă a cărei masă ar fi negativă? Evident, în sens invers decât pe o planetă obişnuită. Şi asta pentru că acceleraţia de la suprafaţa planetei depinde de semnul masei pe care o are planeta. Aşadar, spre deosebire de Pământ, o planetă cu masă negativă respinge cu aceeaşi acceleraţie absolut toate corpurile aflate la suprafaţa sa, indiferent că acestea ar avea masă pozitivă sau masă negativă.


Acestea fiind zise, să facem acum o combinaţie de asemenea două planete, una cu masă pozitivă şi una cu masă negativă. Adică, să alăturăm la o oarecare distanţă finită şi nenulă o planetă cu masă pozitivă şi o planetă cu masă negativă. Şi ca să nu apară complicaţii inutile, deci ca să înţelegem fundamentele fenomenelor, putem presupune că cele două planete au mase egale în valoare absolută. Bun. În acest caz, aşa cum am arătat în raţionamentul anterior, planeta cu masă pozitivă face ca toate corpurile din vecinătatea sa (deci inclusiv planeta cu masa negativă aflată în vecinătate) să se apropie de planeta cu masă pozitivă, pe când planeta cu masă negativă face ca toate corpurile de la suprafaţa sa (deci chiar şi planeta cu masa pozitivă din vecinătate) să se îndepărteze de planeta cu masă negativă.


Şi atunci care este efectul combinat? Cum se vor mişca cele două planete una în câmpul gravitaţional al celeilalte? Păi, să vedem. Planeta cu masă pozitivă va atrage spre ea cu o anumită acceleraţie planeta cu masă negativă, iar planeta cu masă negativă va respinge dinspre ea planeta cu masă pozitivă. Atunci există un singur răspuns: perechea de planete se va mişca cu aceeaşi acceleraţie dinspre planeta negativă (deci cu masă negativă) spre planeta pozitivă (cea cu masă pozitivă). Aşadar, un dipol gravitaţional este supus unei acceleraţii orientate dinspre masa negativă spre masa pozitivă. Aceasta este o constatare cel puţin interesantă!


Dar cât timp poate dura acceleraţia unui dipol gravitaţional care se poate deplasa liber prin spaţiu? Păi, dacă nimic nu împiedică dipolul să accelereze, şi cum masa totală de repaus a dipolulul gravitaţional este nulă, atunci el va accelera până când va atinge viteza luminii în vid. Şi ce se va întâmpla atunci când dipolul gravitaţional atinge viteza luminii în vid? Păi, la viteza luminii în vid lungimea dipolulul va deveni nulă, iar masa totală a dipolulul (care în repaus era nulă) ar putea deveni nenulă.


Atunci, nu cumva dipolul gravitaţional este tocmai un foton? Şi, reciproc, nu cumva fotonii sunt tocmai dipoli gravitaţionali? Vă las pe voi să răspundeţi...

[/quote]




Cum vi se pare? Am greşit ceva acolo?

Pe topicul „Ce ştiţi despre dipolul gravitaţional?

Într-adevăr, cris, forţa este de respingere, dar aici e vorba despre acceleraţie, iar acceleraţia gravitaţională nu depinde de masă, căci acceleraţia este forţa supra masă. Deci şi corpurile cu masă negativă se vor apropia de centrul Pământului. Nu-i aşa?

Pe topicul „Ce ştiţi despre dipolul gravitaţional?

Corect, Virgil. Dar asta nu contrazice nimic din raţionamentul meu. Nu-i aşa?

Pe topicul „Ce ştiţi despre dipolul gravitaţional?

Nu am analizat încă dacă un corp cu masă negativă ar fi de fapt tocmai antimaterie, aşa că poţi considera că răspunsul la întrebarea ta este negativ, adică poţi considera că mă refer strict la corpuri cu masă negativă, deocamdată fără legătură cu antimateria.

Pe topicul „Ce ştiţi despre dipolul gravitaţional?

Virgil, ar trebui să te mai gândeşti la faptul că acceleraţia [b]nu depinde de masă[/b]. Dacă vei înţelege asta, vei înţelege şi faptul că acceleraţia nu depinde nici de semnul masei.

Pe topicul „Ce ştiţi despre dipolul gravitaţional?

[quote="cris"]Acceleratia apare pe directia fortei in cazul nostru ipotetic de respingere.[/quote]Cris, nu înţeleg ce vrei să spui. Nu înţeleg dacă mă contrazici sau nu. Sunt de acord că acceleraţia are acelaşi suport ca şi forţa. N-am negat asta. Doar că am zis că un corp cu masă negativă se va îndrepta tot spre centrul Pământului (deci va avea aceeaşi acceleraţie) ca şi un corp de masă pozitivă (căci Pământul are masă pozitivă). Pe suprafaţa unei planete cu masă negativă, corpurile ar suferi o acceleraţie îndreptată spre exterior, deci ar fi respinse de planetă, indiferent că ele ar avea masă pozitivă sau masă negativă.


Ce-i aşa de greu de înţeles?

Pe topicul „Ce ştiţi despre dipolul gravitaţional?

Forţa este de respingere, dar acceleraţia este de atracţie. Aşa cum spunea şi Dirac în [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t261-ce-tii-despre-dipolul-gravitaional#3775]citatul dat de Virgil[/url], [b]o forţă care respinge un corp de masă negativă îi provoacă acestuia o atracţie[/b]. Deci corpul de masă negativă se va deplasa tot spre centrul Pământului, nu invers. E mai clar acum?

Pe topicul „Ce ştiţi despre dipolul gravitaţional?

Faptul că există sau nu există masă negativă este o altă poveste şi a spune simplu că nu există nu este o dovadă că am plecat de la o absurditate. Dar eu v-am întrebat dacă, în ipoteza că există masă negativă, raţionamentul meu despre dipolul gravitaţional e corect.

Pe topicul „Contradictii intre legea atractiei universale (Newton) si teoria relativitatii generale(Einstein)

M-am uitat puţin pe Wikipedia şi am văzut că răspunsul la problema ta este dat de ecuaţia lui Binet. Mai concret, în mecanica nerelativistă, curbele descrise de corpuri sunt conice, dar în mecanica relativistă, periheliul conicelor se deplasează. Uită-te în Wikipedia la forma celor două [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Binet_equation]ecuaţii ale lui Binet[/url] în cazul nerelativist şi în cazul relativist şi vei vedea că şi în cazul relativist forma traiectoriei depinde de masă.

Pe topicul „Ce viteze aparente se pot măsura în prezent?

Mulţumesc, Răzvan, pentru eforturile tale! Mă bucur că ai înţeles ce mă frământă. Voi răsfoi şi eu prin lincurile date să văd ce găsesc util acolo. Nici eu nu ştiam că Polaris este stea dublă; asta chiar că ne încurcă rău...

Pe topicul „Contradictii intre legea atractiei universale (Newton) si teoria relativitatii generale(Einstein)

[quote="CAdi"]Ecuatia lui Binet are legatura cu mecanica clasica! [/quote]Ce vrei să spui aici, că ecuaţia lui Binet este valabilă numai în mecanica clasică? Dacă asta vrei să spui, atunci te înşeli. Ecuaţia lui Binet este un rezultat matematic foarte precis, independent de particularităţile mecanicii în care ea este folosită. Important este să fie aplicată unei forţe centrale.




Pe topicul „Contradictii intre legea atractiei universale (Newton) si teoria relativitatii generale(Einstein)

Ce te face să crezi că ceea ce se bazează pe tensori nu se poate baza şi pe ecuaţia lui Binet? Ce conflict vezi între cele două?


Şi, apropo, răspunde-mi la întrebări, ca să ne putem înţelege.

Pe topicul „Contradictii intre legea atractiei universale (Newton) si teoria relativitatii generale(Einstein)

Adi, munca asta trebuia s-o faci tu de la bun început, când ai pornit acest topic. Dacă tu ai pus o problemă conflictuală calitativă, fără să prezinţi şi raţionamentul matematic care duce la contradicţie, atunci eu de ce aş munci în plus?

Pe topicul „Ce ştiţi despre dipolul gravitaţional?

Da, mă refer la situaţia matematică (ipotetică sau nu) obţinută atunci când studiem interacţiunea gravitaţională a unei perechi de corpuri dintre care unul are masa pozitivă, iar celălalt are masa negativă. Deci, indiferent că există sau nu există masă negativă (deci, indiferent dacă există sau nu există dipol gravitaţional), eu am prezentat aici câteva dintre proprietăţile foarte interesante ale acestuia şi asemănarea sa cu un foton.

Pe topicul „Ce ştiţi despre dipolul gravitaţional?

Găseşti răspunsul [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t261-ce-tii-despre-dipolul-gravitaional#3804]mai sus[/url]. Citeşte cu atenţie şi vei înţelege. Aceeaşi problemă a ridicat-o şi cris, după care a înţeles cum stau lucrurile.

Pe topicul „Numiti un lucru in care credeti cu tarie, dar pe care nu il puteti demonstra !

Foarte interesant subiect! Problema este că nu ştiu să mă decid dacă lucrurile în care cred cu tărie nu le pot demonstra.

Pe topicul „Numiti un lucru in care credeti cu tarie, dar pe care nu il puteti demonstra !

Mulţumesc pentru întrebări, Electron! Cred cu tărie în toate acestea (şi încă în câteva) şi mai cred cu tărie că deja le-am demonstrat.

Pe topicul „Tastatura Popak pe Ubuntu

Doresc să folosesc tastatura Popak pe Ubuntu (într-atât încât mă gândesc să mut efectiv tastele laptopului), dar n-am reuşit s-o instalez, cu toate că am urmat [url=http://www.invatasingur.ro/popak/]instrucţiunile de pe sait[/url], înlocuind fişierele „/etc/X11/xkb/base.xml” şi „/usr/share/X11/xkb/symbols/ro” cu cele rezultate din arhiva descărcată şi despachetată.


Interesant este că pe Ubuntu 8.04 am reuşit s-o instalez cândva, atunci apărându-mi în lista opţiunilor corespunzătoare limbii române. Dar acum nu mai apare nicăieri.


Aveţi idee ce aş putea face? Oare s-o fi schimbat structura fişierelor în noul Ubuntu (10.04) faţă de vechiul Ubuntu (8.04)?


Mulţumesc!

Pe topicul „Numiti un lucru in care credeti cu tarie, dar pe care nu il puteti demonstra !

Sunt publice, pentru că se ştie de ele. De asemenea, n-aş vrea să fac offtopic, motiv pentru care încerc o demonstraţie foarte concisă a faptului că ceva (care în repaus este) fără masă (deci şi un punct geometric) poate căpăta masă atunci când ajunge (este văzut dintr-un reper) la viteza luminii (în vid): fotonul este un exemplu în acest sens.

Pe topicul „Tastatura Popak pe Ubuntu

Pe 10.10 n-am încercat, căci am doar LTS-uri pe hard. Dar cu prima ocazie voi încerca şi eu.

Pe topicul „Numiti un lucru in care credeti cu tarie, dar pe care nu il puteti demonstra !

Sincer, nu mai ştiu pe unde sunt subiectele despre acestea. Dar mă gândesc că dacă şi tu ştii despre ele de undeva, atunci pe-acolo sunt şi demonstraţiile. Asta după cum mă taie capul pe mine...

Pe topicul „Avertisment pentru sandokhan

Am constatat cu stupoare că sandokhan a refăcut [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t124p90-istoria-lumii-500-de-ani-vechime#3832]un mesaj[/url] pe care eu l-am modificat pentru că acesta se adresa jignitor la adresa lui CAdi. Drept urmare, am redus termenul în care un utilizator îşi poate modifica mesajul, de la 24 de ore la 5 minute.


Să-ţi fie ruşine, sandokhan! Eşti foarte indisciplinat şi abuzezi de răbdarea mea...

Pe topicul „Avertisment pentru sandokhan

Îţi mulţumesc, Adi, că nu eşti sensibil, pentru că pe acest forum (şi, în general, cam peste tot unde există eventualitatea unor discuţii aprinse privind idei noi şi profunde) avem nevoie de oameni care să nu fie sensibili. Cu oameni sensibili nu facem prea mare brânză.


Dar avertismentul pe care i-l dau lui sandokhan trebuie să-i amintească faptul că nu pot tolera jigniri, atacuri la persoană şi alte mijloace josnice prin care un om nepriceput (în ale comunicării) încearcă să-şi argumenteze ideile.

Cât despre indisciplina manifestată prin refacerea unui mesaj editat de mine, nici n-am cuvinte...

Pe topicul „Numiti un lucru in care credeti cu tarie, dar pe care nu il puteti demonstra !

[quote author=morpheus link=topic=2825.msg43145#msg43145 date=1301918743]

[quote author=Abel Cavasi link=topic=2825.msg43129#msg43129 date=1301902321]

Cred cu tărie în toate acestea ([b]şi încă în câteva[/b]) şi mai cred cu tărie că deja le-am demonstrat.[/quote]


Fiind demonstrate, dupa cum inteleg, nu vad rostul postului tau aici. [/quote]Ca să vezi rostul postului meu, am să reformulez:

-[b]Cred cu tărie (dar (se pare că) nu pot demonstra) că am demonstrat lucrurile în care cred cu tărie.[/b]

[quote]Dar, daca tot ai adus vorba, spune-ne cate ceva si despre celelalte. [/quote]Citez ceva [url=http://abelcavasi.wiki.zoho.com/Abel-CavaÅŸi.html]de pe Wikipedia mea personală[/url] din care rezultă lucrurile cu care nu sunt de acord:

[quote]

-1). Teoria Big-Bang şi Expansiunea Universului (deoarece acestea contrazic legea de conservare a energiei, echivalentă cu uniformitatea timpului).

-2). Principiul de nedeterminare al lui Heisenberg (deoarece acesta contrazice cognoscibilitatea lumii).

-3). Dualitatea undă-particulă (deoarece aceasta derivă din principiul de nedeterminare al lui Heisenberg şi, prin contradicţiile inerente acestui principiu, implică incapacitatea de a înţelege noţiunea de particulă).

-4). Existenţa forţelor nucleare.

-5). Existenţa găurilor negre.

-6). Unificarea forţelor doar la energii înalte.

-7). Natura gazoasă a cozilor unei comete.

-8). Cauza externă (vânt solar) a aurorelor.

-9). Cauza externă (cuplul gravitaţional al Soarelui) pentru precesia Pământului.


[/quote]

Şi cred, în schimb, că:

[quote]

-1). Universul este la fel peste tot şi întotdeauna. El a apărut din nimic într-un timp infinit datorită relaţiei [tex]inftycdot0 eq 0[/tex] .

-2). Lumea poate fi cunoscută oricât de precis.

-3). Particulele sunt puncte geometrice care merg cu viteza luminii. Gradul de întortochiere a traiectoriei particulelor (exprimat prin ordinul Frenet) determină masa lor.

-4). Legea gravitaţiei în forma dată de Newton nu este valabilă în nucleu, ci trebuie reformulată într-un fel care poate explica efectele puse pe seama forţelor nucleare.

-5). Viteza de cădere de la infinit pe un corp este egală cu viteza de evadare de pe acel corp, deci pe o gaură neagră nu ar putea ajunge niciun corp deoarece acel corp ar atinge viteza luminii înainte de a cădea pe gaura neagră, ceea ce este absurd.

-6). Există un singur câmp, iar acela este câmpul gravitaţional. Celelalte câmpuri se datorează doar variaţiei câmpului gravitaţional.

-7). Cometele radiază lumină în apropierea Soarelui, datorită acceleraţiei. Aşadar „coada ionică” nu este altceva decât lumină. Efectul de radiaţie este un fenomen universal, având aceeaşi natură cu radiaţia de sincrotron emisă de electroni sau cu radiaţia emisă de discurile de acreţie sau cu aurorele.

-8). Aurorele sunt jeturi de lumină emisă de-a lungul axei de rotaţie a unui corp care se contractă. Ele au aceeaşi natură cu cozile cometelor şi cu jeturile emise de discurile de acreţie.

-9). Precesia Pământului nu se datorează Soarelui, ci se datorează inerţiei la precesie a oricărui sistem. Inerţia la precesie se datorează legii de conservare a impulsului volumic.

-10). (1010101205) Câmpul gravitaţional măsurat departe de un corp masiv este identic local cu un câmp gravitaţional aproape de un corp uşor. Din acest principiu rezultă şi principiul de echivalenţă al lui Einstein, dacă presupunem că un câmp de acceleraţii nu este altceva decât un câmp gravitaţional măsurat la distanţă infinită de un corp infinit de masiv.

[/quote]



[quote] Topicul meu chiar s-a vrut unul serios, nu prilej de readucere aminte a unor conflicte mai vechi. [/quote]Şi eu am sperat asta şi am sperat că nu voi fi atacat măcar aici.

[quote]Daca lucrurile sunt atat de clare, de ce sa le mai spui aici? Dar daca nu, si ai ceva dubii in privinta demonstratiilor de care vorbesti, eu as fi curios sa vad despre ce e vorba. [/quote]Dacă lumea nu acceptă demonstraţiile date de mine, am considerat atunci că merită să le consider nedemonstrate şi să le pun aici, fără să fiu atacat.



După o căutare pe forum după expresia „[url=http://www.scientia.ro/forum/index.php?action=search2;params=...]Abel crede[/url]” am găsit câteva topice în care m-am chinuit să demonstrez (fără succes, se pare) ceva:


- [b]Despre găurile negre[/b]

- [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,155.msg1444.html#msg1444]Abel crede ca nu exista gauri negre![/url]

- [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,270.msg3049.html#msg3049]Trebuie urmat raţionamentul relativist[/url]

- [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,336.msg3796.html#msg3796]Viteza de evadare şi de cădere[/url]

- [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,586.msg6081.html#msg6081]Tunel într-o gaură neagră[/url]

- [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,655.msg7592.html#msg7592]Ce este o gaură neagră?[/url]


- [b]Despre precesie[/b]

- [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,149.msg1246.html#msg1246]Abel crede ca expliatia actuala a precesiei Pamantului este eronata![/url]

- [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,869.msg12072.html#msg12072]Inerţia la precesie[/url]


- [b]Despre apariţia Universului din nimic[/b]

- [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,7.msg4362.html#msg4362]Teoria Big-Bang-ului nu respectă conservarea energiei[/url]

- [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,418.msg4673.html#msg4673]Despre masa punctelor geometrice[/url]



-Despre aurore

- [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,382.msg4285.html#msg4285]Problema aurorelor[/url]


- [b]Despre formulele lui Frenet[/b]

- [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,76.msg728.html#msg728]Consecinţe ale formulelor lui Frenet[/url] .

Pe topicul „Numiti un lucru in care credeti cu tarie, dar pe care nu il puteti demonstra !

[quote author=Electron link=topic=2825.msg43149#msg43149 date=1301925694]

Abel, ca sa fie clar pentru cei care citesc aceasta discutie: tu crezi ca poti demonstra credintele din cele doua liste, sau nu? [/quote]Eu consider că le-am demonstrat, iar voi consideraţi că nu le-am demonstrat. Rămâne să vedem dacă le-am demonstrat sau nu. Deci (din moment ce voi încă le contraziceţi), nu (mai) ştiu dacă le-am demonstrat, ci cred că le-am demonstrat.


[quote]Daca prin listarea lor in acest topic admiti ca nu poti sa le demonstrezi, atunci nu pot decat sa-mi ridic palaria in fata integritatii intelectuale de care dai, macar acum, dovada. (Mai bine mai tarziu decat niciodata). [/quote]Dacă n-am reuşit să conving (aproape) pe nimeni, atunci pot considera că încă nu le-am demonstrat (pe înţelesul tuturor).


[quote]Daca de fapt crezi ca poti sa demonstrezi vreuna din ele, atunci acelea nu ar trebui sa fie listate in acest topic, conform precizarilor lui morpheus. [/quote]Lista acestor idei se poate modifica în timp, deci ceea ce azi nu este demonstrat din ceea ce cred, poate va fi demonstrat mâine sau invers, ceea ce cred cu tărie astăzi că e adevărat, s-ar putea ca mâine să nu-mi mai fie atât de acceptabil. Deci lista actuală este aici datorită faptului că nu am reuşit să conving (aproape) pe nimeni de ceea ce spun.

Pe topicul „Certitudinea 10, privind principiul relativităţii generale

-Principiul general al relativităţii: legile naturii au aceeaşi formă faţă de orice observator, indiferent unde sau când se află acesta, indiferent de viteza lui sau de acceleraţia lui sau de oricare ar fi tipul său de mişcare.

Pe topicul „Avertisment pentru sandokhan

Trebuia să-mi imaginez că vei fi în stare să şi minţi că n-ai refăcut mesajul. Dacă te credeam chiar atât de meschin, aş fi făcut nişte poze cu mesajul refăcut. Mă rog, data viitoare voi lua măsuri şi mai riguroase ca să arăt lumii că nu poate avea încredere în ceea ce spui tu. Deocamdată, voi lăsa mesajul tău aici să se vadă cine eşti cu adevărat atunci când nu ţi se face pe plac. Între timp, mă mai gândesc ce măsuri să iau pentru tine. Poate mă ajută şi altcineva ca să vedem ce e de făcut. Fii liniştit că am ac de cojocul tău. Sunt în stare să apelez şi la autorităţi pentru a face dreptate. Îţi putem găsi uşor locaţia să vedem de unde scrii atât de urât. Depinde cât de mult mă calci pe bătături...

Pe topicul „Facilitate LaTeX pentru formule matematice

De azi înainte, pentru a introduce o formulă este suficient să introduceţi expresia [ t e x ]{formula în latex}[/ t e x ] (fără spaţiile date în exemplu), iar forumul va converti automat expresia introdusă în formatul necesar pentru afişarea formulei. [b]Nu uitaţi să introduceţi formula între acolade![/b] Aceasta este cea mai bună variantă disponibilă până în prezent. Vă mulţumesc!

Pe topicul „Unele probleme ale fizicii fundamentale oficiale actuale

Teodor, dacă vrei să prezinţi articole, mai bine fă-ţi un blog. Acolo lumea are răbdare (şi se aşteaptă) să găsească materiale mai bine elaborate şi mai lungi, cam aşa cum sunt cele postate de tine. În schimb, dacă vrei să avansezi în cunoaştere interacţionând cu ceilalţi, atunci, aşa cum bine ştii şi tu, acest forum e un loc foarte bun pentru aşa ceva. Cu siguranţă, Fizica oficială are probleme fundamentale (şi nu doar pe acelea pe care şi le recunoaşte), deci merită să investeşti timp cu ele.

Pe topicul „Axioma paralelelor si geometria neeuclidiana

[quote author=Mihnea link=topic=2836.msg43303#msg43303 date=1302092709]

Totusi, in spatiile neeuclidiene nu se foloseste o alta definitie a "dreptei"?

[/quote]Dreapta are acelaşi sens atât în geometria euclidiană, cât şi în geometriile neeuclidiene. Dealtfel, geometriile neeuclidiene au apărut tocmai datorită faptului că [b]nu s-a putut demonstra[/b] că printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o singură paralelă la dreapta dată.


Mai mult, geometriile neeuclidiene sunt mai generale decât geometria euclidiană, o cuprind pe aceasta din urmă ca pe un [b]caz particular[/b] (cazul în care curbura este nulă).


Cu această ocazie mai vreau să spun că geometriile actuale mi se par a fi insuficiente, căci nu iau în calcul torsiunea, ci numai curbura.

Pe topicul „Despre lucrarea lui WoodyCAD

Frumoasă recenzie ai făcut, Adi! Mă bucur pentru Dan că l-ai înviorat prin cuvintele tale. Ca şi sadang, şi eu sunt de acord cu faptul că toate mişcările (chiar şi cele macroscopice) sunt elicoidale, chiar mai elicoidale decât ne imaginăm (adică elice în jurul altor elice) .


Pe topicul „Facilitate LaTeX pentru formule matematice

Pentru a vedea câteva formule în LaTeX, se poate vizita [url=http://ro.wikibooks.org/wiki/LaTeX/Matematică]Wikibooks[/url], unde veţi găsi exemple de formule. Cât despre modalitatea de introducere a LaTeX-ului pe forum, ea este una primitivă: am setat mesajele în aşa fel ca expresia „[ t e x]” (fără spaţii) să fie convertită automat în expresia „[i m g ]http://www.forkosh.dreamhost.com/mimetex.cgi? ” (fără spaţii), iar expresia „[/ t e x ]” (fără spaţii) să fie convertită automat în expresia „[/ i m g ]” (fără spaţii, de asemenea).


Mulţumesc pentru interesul acordat, Răzvane! Chiar aş fi foarte încântat să văd că folosiţi un limbaj matematic riguros pe forum, cu demonstraţii cantitative.



Pe topicul „Butonul

Pentru cei interesaţi, am găsit o modalitate şi mai ingenioasă pentru a introduce formule LaTeX pe forumuri. În panoul de administrare, mergeţi la „General / Cenzurare cuvinte” şi introduceţi două cenzuri noi, una care să convertească automat expresia „[ t e x]” (fără spaţii) în expresia „[i m g ]http://www.forkosh.dreamhost.com/mimetex.cgi? ” (fără spaţii) şi una care să convertească automat expresia „[/ t e x ]” (fără spaţii) în expresia „[/ i m g ]” (fără spaţii, de asemenea).



În acest mod, pentru a introduce o formulă este suficient să se introducă în mesaj expresia [ t e x ]{formula în latex}[/ t e x ] (fără spaţiile date în exemplu), iar forumul va converti automat expresia introdusă în formatul necesar pentru afişarea formulei. [b]Nu uitaţi să introduceţi formula între acolade![/b]


Aceasta mi se pare cea mai bună variantă disponibilă până în prezent.

Pe topicul „Butonul

Din câte înţeleg eu, o asemenea galerie ar conţine doar nişte semne matematice mai deosebite şi nu ar putea permite scrierea unor formule matematice mai complexe, precum


[img]http://www.forkosh.dreamhost.com/mimetex.cgi?{ rac{ ec r}{|dot{ ec r}|sqrt{kappa^2+ au^2}}}[/img].


Dar s-ar putea să mă înşel...

Pe topicul „Despre lucrarea lui WoodyCAD

Din păcate, Dane, e foarte adevărat ce spune nic. Şi mă tem că felul tău absurd de a-ţi argumenta teoria „elicoidală” aruncă în derizoriu elicea şi posibilităţile ei imense de a explica lumea. Eu am mare speranţă în elice şi nu tare aş vrea s-o văd aruncată la gunoi şi neglijată de oameni capabili pentru simplul motiv că aceştia ar fi scârbiţi de atâta vorbărie goală pe marginea unei teorii care nu se vede.


Cred că cel mai bine ar fi să răspunzi simplu şi direct la întrebările bune care ţi se pun de către membrii scumpi ai forumului nostru şi să nu-i oboseşti cu atâtea majuscule şi trimiteri la un sait complicat şi fără facilităţi care totuşi suprasolicită procesoarele.


Dacă vrei să spui ceva, fă-o. Dacă nu vrei, atunci nu văd rostul cercetărilor tale. Cu certitudine, toţi membrii acestui forum merită mai mult decât le oferi tu. Te rog să nu-i subestimezi!



Pe topicul „Despre lucrarea lui WoodyCAD

Dacă pui întrebări şi aştepţi răspunsuri cât mai directe, nu înseamnă că gândeşti arhaic sau că nu ai înţeles nimic. Dimpotrivă, faptul că şti ce întrebări să pui în legătură cu un anumit lucru arată că te apropii de înţelegerea acelui lucru şi chiar arată că vrei să înţelegi.


Un profesor care ar urla toată ziua „cu majuscule” la tablă către elev repetându-i întruna elevului că trebuie să înţeleagă ceea ce se ştie astăzi, dar fără să-i arate nimic din ceea ce se ştie astăzi, fără să scrie o formulă pe tablă, fără să prezinte raţionamente logice care leagă armonios cunoştinţele vechi ale elevilor de cunoştinţele noi ar fi un profesor foarte slab, iar elevii săi ar rămâne la un stadiu foarte primitiv.


În schimb, elevii unui profesor care răspunde concret la orice întrebare ce i se adresează şi prezintă argumentele logice necesare, fără să trimită elevul la citit de cărţi, ar evolua frumos şi ar avea capacitatea de a înţelege cu adevărat ceea ce scrie în cărţi. De astfel de profesori avem nevoie!

Pe topicul „Mistere in Matematica!:Banda lui Mobius,Sticla lui Klein,Numarul de Aur,Numarul,,PI''

Eu nu ştiu ce este misterios în ceea ce ai scris tu şi aştept să văd cum evoluează discuţia ca să pot înţelege ce vrei să spui de fapt. Într-adevăr, toate conceptele de care ai vorbit sunt infinit de interesante, dar acum nu văd încă ce aş putea să spun nou despre ele.


Pe topicul „Despre bobina lui Dan

Eu îi dau dreptate lui Cristian. Teoria câmpului electromagnetic spune clar că trebuie să apară şi acel câmp. Tu nu îl găseşti în cărţi pentru că acolo se neglijează câmpul foarte slab în raport cu câmpul foarte puternic. Dar nicăieri nu scrie că acel câmp nu există.



Pe topicul „Despre bobina lui Dan

[quote="sadang"]Ok Abel. Negarea negatiei! Daca nicaieri nu scrie ca acel camp nu exista, atunci cum poate fi sustinuta si acceptata cu sens de adevar afirmatia ca el exista? [/quote]Existenţa este susţinută şi prevăzută de teorie, aşa cum a arătat Cris. Teoria nu poate exemplifica tot ce poate ea prevedea, ci prezintă esenţa fenomenelor.

[quote]Aici vorbim de teoria clasica a electromagnetismului sau de teorii alternative? [/quote]De teoria clasică.

[quote]Poti dezvolta afirmatia "[i]Teoria câmpului electromagnetic spune clar că trebuie să apară şi acel câmp.[/i]"? O trimitere, un link, o carte.... orice! [/quote]Teoria clasică spune că în jurul unui curent apare un câmp magnetic. Cris ţi-a arătat că firul bobinei, precum şi câmpul magnetic produs, se poate descompune în două componente aşa cum foarte frumos le-a desenat.

[quote]Daca eu sustin ca in jurul unui solenoid apare si un camp gravitational perpendicular la axa cilindrului, despre care nu scrie nicaieri ca acest camp nu ar exista, atunci poate fi considerata afirmatia mea adevarata? [/quote]Dacă afirmaţia ta nu este fondată pe niciun argument, atunci ea nu poate fi luată în serios. Dar afirmaţia lui Cris a fost frumos argumentată.

[quote]Explica acest camp despre care "[i]camp rezidual slab perpendicular pe axa[/i]" bobina lui Dan? [/quote]Da, explică. În bobina lui Dan acest câmp rezidual este intens şi poate fi observat mai uşor decât în alte bobine, pentru că unghiul de bobinare este foarte mare şi firul bobinei este gros, ceea ce face ca raportul dintre câmpul rezidual şi câmpul obişnuit să fie destul de mare.

Pe topicul „Despre bobina lui Dan

[quote="sadang"]Deja sunteti doi care sustineti acest lucru. [/quote]Bineînţeles, numărul nostru nu contează, ci contează argumentele pe care le aducem; cel puţin, aşa îmi place să cred că se întâmplă pe acest forum.[quote]Cat despre bobina lui Dan, poti veni cu ceva detalii mai concrete? Daca Cris nu vrea, nu are cu ce, sau cum sa o reproduca practic, nici o problema; eu am tot ce-mi trebuie. E in fata mea si o rebobinez de 1000 de ori numai sa obtin acest "camp slab rezidual" mai puternic decat campul principal. [/quote]Câmpul magnetic produs de un curent electric se prezintă sub formă de cercuri în jurul acelui curent electric. Curentul electric I ce trece prin bobină poate fi descompus în două componente (pentru că ne permite să facem asta principiul suprapunerii câmpurilor). Alegem o componentă paralelă cu axa bobinei şi una perpendiculară pe axă (de regulă, pentru claritate, componentele se aleg a fi perpendiculare una pe cealaltă). Atunci, putem spune fără să greşim că printr-un punct al firului bobinei trec doi curenţi perpendiculari, unul paralel cu axa (hai să-l notăm cu I1), curent care produce câmpul magnetic rezidual şi unul perpendicular pe axă (notat cu I2), care produce câmpul magnetic obişnuit. Deci, vectorial, I=I1+I2.


Dacă unghiul dintre firul bobinei şi axa bobinei este U, atunci mai avem relaţiile I1=I*cosU şi I2=I*sinU. De aici rezultă că acel curent rezidual I1 (şi, evident, câmpul său magnetic) depinde de cosinusul unghiului dintre firul bobinei şi axă. Dacă acest unghi este foarte apropiat de un unghi drept, atunci cosinusul său este foarte mic, deci şi efectul rezidual va fi foarte mic. În schimb, dacă acest unghi este, de exemplu, 45 de grade, atunci I1=I2 şi câmpul magnetic rezidual va fi egal cu cel obişnuit (la aceeaşi distanţă de fir).

Pe topicul „Despre lucrarea lui WoodyCAD

Cris, eu nu aş folosi asemenea argumente, pentru că nu ele dovedesc că Fizica actuală are dreptate. Dimpotrivă, [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/03/avansul-tehnologic-nu-probeaza.html]tehnologia nu probează corectitudinea unor teorii[/url]. De aceea, recomand să aducem argumente ştiinţifice, nu argumente indirecte.

Pe topicul „Despre bobina lui Dan

[quote="WoodyCAD"]Acum constat ca, [u]desi initial nu a inteles[/u]....acum...da lectii! (chiar sugerandu-i la un moment dat sa NU intevina pe acest subiect). [/quote]Ai dreptate, iniţial nu am înţeles ce vrei să întrebi de fapt, ce vrei să arăţi de fapt. Abia cu ajutorul lui Cristian am înţeles care e problema voastră.

[quote]Abel, poti face acel SOLENOID ?....cred ca poti raspunde cu da sau nu...nu este o rusine! [/quote]Eu nu fac solenoizi. Nu mă ocup cu făcutul, ci cu teoriile. Şi nu văd de ce ar fi o ruşine asta.

[quote]Daca raspunsul este NU...vorbele tale NU au acoperire! [/quote]Aici greşeşti din nou. Nu doar ceea ce este gata făcut are „acoperire”.

[quote]Astept solenoidul cu axa NS perpendiculara pe axa cilindrului....varianta "stiintifica", desi profesorul de fizica spunea ca asa ceva NU exista!... [/quote]Cristian ţi l-a explicat deja. Profesorul acela de Fizică o fi uitat de componenta longitudinală a curentului. Oricine are dreptul să mai şi greşească.

[quote]...vad ca tu nu esti de acord cu "fizica clasica"... [/quote]Unde ai văzut tu asta în discuţia despre această bobină? Într-adevăr, există lucruri cu care nu sunt de acord, dar asta nu înseamnă că arunc la gunoi tot ceea ce se ştie astăzi.


[quote="sadang"]Abel, varianta pe care incearci sa mi-o sugerezi este diferita de cea in care am facut eu bobina, este altceva. Tin sa specific ca stiu cum se poate manevra directia vectorului B, jongland cu planul spirei si axul solenoidului. Nu dezvolt inca deoarece astept argumentatia ta. [/quote]Nu înţeleg ce este diferit de ce sugerez eu şi nu înţeleg ce argumentaţie aş mai putea da.

Pe topicul „Ce viteze aparente se pot măsura în prezent?

Constat că e prea mult de citit pentru mine şi nu este singurul domeniu care mă pasionează încât să-i dedic atâta timp. Dacă s-ar putea face o sinteză mai apropiată de ceea ce ne interesează aici, aş fi foarte fericit. Dealtfel, mă interesează aici doar ce spun observaţiile despre mişcarea stelei polare, adică a acelei stele teoretice care se află la intersecţia dintre axa de rotaţie a (scoarţei) Pământului şi bolta cerească. Ce ne spune mişcarea acestei stele? Ne spune ea că precesia Pământului decurge lin, fără salturi (aşa cum cred eu) sau, dimpotrivă, are variaţii foarte mari, în funcţie de poziţia Lunii şi a Soarelui pe orbită?

Pe topicul „Axioma paralelelor si geometria neeuclidiana

Pe lângă răspunsurile interesante pe care le-ai primit de la ceilalţi, [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/04/proiectia-unei-drepte-pe-o-alta-dreapta.html]îţi mai sugerez unul[/url] în care să faci legătura între geometriile neeuclidiene şi faptul că proiecţia unei drepte pe o altă dreaptă coplanară şi perpendiculară este [b]un segment[/b] de dreaptă, nu neapărat un punct.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

Ştim că acceleraţia gravitaţională din câmpul unui corp masiv este proporţională cu masa acelui corp şi invers proporţională cu pătratul distanţei până la centrul de masă al acelui corp. Asta înseamnă că e posibil să obţinem aceeaşi acceleraţie departe de un corp masiv ca şi aproape de un corp uşor. Ar mai însemna atunci că un observator închis într-un lift nu poate stabili prin mijloace locale (infinitezimale) dacă efectele gravitaţionale din liftul său se datorează faptului că el se află aproape de un corp uşor sau departe de un corp masiv.


Ce părere aveţi atunci, este corect următorul principiu?:

-[b]Prin niciun experiment local, observatorul nu poate decide dacă se află aproape de un corp uşor sau departe de un corp masiv.[/b]

Mai mult, consider că dacă acest principiu ar fi corect, atunci el [b]generalizează principiul cunoscut al echivalenţei[/b], căci un câmp de acceleraţii poate fi considerat câmp gravitaţional produs la distanţă infinită de un corp infinit de masiv.

Pe topicul „Să fim o familie!

Deschid acest topic pentru a menţine viu în mintea noastră faptul că noi, cei care suntem pasionaţi de cercetare, avem obiective comune, chiar dacă ne îndreptăm spre ele pe drumuri diferite. Amintiţi-vă că suntem animaţi de pasiuni comune, suntem uniţi de interese foarte asemănătoare, dorim cu toţii să descoperim ceva interesant.


De aceea, încercaţi să nu vă tachinaţi reciproc, încercaţi să vă încurajaţi unul pe altul, iar dacă nu vă place metoda celuilalt de cercetare, amintiţi-vă că nu puteţi să vă impuneţi cu forţa (ironie, batjocură, atacuri la persoană) propriile idei, propria metodă, ci doar cu argumente bine fondate şi bine explicate.


Consider că putem realiza mult mai multe dacă vom încerca să ne înţelegem unul pe celălalt, dacă vom încerca să dăm răspunsuri sincere, blânde, cu dragoste nemărginită faţă de cel care încearcă să descopere ceva nou pentru omenire. Nu vă atacaţi unul pe celălalt. Mai bine nu răspundeţi, decât să jigniţi. Dacă nu vă place postarea cuiva, aveţi posibilitatea să o apreciaţi negativ, apăsând butonul „–” din dreptul mesajului respectiv. E suficient, poate şi prea mult. Oricum, nimeni nu vă poate înlocui, nimeni nu vă poate speria, nimeni nu vă poate lua ceea ce ştiţi deja. Aşa că nu are sens să-l atacaţi pe cel care nu vă dăunează cu nimic.


Aşadar, încercaţi să străluciţi nu prin talentul vostru de a-l jigni în mod cât mai usturător pe celălalt, ci prin capacitatea voastră de a produce şi a exprima frumos idei valoroase.


Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Pe topicul „Să fim o familie!

Într-adevăr, sunt membri ai forumului care s-au străduit din răsputeri să nu jignească pe nimeni, iar tu Adi eşti unul dintre ei. Îţi mulţumesc pentru asta!

Pe topicul „Primul premiant este mm

Se apropie Paştele şi vreau să îndeplinesc [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t221-lista-sponsorilor-i-mecena-pe-anul-2011#3152]dorinţa domnului Anonim1[/url] de a oferi premiul de 100 roni de Paşte. Cel care îndeplineşte acum condiţiile de premiere atât pentru puncte, cât şi pentru reputaţie este [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/u14]mm[/url], aşadar, atât premiul de 50 roni pentru puncte, cât şi premiul de 50 roni pentru reputaţie ar trebui să meargă la acest utilizator important.


Cu această ocazie, îl rog pe mm să-mi comunice aici sau prin mesaj privat modalitatea prin care i se pot trimite banii.

Pe topicul „Forumul nostru ar putea primi cei doi la sută?

Ştie cineva, oare cei 2% din impozit ar putea fi dirijaţi spre utilizatorii premianţi ai forumului nostru?

Pe topicul „Cercetări privind conjectura lui Goldbach

Superbe cercetări! Sunt încântat de pasiunea ta şi am speranţa că poţi găsi (sau poate chiar ai şi găsit deja) ceva foarte interesant în lumea asta minunată a numerelor. Este foarte util ceea ce faci şi eşti pe un drum elegant spre celebritate.

Pe topicul „Primul premiant este mm

Din păcate, mm îmi face probleme şi nu acceptă premiul pentru că nu activează la noi. În aceste condiţii, îl rog pe Virgil (al doilea ca reputaţie) şi pe sandokhan (al doilea ca număr de puncte) să-mi furnizeze (aici sau în privat) adresele lor (poştale sau bancare) la care le putem trimite câte un premiu de 50 roni.


Într-adevăr, pentru moment este mic acest premiu, dar am speranţa că pe viitor el va fi mai consistent, pentru că va râde soarele şi la poarta noastră odată şi odată.


Vă rog, nu mă refuzaţi măcar voi!

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

Are cineva vreo idee?

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

Se spune despre teoria A că generalizează teoria B dacă orice propoziţie din B rezultă prin inferenţe logice din propoziţiile lui A.


Să presupunem, aşadar, că avem o teorie A care spune că într-un lift nu putem stabili prin mijloace locale dacă ne aflăm aproape de un corp uşor sau departe de un corp masiv.


De asemenea, să presupunem că avem o teorie B (care este tocmai teoria actuală a gravitaţiei) care spune că într-un lift nu putem stabili prin mijloace locale dacă ne aflăm într-un câmp gravitaţional sau într-un câmp de acceleraţii.


Să arătăm acum că teoria noastră A generalizează teoria B. Teoria A spune că într-un lift nu putem şti dacă ne aflăm la [tex]x_1[/tex] metri de un corp de masă [tex]m_1[/tex] sau ne aflăm de fapt la [tex]x_2[/tex] metri de un corp de masă [tex]m_2=m_1\frac{x_2^2}{x_1^2}[/tex] (relaţie care rezultă din egalitatea acceleraţiilor). Observaţi că dacă [tex]x_2[/tex] este infinită, atunci şi [tex]m_2[/tex] este infinită. Asta înseamnă că nu putem stabili nici măcar dacă suntem la o distanţă infinită de un corp infinit de masiv. Deci teoria A spune că în liftul respectiv nu putem şti dacă acceleraţiile pe care le vedem noi în lift sunt produse de un câmp gravitaţional generat de o sursă apropiată de lift sau sunt produse de un câmp gravitaţional generat de o sursă infinit de îndepărtată.


Dar, atât în teoria A, cât şi în teoria B, un câmp de acceleraţii este echivalent cu un câmp gravitaţional uniform. Şi cum un câmp gravitaţional uniform este tocmai un câmp gravitaţional creat de o sursă infinit de îndepărtată, rezultă că tot ce spune teoria B este spus deja şi de teoria A. Prin aceasta am demonstrat că teoria A spune mai multe lucruri decât spune teoria B.



Acum apare problema dacă teoria A nu cumva spune şi lucruri neadevărate, din moment ce spune lucruri suplimentare faţă de teoria B (teorie confirmată deja). Există două posibilităţi. Lucrurile (suplimentare) pe care le spune teoria A sunt false, (caz în care ar exista posibilitatea experimentală de a determina (local) dacă ne aflăm aproape de un corp uşor sau departe de un corp masiv) sau sunt adevărate, caz în care Fizica trebuie completată cu acest nou principiu mai general al echivalenţei.

Pe topicul „Intervalul de editare a mesajelor

Am mărit la două ore intervalul de editare a unui mesaj (de la cinci minute, cât era până acum). Sper că este suficient pentru a vă corecta mesajul postat de eventualele greşeli pe care nu le-aţi observat la previzualizare.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

[quote author=Electron link=topic=2906.msg44303#msg44303 date=1303378983]Din aceste jonglerii matematice irelevante ar rezulta ca daca x[sub]2[/sub] este infinit, atunci valoarea lui m[sub]2[/sub] este si ea infinita, [i]indiferent de valorile lui x[sub]1[/sub] si m[sub]1[/sub][/i]. [/quote]Te rog să demonstrezi [b]această[/b] afirmaţie. Cum ai tras tu concluzia că rezultă asta din „jonglerii”? Îţi dau un indiciu: observatorul din liftul aflat în câmpul gravitaţional măsoară acceleraţii finite şi nenule (că doar nu suntem la grădiniţă să trebuiască să-ţi spun şi asta). Ia vezi, ce-ţi iese în acest caz.

[quote]Cum doua valori finite pot sa fie diferite, iar din aberantele tale jonglerii matematice rezulta ca amandoua ar fi "echivalente" cu campuri produse la distanta infinita de o masa infinita, ar rezulta ca doua valori finite diferite pot fi echivalente (prin tranzitivitatea proprietatii de echivalenta), ceea ce e aberant la nivel logic [/quote]N-am înţeles cine interzice ca valorile despre care vorbim să fie [b]strict egale[/b] şi să construim teoria A în asemenea condiţii.


Apropo, Electron, fii mai atent la cum şi la ce vorbeşti! Din câte ştiu eu, jignirile nu sunt admise pe acest forum. Abţine-te!

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

Electron, din păcate, n-ai înţeles ce ţi-am cerut să demonstrezi, motiv pentru care mi-ai „demonstrat” altceva. Uită-te înapoi şi vezi ce ţi-am cerut să demonstrezi, iar dacă vrei (poţi) să înţelegi diferenţa bine, dacă nu, oricum nu e important pentru acest topic şi nu vreau să facem varză topicul, începând să definim ce este roata. HarapAlb a înţeles despre ce este vorba fără prea multe comentarii.


HarapAlb, observaţiile tale sunt corecte. Principiul echivalenţei nu precizează despre ce câmp gravitaţional ar fi vorba, ci doar că este vorba de un câmp gravitaţional. Dar eu zic că tocmai de aceea, teoria A spune [b]mai multe[/b] lucruri decât teoria B, căci ea [b]precizează[/b] ceva mai mult şi anume chiar şi că un câmp gravitaţional de la distanţa [tex]x_1[/tex] produs de o masă [tex]m_1[/tex] este local echivalent cu un câmp gravitaţional de la distanţa [tex]x_2[/tex] produs de o masă [tex]m_2=m_1\frac{x_2^2}{x_1^2}[/tex].


De exemplu, acest principiu spune, [b]în plus faţă de principiul echivalenţei[/b] lui Einstein, că un observator închis într-un lift suspendat în câmpul gravitaţional [b]nu poate decide[/b] prin nicio experienţă locală bazată pe câmpul gravitaţional dacă se află în interiorul (orizontului) unei găuri negre sau în exteriorul său. Iată de ce spun că teoria A generalizează teoria B.

Pe topicul „Despre formarea galaxiilor

Frumoasă discuţie, dragii mei! O urmăresc cu mare interes. Aflu lucruri foarte interesante cu această ocazie. Vă mulţumesc frumos!

Pe topicul „Despre proiecţia unei drepte pe o dreaptă perpendiculară

Am scris recent [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/04/proiectia-unei-drepte-pe-o-alta-dreapta.html]pe blogul meu un material[/url] în care spuneam că proiecţia unei drepte pe o dreaptă perpendiculară poate fi chiar şi un segment de dreaptă, nu neapărat un punct. Voi ce părere aveţi despre asta, ce utilitate găsiţi pentru acest fapt?



Pe topicul „Urări de sărbători

Multă sănătate tuturor! Văd că faceţi din forumul acesta un loc din ce în ce mai strălucitor.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

Vă mulţumesc foarte mult pentru răspunsurile interesante, ce m-au pus pe gânduri!


Mircea, principiul teoriei A este principiu pentru că [b]nu are excepţii[/b]. Legea lui Ohm nu este valabilă pentru [b]absolut orice[/b] tensiune sau pentru absolut orice circuit. De asemenea, nedeterminarea de care vorbeşti în cazul alungirii nu este valabilă pentru orice resort sau pentri orice forţă. Mai mult, câmpul gravitaţional are o caracteristică aparte (recunoscută chiar şi de modelulu standard), afectând fără excepţie orice corp cu masă.


Alexandru, imposibilitatea de care vorbeşti nu este esenţială pentru formularea legilor Fizicii, căci principiile sunt ele însele nişte abstractizări imposibil de verificat în practică. Nu putem verifica în practică, de exemplu, principiul inerţiei, căci nu putem rostogoli o bilă pe o suprafaţă infinit de netedă. Cu toate astea, nu punem la îndoială acest principiu.


Adi, noi ştim că principiul suprapunerii forţelor face suficientă referirea la centre de masă, deci ştim că scindarea unui corp în mai multe părţi componente nu anulează unicitatea centrului de masă şi, implicit, valabilitatea principiului.


HarapAlb, pătratul apare din legea gravitaţiei. Oricum, întrebarea pare interesantă şi nu înţeleg încă unde vrei să baţi. N-am înţeles nici ce vrei să spui în legătură cu exemplul pe care l-am dat cu găurile negre.

Pe topicul „Tastatura Popak pe Ubuntu

Între timp, am luat legătura cu autorul şi am obţinut răspunsul mult dorit (care s-a actualizat şi pe saitul autorului), iar acum scriu cu noul aranjament şi încep să prind viteză. N-am mutat tastele, ci doar le-am marcat cu marker alb.

Pe topicul „Tastatura Popak pe Ubuntu

Mult succes îţi doresc ţie şi tuturor celor care vor învăţa această tastatură de mare viitor! Am postat aici pentru că forumul e plin de oameni deschişi spre nou şi, [url=http://forum.ubuntu.ro/viewtopic.php?pid=105559#p105559]mai ales[/url] spre progres.

Pe topicul „Despre proiecţia unei drepte pe o dreaptă perpendiculară

Într-adevăr, există o legătură între proiecţia dreptei şi geometriile euclidiene, aşa cum dealtfel am şi afirmat eu însumi pe blog:

[quote]Pentru că dacă aţi putea demonstra aşa ceva, atunci aţi putea demonstra şi că printr-un punct exterior unei drepte trece o singură paralelă la acea dreaptă. Deci, aţi putea demonstra postulatul euclidian al paralelelor şi, implicit, aţi putea demonta toate geometriile neeuclidiene apărute în decursul istoriei datorită acestei imposibilităţi.[/quote]

Dar spaţiul curb este mai puţin intuitiv decât propunerea mea privind proiecţia dreptei, căci este imposibil să înţelegem ce este aceea o dreaptă curbă. Eu arăt că, fără nicio ipoteză suplimentară care să „curbeze” dreptele, putem explica de ce nu avem certitudinea că printr-un punct exterior unei drepte trece o singură paralelă la acea dreaptă.


Demonstraţia matematică riguroasă a faptului că proiecţia unei drepte pe o dreaptă perpendiculară este un segment este echivalentă cu demonstraţia din analiza de clasa a XI-a a faptului că produsul dintre infinit (lungimea dreptei) şi zero (cosinusul unghiului drept) este o nedeterminare (deci nu este strict nul).

Pe topicul „Despre proiecţia unei drepte pe o dreaptă perpendiculară

Dar tu poţi să demonstrezi că nedeterminarea noastră are valoare nulă? Dacă nu poţi, atunci care este [b]valoarea generică[/b], nu una finită?

Pe topicul „Despre proiecţia unei drepte pe o dreaptă perpendiculară

Ipoteza mea era că [b]are o valoare[/b]. Această valoare [b]trebuie să fie câtva[/b] chiar dacă noi nu putem stabili cât este. Aşa că rămâne să o considerăm finită. Ce alte opţiuni mai vezi tu că ar fi? Nu este singura opţiune?

Pe topicul „Ce inseamna numarul de multumiri?

Atunci când tu ai deschis un anumit topic şi pe topicul tău răspunde cineva pe placul tău, ai posibilitatea ca (o singură dată pe topic) să-i aplici o mulţumire (apăsând butonul „mersi” din dreptul mesajului său). Drept consecinţă, autorul acelui mesaj va primi punctele suplimentare de reputaţie (stabilite implicit de administrator), iar mesajul său va apărea evidenţiat cu altă culoare ca fiind considerat cel mai bun mesaj din topicul respectiv.

Pe topicul „Despre proiecţia unei drepte pe o dreaptă perpendiculară

Păi chiar şi valoarea nulă e tot o valoare. Deci, ce trebuie să demonstrez, de fapt? Că există proiecţia?

Pe topicul „Despre proiecţia unei drepte pe o dreaptă perpendiculară

Ne învârtim în jurul cozii, Răzvane... Acuma chiar vrei să încep de la început? Eu zic că dacă reciteşti, vei găsi răspunsul.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

[quote author=AlexandruLazar link=topic=2906.msg44361#msg44361 date=1303479456]Cărei situații reale îi corespunde o masă infinit de mare plasată la o distanță infinită?[/quote]Prin analogie cu răspunsul tău, putem spune că un corp de masă infinită aflat la distanţă infinită este un mod elegant de a spune „un corp suficient de masiv şi suficient de îndepărtat încât liniile câmpului gravitaţional să ne apară practic paralele (şi să putem confunda chiar şi [b]global[/b] un câmp gravitaţional cu un câmp de acceleraţii).

[quote]În plus, dacă interacțiunile gravitaționale se propagă cu viteză finită, iar masa este infinit de departe, greșesc dacă mă gândesc că ar fi nevoie de un timp infinit pentru ca eventuala interacțiune să aibă loc?

[/quote]Eu cred că putem spune că a fost nevoie de un timp infinit pentru ca însăşi masa să ajungă la distanţă infinită, aşa că interacţiunile au avut destul timp să se stabilească. Dar asta este, din nou, irelevant pentru topic.




[quote author=Electron link=topic=2906.msg44364#msg44364 date=1303488820]Pretentia ca un camp gravitational la distanta finita de un corp de masa finita ar fi, chipurile, "echivalent" cu un camp graviational la distanta infinita de o masa infinita (pretentie care se bazeaza desigur pe niste jonglerii matematice irelevante)[/quote]Electron, jongleriile astea matematice se numesc limite. Limitele se bazează pe următorul principiu: dacă o valoare nu are niciun motiv să se modifice, atunci nu se va modifica. Ce motiv vezi tu pentru modificarea valorilor acceleraţiei de la infinit, motiv ce ar interzice simplificarea cantităţii care devine infinită (înainte ca ea să devină infinită)?



[quote author=HarapAlb link=topic=2906.msg44367#msg44367 date=1303492039]Dupa cum se observa nu mai putem vorbi de patratul distantei pentru ca acolo mai apare un radical. Ar trebui sa te familiarizezi cu relativitatea generalizata inainte de a enunta principii general valabile.[/quote]Hmmm... E pentru prima dată când aud că acceleraţia gravitaţională nu depinde de pătratul distanţei. Ar merita aprofundată chestiunea într-un alt topic, căci am impresia că o asemenea dependenţă ar viola inexistenţa câmpului în interiorul unei sfere. Şi până la urmă ar trebui văzut şi dacă e distanţă sau nu e distanţă (apropo de chestia cu alba-neagra).

Pe topicul „Primul premiant este mm

Reiterez rugămintea ca Virgil şi sandokhan să-mi furnizeze adresele la care amabilul nostru sponsor anonim să le poată trimite banii cu ocazia sărbătorilor de Paşte, aşa cum a dorit acesta.

Pe topicul „Cercetări privind conjectura lui Goldbach

Am găsit o mică fereastră pentru a verifica puţin din cercetările tale. Dacă am înţeles bine, constat că [url=http://mathworld.wolfram.com/ChineseHypothesis.html]există cel puţin un contraexemplu[/url] la una dintre presupunerile tale


[quote="curiosul"]Analizand puterile lui 2 am observat ca:

(2^n)-2 se divide cu n,daca si doar daca n este un numar prim,un numar de Fermat,sau un numar de Merssene.[/quote], deci se pare că va trebui să reevaluezi propoziţiile pe care te bazezi. Evident, este posibil să nu fi înţeles eu bine ceea ce vrei să spui.

Pe topicul „teoria universului electric - confirmata de NASA?

Salut, alexan! Şi mulţumesc pentru tot ce spui şi cum spui (fără atacuri la persoană) pe aceste topice recente foarte interesante. Blakut crede în mod greşit că avansul tehnologic demonstrează infailibilitatea teoriilor actuale, uitând câte corecţii [b]majore[/b] se fac pentru că practica se abate [b]mult[/b] de la teorie. De asemenea, mai crede tot greşit că nimeni nu ne împiedică să publicăm (în reviste prestigioase) ideile corecte, uitând de taxele (nejustificate) care se cer pentru publicare sau de pretenţiile privind recomandările celor „din sistem”.


Părerea mea este că Universul este chiar mai electric decât ne imaginăm acum, în sensul că electromagnetismul nu este altceva decât consecinţa mişcărilor [b]de un anume fel[/b] ale corpurilor [b]neutre[/b].

Pe topicul „2010-10-09, sâmbătă

[quote="invatasingur"]Divizorii naturali ai lui 2 sunt 0 şi 1.


Când x+1 = 0, nu avem nici un număr natural care să respecte cerinţa.

Când x+1 = 1, rezultă x=0.


Aşadar, avem o singură soluţie, x=0.[/quote]Foarte clară explicaţia rezolvării, care scoate în evidenţă principiul corect de rezolvare a unor asemenea probleme. Am o mică obiecţie doar privitor la faptul că divizorii naturali ai lui 2 sunt 1 şi 2, nu 0 şi 1 (cum ai menţionat, în mod sigur, din neatenţie), ceea ce duce şi la soluţia x=1.

Pe topicul „The Indivizon Theory

În primul rând, mi se pare greşit să spui că lumea este alcătuită 99% din nimic. Eu cred că lumea este alcătuită [b]100%[/b] din nimic. Şi mai cred că o teorie care nu porneşte de la nimic, este sortită eşecului şi că singura teorie care va rezista pentru totdeauna este aceea care poate explica lumea pornind de la ideea că toată lumea este alcătuită din nimic.


În al doilea rând, consider că o teorie trebuie să arate cu totul altfel decât este prezentată pe acel sait. O teorie trebuie să aibă axiome (postulate), definiţii, teoreme, concluzii, aplicaţii, previziuni, etcetera. Deci, nu mă atrage prea mult un text care nu se încadrează măcar în mare într-o asemenea structură.


Nu mi-a plăcut nici faptul că nu am unde să postez un comentariu în care să-l critic sau să-l laud pe autor şi să-mi pot face o părere citind comentariile celorlalţi. Din punctul meu de vedere, asta este ceva esenţial ce lipseşte acolo unde vrei să prezinţi lumii un rezultat.


Ce să mai spunem de faptul că sunt foarte multe teorii alternative. Dacă am investi timp în a le verifica pe fiecare, nu ne-ar ajunge o viaţă. Ori, avem şi noi teoriile noastre alternative pe care trebuie să le verificăm necontenit. De aceea, trebuie să fim foarte aspri cu teoriile alternative ce ni se pun la dispoziţie (iar aici îl înţeleg pe Blakut) şi să le neglijăm pe cele care au cel mai mic cusur. Dealtfel, poate e mai bine să ne vedem fiecare de drumul nostru în cercetare, pentru că, în ultimă instanţă, toate teoriile corecte vor converge spre una singură.

Pe topicul „The Indivizon Theory

[quote="Laurentiu"]@Abel: daca Universul este 100% nimic, cum se face ca "nimicul" scrie pe forum ? [/quote]Într-adevăr, mai trebuia să fac completarea că cred că lumea este alcătuită din nimic, dar care zboară cu viteza luminii în vid (ceea ce îi conferă masă).

Pe topicul „Despre mesajele mele

Dane, nu ţi-a fost şters niciun mesaj, ci ele au fost mutate din locul inoportun în locul oportun (locuri stabilite după părerea administratorului). Te rog să menţionezi în continuare dacă am greşit şi voi încerca să mă explic, dacă se poate, iar dacă nu, voi cere iertare şi voi repara acţiunea.

Pe topicul „Pentru premiul de Paşte în 2011

Având în vedere că mm nu a acceptat premiul nostru fiind tare supărat pe noi, următorii candidaţi la premiere sunt Virgil pentru reputaţie şi sandokhan pentru puncte. Cu sandokhan problema este în curs de rezolvare prin mesaje private şi mai rămâne să ne spună Virgil datele la care sponsorul anonim să-i trimită premiul de 50 roni. Virgil, vezi că ţi-am trimis şi ţie un mesaj privat cu solicitarea datelor. Mulţumesc pentru colaborarea voastră, prin care vom arăta că premierea pe acest forum nu este o utopie şi că se poate realiza.


Pe viitor, poate vom putea găsi sponsori mai mulţi şi s-ar putea ca premiul să crească.


Îi mulţumim şi cu această ocazie primului nostru sponsor care a deschis acest drum important al premierii pe acest forum!

Pe topicul „Ce cred eu despre sandokhan

[quote="CAdi"]Pentru toti membrii forumului si in special pentru sandokhan:

[b]Acest topic nu imi apartine [/b] este o desprindere din contest!!: ,,Istoria lumii:500 de ani vechime''

iar citatul se refera la titlul de mai sus.

Eu nu te atac ca persoana...doar teoria care o promovezi pe forum !

Altcineva a stabilit titlul!

P.S.

Nu stiu in ce scop?!![/quote]Confirm cele spuse de Adi aici: eu am creat acest topic şi l-am desprins din topicul menţionat de Adi cu două scopuri:

-să evit propagarea unui offtopic la acel subiect;

-să putem discuta mai amănunţit despre acest subiect important.


Pe viitor, dacă doriţi să se evite astfel de situaţii (care îmi răpesc şi mie mult timp) am rugămintea să nu postaţi mesaje offtopic şi să deschideţi în altă parte subiectele interesante despre care doriţi să discutaţi. De asemenea, când observaţi că un mesaj este offtopic, nu răspundeţi la el ca să nu propagăm offtopicul.


Vă mulţumesc!

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

[quote author=AlexandruLazar link=topic=2906.msg44391#msg44391 date=1303548901]Nu înțeleg de ce ai nevoie să-l faci infinit pentru a spune asta într-un mod elegant[/quote]Alexandru, hai să o luăm mai cu încetişorul. În primul rând, încearcă să răspunzi la următoarea întrebare:

[b]-Este adevărat că, local, un observator nu poate stabili dacă liftul său este aproape de un corp uşor sau departe de un corp masiv?[/b]

Pe topicul „Intrebari despre "infinit"

Electron, „poate fi” nu este totuna cu „este”.


Pe topicul „Intrebari despre "infinit"

Din punct de vedere matematic, sunt de acord cu tine. Problema ridicată de mine este însă din punct de vedere filozofic. Mai precis, eu afirm că nedeterminările explică apariţia lumii din nimic. Ceea ce pentru matematica rece şi plină de nedeterminări este imposibil de înţeles, pentru Fizică şi filozofie este o lume plină de posibilităţi.




Pe topicul „Intrebari despre "infinit"

[quote author=Electron link=topic=241.msg44638#msg44638 date=1304019840]

[quote author=Abel Cavasi link=topic=241.msg44636#msg44636 date=1304019515]

Din punct de vedere matematic, sunt de acord cu tine.[/quote]

Serios? Adica esti de acord ca 0/0 nu poate fi 17 ? :o As vrea sa o spui explicit, ca e prea mare schimbarea asta! [/quote]Sunt de acord că 0/0 este o nedeterminare (pentru matematică în general), dar nu sunt de acord că 0/0 nu poate fi 17 (pentru situaţii concrete).

[quote]singurele argumente pe care le-ai prezentat pe acest forum pentru astfel de afirmatii sunt niste aberatii matematice cat se poate de ridicole. [/quote]Au fost argumente filozofice, bazate pe nedeterminările matematicii.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

Bun. Mă bucur că suntem amândoi de acord cu asta. Aşadar, observatorul din lift nu ştie la ce distanţă se află de sursa acceleraţiei. Atunci, mergem mai departe.

[b]-Există ceva care să împiedice observatorul să considere că este la o distanţă infinită de sursă?[/b]

Pe topicul „Despre proiecţia unei drepte pe o dreaptă perpendiculară

Răzvan, eşti de acord că proiecţia de care vorbim are o lungime dată de [b]o nedeterminare[/b]? Sau consideri că proiecţia are o lungime bine determinată şi anume egală cu 0?

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

[quote author=HarapAlb link=topic=2906.msg44643#msg44643 date=1304024244]In fizica distanta infinita inseamna influenta nula din partea celorlalte corpuri[/quote]De acord, dar numai dacă acele corpuri au masă finită şi sunt în număr finit, ceea ce observatorul din lift nu poate stabili. Deci, principial este posibil să existe corp infinit de masiv, aşa cum este posibil ca principial să existe medii infinit de penetrabile pentru a putea formula principiul inerţiei.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

[quote author=AlexandruLazar link=topic=2906.msg44646#msg44646 date=1304026106]Faptul că Universul nu este infinit ca întindere?[/quote]Universul nu este nici infinit de impenetrabil, dar asta nu ne împiedică să formulăm principiul inerţiei [b]imaginându-ne[/b] că Universul ar fi infinit de impenetrabil. În plus, nu trebuie să confundăm Universul cu Metagalaxia.



[quote author=HarapAlb link=topic=2906.msg44649#msg44649 date=1304026680]Bine, conceptual avem pe masa din laborator un corp infinit de masiv. Cum ii masuram masa ca sa stabilim ca e infinita sau nu ? Cum calculam efectele produse de un corp cu masa infinita ?

[/quote]Trebuie să admitem că nu ne putem afla la o distanţă finită de o masă infinită, ci dimpotrivă, cu cât corpul e mai masiv, cu atât suntem mai departe de el.


Dealtfel, [b]cu cât vrem să fim mai riguroşi, cu atât trebuie să admitem că ne rotim în jurul centrului de masă al unui corp din ce în ce mai masiv şi mai îndepărtat[/b]. De exemplu, dacă ne mulţumim cu puţin, vom admite că ne rotim în jurul centrului Pământului. Dacă vrem să fim puţin mai riguroşi decât atât, atunci va trebui să admitem că ne rotim în jurul centrului de masă al sistemului solar (un corp mult mai masiv decât Pământul), centru de masă care este mai îndepărtat de noi decât centrul de masă al Pământului. În fine, dacă vrem să fim şi mai riguroşi, va trebui să admitem că ne rotim de fapt în jurul centrului de masă al Galaxiei (un corp mult mai masiv), care este şi mai îndepărtat decât centrul de masă al sistemului solar.

Pe topicul „Intrebari despre "infinit"

[quote author=Electron link=topic=241.msg44669#msg44669 date=1304067227]

[quote author=Abel Cavasi link=topic=241.msg44639#msg44639 date=1304020638]

[...] [color=red]nu sunt de acord că 0/0 nu poate fi 17[/color] (pentru situaţii concrete).[/quote]

Ai o demonstratie corecta matematica pentru aceasta credinta a ta, sau doar argumente "filozofice"? Te intreb pentru ca a afimra ca "0/0 poate fi 17" este o aberatie destul de mare in matematica. (Reamintesc faptul ca vorbim de numarul real 0 aici, nu de limite de siruri). [/quote]Nu ai cum să demonstrezi aşa ceva în absenţa limitelor. Dacă ar fi să fim atât de riguroşi pe cât ai vrea tu (când e vorba de ceilalţi), nici măcar nu am avea dreptul să scriem expresia „0\0” pentru că nu o putem defini riguros altfel decât în contextul limitelor (căci ea apare doar acolo).[quote]Adica asa numita ta "demostratie" cu functia aceea nedefinita corect pentru a arata cum "0/0 poate fi 17", era un argument filozofic? [/quote]Nu. Ea trebuie înţeleasă cu limite, aşa cum spun mai sus.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

[quote author=HarapAlb link=topic=2906.msg44681#msg44681 date=1304091772]Ne aflam la ce distanta vrei tu, cum determinam masa obiectului ? Cum calculam efectele produse de un corp cu masa infinita ?

[/quote]La fel ca în cazul oricărui alt corp.



[quote author=AlexandruLazar link=topic=2906.msg44686#msg44686 date=1304094134]Bine, dar noi nu vorbim aici de ce nu putem imagina, nici de ce principii putem formula, ci de cazul concret al unui experiment[/quote]Noi vorbim aici de un experiment [b]mental[/b].[quote]De asemenea, nu văd ce treabă are metagalaxia aici...[/quote]Parcă ziceai ceva de întinderea Universului, cum că ar fi finită...





Pe topicul „Intrebari despre "infinit"

[quote author=zec link=topic=241.msg44690#msg44690 date=1304095424]Pe parcursul evolutiei matematica si definit bine fundamentele si nu cred ca mai lasa loc de speculatii.[/quote]Te înşeli amarnic. Există foarte multe probleme nerezolvate încă în fundamentele matematicii.


[quote author=Electron link=topic=241.msg44696#msg44696 date=1304101291]Cu alte cuvinte iti retragi aberatiile emise cu ocazia discutiei despre masa punctelor geometrice?[/quote]N-ai înţeles încă despre ce spun în legătură cu punctele geometrice.


[quote]Din cate vad eu, nu ai folosit nici o limita, ci doar aberatii peste aberatii. Acum iti recunosti greselile, sau consideri ca demonstratia asta este corecta?[/quote]Egalitatea 0/0=17 nu este o egalitate strictă asemănătoare cu egalitatea 1+1=2, aşa cum crezi tu, ci este o egalitate care ne permite să scriem şi 0/0=18. În matematică mai există şi ceea ce se numeşte „abuz de limbaj”, proces prin care nu suntem foarte riguroşi atunci când ştim despre ce se vorbeşte. Un alt exemplu de abuz de limbaj este şi scrierea x=±a.


[quote]Cum adica? Pai uite ca tocmai tu ai folosit-o in alt context decat cel al limitelor.[/quote]Nu ştiu ce te face să crezi că am folosit-o în alt context.


[quote]In functie de ce se obtine, dupa parerea ta, plus sau minus infinit din aceasta operatie?[/quote]În funcţie de şirul care îl dă pe 0, iar „sau”-ul acela nu este exclusiv (apropo de ceea ce spuneam mai sus despre abuzul de limbaj).


Altfel spus, când este vorba despre o nedeterminare, nu este vorba despre o inexistenţă, căci demonstrarea unei inexistenţe este echivalentă cu o determinare.

Pe topicul „Încurajăm vizitatorii să activeze pe forum

Vreau să reamintesc faptul că pe acest forum există secţiuni în care pot scrie şi pot vota chiar şi vizitatorii (adică, persoanele care nu s-au înregistrat încă pe forum pentru a beneficia de toate avantajele). Cu această ocazie, le sugerez să caute şi să propună secţiuni pe forum în care să poată scrie şi ei pentru ca libertatea de exprimare în domeniul cercetării să fie cât mai deplin satisfăcută.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

Nu înţeleg ce vrei să spui. Încearcă să fii mai explicit.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

Nu. Am afirmat că pot măsura [b]raportul[/b] dintre infinit şi infinit.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

Observatorul din lift măsoară [b]doar acceleraţia[/b] care apare în lift şi nu poate stabili dacă acceleraţia aceea este produsă de un corp uşor apropiat sau este produsă de un corp (oricât de) masiv şi (oricât de) îndepărtat. Acest „oricât” presupune intervenţia limitelor.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

Mi-[url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,2906.msg44298.html#msg44298]ai mai cerut[/url] deja un exemplu şi ţi-[url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,2906.msg44301.html#msg44301]am dat[/url] un exemplu cât mai general cu putinţă, bazat pe cunoştinţele mele de gravitaţie care presupun că acceleraţia depinde direct proporţional cu masa şi invers proporţional cu pătratul distanţei. În acel exemplu general poţi aplica orice exemplu numeric vrei tu.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

Într-adevăr, ar apărea problemă cu infiniţii dacă ei nu ar fi rezultatul unor limite spre infinit concepute în aşa fel încât [b]să menţină[/b] valoarea acceleraţiei. Altfel spus, nu ne interesează cum aplică limitele observatorul din lift, cu condiţia ca el să obţină aceeaşi acceleraţie pentru orice valoare a masei (ca funcţie de distanţă). Şi cu cât ia masa mai mare, cu atât va trebui să ia şi distanţa mai mare. Sau invers, cu cât ia distanţa mai mare, cu atât va trebui să ia în calcul o masă mai mare, toate astea ca să-i iasă una şi aceeaşi acceleraţie, egală cu cea pe care o măsoară el în lift.

Pe topicul „Demontarea teoriei Dan Preda

Cris, cu mare greutate în suflet, am verificat ceea ce mi-ai cerut şi am constatat că niciun IP din lista lui sadang nu coincide cu vreun IP din lista lui WoodyCAD.


Eu zic să ne rezumăm la a critica strict ştiinţific mesajele fiecăruia şi să nu ne pese dacă provin de la una şi aceeaşi persoană. Să conteze argumentul ştiinţific şi nu cel colateral. Fiţi răbdători şi postaţi doar atunci când vă vine o idee clară cu privire la incorectitudinea ştiinţifică a mesajului colegului de forum. Nu vă grăbiţi să postaţi atunci când sunteţi nervoşi. Aşteptaţi să vă treacă nervii şi gândiţi-vă strict la argumentele ştiinţifice cu care vreţi să atacaţi.


Sau, cel mai bine este să [b]scoateţi în evidenţă afirmaţiile corecte[/b] ale interlocutorului, nu pe cele incorecte.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

[quote author=HarapAlb link=topic=2906.msg44752#msg44752 date=1304159656]Nu e vorba de magie ci de o procedura determinista pe care toti observatorii sa o poata aplica. Procedura asta determinista trebuie sa aiba sens atat matematic dar si fizic (sa poata fi masurat sau derivat dintr-o masuratoare). Practic pentru oice valoare a parametrului (sau parametrilor) pe care-l duc la limita trebuie sa obtin un rezultat cu sens fizic. [/quote]Sunt de acord cu asta şi văd lucrurile în felul următor. Observatorul, cu mijloacele sale limitate din lift, descoperă o lege de atracţie între două corpuri din liftul său şi trage concluzia că acceleraţia din liftul său se datorează aceleiaşi atracţii pe care a descoperit-o el în lift. Legea descoperită de el spune că acceleraţia cu care se atrag corpurile este o funcţie de distanţă şi de masă. Nu este obligatoriu să considerăm că această funcţie este exact dată de legea gravitaţiei lui Newton (mai ales că tu ai obiectat asupra ei). Important este ca legea să spună că atracţia scade cu distanţa şi creşte cu masa.


Atunci, în baza acelei legi descoperită de observator în lift (şi pe care o poate descoperi orice alt observator din alt lift), observatorul poate pune acceleraţia din lift pe seama unei atracţii exterioare, doar că el nu poate şti cât de aproape sau cât de departe este de corpul care produce atracţia căci liftul este (prin convenţia noastră locală) suficient de mic încât toate acceleraţiile din lift să fie paralele şi egale.


Atunci, observatorul are libertatea de a presupune că sursa acceleraţiei exterioare se află la o distanţă necunoscută şi are masa necunoscută. Niciun experiment din interiorul liftului nu-i va permite să constate distanţa până la sursă sau masa sursei. Deci, cu niciun experiment din interiorul liftului nu va putea să conteste că se află la o distanţă infinită de o sursă cu masă infinită.


[quote]Problema cu masa infinita si distanta infinita nu are sens fizic, asta incerc sa-ti spun. Rezultatul rationamentului tau nu are sens fizic si argumentul prezentat de tine nu este valabil. Ce procedura ai folosit sa treci masa si distanta la limita ? [/quote]Uite, hai să presupunem concret că observatorul din lift constată că (toate) corpurile din lift se atrag după legea

[tex]a=k\frac{8*m^2}{r^5}[/tex].


El măsoară acceleraţia din lift şi constată că aceasta este [tex]a_0=5[/tex]. În baza acestei constatări, va putea scrie că acceleraţia sa este produsă de o sursă de masă necunoscută [tex]m_0[/tex] aflată la distanţa [tex]r_0[/tex]. El ştie doar atât, relaţia dintre [tex]m_0[/tex] şi [tex]r_0[/tex], dată prin:

[tex]5=k\frac{8*m_0^2}{r_0^5}[/tex]. De aici, mai poate scrie

[tex]m_0=\sqrt{\frac{5}{8k}r_0^5}[/tex].


Să presupunem acum că el vrea să afle ce se întâmplă dacă va presupune că sursa se află la o distanţă din ce în ce mai mare. Pentru aceasta, va calcula

[tex]\lim_{r_0 \to \infty } \sqrt{\frac{5}{8k}r_0^5}[/tex] şi va obţine că rezultatul este infinit. Ce concluzie va putea trage de aici? Nu va putea concluziona atunci şi faptul că poate afirma că se află la o distanţă infinită de un corp infinit de masiv?

Pe topicul „Intrebari despre "infinit"

Nu m-am referit nicăieri la vreo egalitate strictă de genul „0/0=17”, ci doar la consecinţele filozofice care decurg din ea pentru înţelegerea lumii. Ar fi absurd să spun că 0/0=17 şi să nu mai las loc, de exemplu, pentru a spune (în aceeaşi ordine de idei) că 0/0=18. Cine vrea să înţeleagă la ce mă refer, bine, cine nu, n-are decât. Aici vorbesc cu oameni care ştiu să treacă peste abuzurile de limbaj fără prea multe pretenţii, pentru a ajunge la înţelegerea esenţei a ceea ce spun. Limbajul este oricum imperfect şi nu poate exprima tot ce vrem să spunem.

Pe topicul „Tangenta la: Intrebari despre "infinit"

[quote author=Electron link=topic=2953.msg44759#msg44759 date=1304165386]Pai atunci nu trebuia decat sa spui de la inceput ca ai o filozofie personala in care expresia "0/0=17" este acceptabila[/quote]Păi, dacă spuneam asta, era fals.



Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

[quote author=Pozitron link=topic=2906.msg44761#msg44761 date=1304165569]

Acest topic a fost mutat la aceasta sectiune din cauza continutului sau care [b]nu tine cont de stiinta actuala[/b], ci prezinta niste teorii personale ale lui Abel Cavasi.[/quote]Textul evidenţiat de mine îl consider fals şi nedemonstrat. Deci consider mutarea ca fiind abuzivă.



[quote author=HarapAlb link=topic=2906.msg44762#msg44762 date=1304165734]De exemplu, acelasi corp [tex]m_0[/tex] dar ma situez la distanta [tex]r_1\neq r_0[/tex] si obtin acceleratia egal cu 7 [/quote]Acceleraţia n-o poţi obţine ca fiind egală cu 7 [b]în acelaşi lift[/b], căci în liftul respectiv acceleraţia va rămâne 5 indiferent la ce distanţă vei considera tu că te afli de corp. Deci, vorbim despre ceea ce poate constata observatorul aflat în liftul respectiv, în care constată acceleraţia egală cu 5. El poate să facă alegerea (pentru că nu-l împiedică nimic) de a considera că se află la [tex]r_0[/tex] km de un corp de masă [tex]m_0[/tex] sau se află la [tex]r_1[/tex] km de un corp de masă [tex]m_1[/tex]. Deci, dacă schimbă distanţa la care crede el că se află de corp, atunci trebuie să schimbe şi masa pe care crede el că o are corpul ce produce acceleraţia din lift.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

[quote author=HarapAlb link=topic=2906.msg44769#msg44769 date=1304174395]E un lift identic dar plasat la distanta diferita si conform formulei scrise de tine acceleratia se schimba, sau fiecare lift are propriil lui legi ?[/quote]Observatorii din lifturi diferite [b]nu pot comunica[/b] între ei, căci altfel nu ar fi respectată condiţia de localitate impusă de principiu.

[quote]Ce treaba are masa cu distanta ? Corpul stie la ce distanta ma plasez eu si isi modifica masa ? :)[/quote]Deci, liftul nu îşi schimbă poziţia în raport cu sursa în timp ce observatorul poate alege distanţele. Distanţele alese de observatorul din lift sunt imaginare, căci el [b]nu ştie[/b] la ce distanţă se află de sursa acceleraţiei. De asemenea, el modifică tot imaginar masa ca să fie respectată legea atracţiei descoperită de el.

Pe topicul „Principiul echivalenţei generalizat

N-ar trebui să înţelegi astfel, ci ar trebui să înţelegi că fiecare observator din fiecare lift a descoperit [b]aceeaşi lege[/b] de atracţie a corpurilor, numai că fiecare observator din lift nu poate stabili la ce distanţă se află de corpul sursă.

Dacă ar fi să fixăm un singur corp de masă [tex]m[/tex] şi să comparăm constatările unor observatori diferiţi aşezaţi fiecare în lifturi diferite dar în câmpul [b]aceluiaşi[/b] corp de masă [tex]m[/tex], atunci, într-adevăr, observatorul [tex]O_0[/tex] de la distanţa [tex]r_0[/tex] faţă de corp va constata că acceleraţia din liftul său va fi [tex]a_0[/tex], iar observatorul [tex]O_1[/tex] de la distanţa [tex]r_1[/tex] faţă de corp va măsura în liftul său acceleraţia [tex]a_1[/tex], diferită de [tex]a_0[/tex].

Dar, atât observatorul [tex]O_0[/tex], cât şi observatorul [tex]O_1[/tex] nu poate şti la ce distanţă se află de acelaşi corp de masă [tex]m[/tex], aşa că vor putea face amândoi tot felul de speculaţii privind această distanţă, [b]fără să greşească[/b] în vreun fel, pentru că niciunul dintre ei nu poate determina, cu mijloacele din liftul în care se află, la ce distanţă este corpul care produce acceleraţia din liftul său şi nu va putea determina nici faptul că acel corp are masa [tex]m[/tex]. Singurele aprecieri pe care le poate face sunt la [b]perechea[/b] de mărimi dată de [i]distanţa[/i] la care se află de sursă şi [i]masa[/i] sursei şi nicidecum nu poate face aprecieri [b]separate[/b] privind una dintre aceste mărimi.


Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate