Căutați ceva anume?

sâmbătă, 23 aprilie 2011

În sfârşit, folosesc din nou tastatura Popak


De câteva zile, cu ajutorul autorului care a inventat noul aranjament, am reuşit să instalez şi pe Ubuntu 10.04 tastatura Popak, o tastatură de mare viitor, foarte bine optimizată, pentru cei care vor să scrie mult şi repede în limba română. Domnul Nicolae Popa a făcut o analiză statistică a frecvenţei cu care utilizăm caracterele în limba română şi a reuşit să descopere un aranjament al tastelor ce permite degetelor să aibă o succesiune mult mai eficientă decât în cazul tastaturii QWERTY. Instalarea tastaturii nu este dificilă şi poate fi realizată atât în Windows, cât şi în Linux.

duminică, 10 aprilie 2011

Proiecţia unei drepte pe o altă dreaptă perpendiculară este un segment

Imaginaţi-vă două drepte coplanare şi concurente. Dacă unghiul dintre ele nu este un unghi drept, atunci proiecţia unei drepte pe cealaltă dreaptă va fi tot o dreaptă. Dar ne putem întreba şi despre ce formă va avea proiecţia unei drepte pe altă dreaptă atunci când unghiul dintre cele două drepte este tocmai un unghi drept.
Da, ştiu, veţi sări să spuneţi repede că rezultatul proiecţiei unei drepte pe o altă dreaptă perpendiculară pe dreapta dată va fi un punct. Dar oare chiar aşa să fie? Ce mi-aţi putea reproşa dacă v-aş spune că proiecţia unei drepte pe o altă dreaptă perpendiculară este un segment de dreaptă, nu un punct?! Cum m-aţi putea contrazice oare? Cum puteţi voi demonstra că proiecţia dreptei pe o altă dreaptă perpendiculară este un punct, nu un segment?

Ei bine, nu puteţi! Pentru că dacă aţi putea demonstra aşa ceva, atunci aţi putea demonstra şi că printr-un punct exterior unei drepte trece o singură paralelă la acea dreaptă. Deci, aţi putea demonstra postulatul euclidian al paralelelor şi, implicit, aţi putea demonta toate geometriile neeuclidiene apărute în decursul istoriei datorită acestei imposibilităţi.

Aşa că, va trebui să mă credeţi pe cuvânt şi să acceptaţi măcar pentru moment că proiecţia unei drepte pe o dreaptă perpendiculară este un segment de dreaptă, nu un punct. Şi, la urma urmei, ce aţi avea de pierdut dacă m-aţi crede? Că doar nu v-am spus ce lungime are acel segment. Deci el ar putea avea şi lungime nulă, caz în care am avea dreptate şi eu şi voi.

Atunci, să presupunem liniştiţi că proiecţia unei drepte pe o altă dreaptă perpendiculară este un segment. Ce proprietăţi are acest segment? De exemplu, de ce se află el de o parte a planului şi nu de cealaltă?
Ce proprietate a dreptei face ca acel segment să aibă o anumită orientare şi nu alta? Sau, ce lungime are acest segment? De ce acel segment are un metru şi nu un kilometru?

La prima vedere, răspunsul este imposibil de dat. Din punct de vedere geometric, dreapta este peste tot la fel şi nu are cum să ne prezinte orientări diferite sau lungimi diferite. Matematica, într-adevăr, nu poate răspunde la această problemă şi lasă toată greutatea răspunsului pe umerii... Fizicii. Numai Fizica poate răspunde, căci numai Fizica poate concretiza nedeterminările matematicii şi poate lucra cu repere orientate. Mai exact, Fizica poate face distincţie între două drepte, poate şti care dreaptă ce proiecţie va da pe o altă dreaptă, poate şti care este orientarea şi „densitatea” dreptei. Atunci când stabilim lungimea şi orientarea pe un reper, facem, de fapt, Fizică, pentru că, spre exemplu, matematica nu ne dă nicio informaţie despre scala unui reper cartezian.

Aşadar, proiecţia unei drepte pe o altă dreaptă perpendiculară va fi un segment. Dar ce va fi proiecţia unei drepte pe un plan perpendicular? Va fi tot un segment? Păi, în plan avem o libertate ceva mai mare, o libertate mai mare cu un ordin. Deci, în plan, proiecţia dreptei va fi ceva mai mult decât un segment. Ar putea fi un cerc sau chiar o elipsă. Sau, mai riguros, ar putea fi o pereche de două segmente reciproc perpendiculare aflate în acel plan. Prin aceasta, proiecţia unei drepte pe un plan perpendicular va duce la apariţia pe acel plan a unui reper cartezian orientat şi normat, prin analogie cu faptul că proiecţia pe o dreaptă a produs normarea şi orientarea acelei drepte.
În fine, ne putem imagina atunci că reperul cartezian orientat şi normat din spaţiul tridimensional este rezultatul proiecţiei pe spaţiu a unei drepte perpendiculare pe spaţiu. Iar dacă aici mai introducem şi o mişcare de rotaţie a reperului cartezian, atunci interpretarea spaţio-temporală a proiecţiei unei drepte este completă.

luni, 4 aprilie 2011

O legătură între termodinamică, gravitaţie şi electromagnetism


Există numai două modalităţi fundamentale prin care două corpuri pot interacţiona: prin schimb de lucru mecanic sau prin schimb de căldură. Nu există altă posibilitate de interacţiune. Într-un sens foarte profund, există doar aceste două tipuri de interacţiuni deoarece există numai două posibilităţi fundamentale de modificare a impulsului unui corp: modificare a modulului impulsului şi modificare a direcţiei impulsului. Acest fapt rezultă, la rândul său, deoarece derivata impulsului are doi termeni, unul corespunzător variaţiei modulului impulsului, iar celălalt corespunzător variaţiei direcţiei impulsului.

Atunci, un ansamblu mare de particule poate interacţiona cu un alt ansamblu mare de particule numai prin două mecanisme fundamentale posibile (care nu se exclud reciproc): unul prin care se modifică modulul impulsurilor particulelor componente şi altul în care se modifică direcţia impulsurilor particulelor componente. Primul corespunde interacţiunilor prin lucru mecanic, iar al doilea corespunde interacţiunilor prin căldură. Aşadar, ţineţi minte asociaţiile: lucru mecanic – modul, căldură – direcţie.

Să mergem mai departe cu aceste considerente acum. O masă mare de particule, precum este o stea, interacţionează cu o altă masă mare de particule, precum ar fi o planetă, în aceste două moduri fundamentale: schimb de lucru mecanic şi schimb de căldură, deci schimb de modul de impuls şi schimb de direcţie de impuls. Mai mult, ştim că schimbul de căldură nu se poate face decât prin radiaţii termice, deci prin câmp electromagnetic. Atunci prin ce fel de câmp se poate face schimb de lucru mecanic? Păi, prin singurul câmp posibil rămas, adică prin câmpul gravitaţional. Aşadar, câmpul gravitaţional modifică modulul impulsurilor, iar câmpul electromagnetic modifică direcţia impulsurilor. De aici mai rezultă că un corp foarte fierbinte conţine particule cu o variaţie mare a direcţiei impulsurilor, iar un corp foarte masiv conţine particule cu o variaţie mare a modulului impulsurilor.

sâmbătă, 2 aprilie 2011

Despre dipolul gravitaţional

Să presupunem că ar exista corpuri cu masă negativă. Ne interesează aici cum ar interacţiona gravitaţional aceste corpuri cu alte corpuri normale a căror masă este pozitivă şi ce proprietăţi ar avea o pereche de asemenea corpuri legate printr-o bară rigidă.

Ştim cu toţii că acceleraţia unui corp de probă aflat în câmpul gravitaţional al unui corp masiv nu depinde de masa corpului de probă, ci doar de masa corpului central şi de distanţa la care se află corpul de probă de centrul de masă al corpului central. Aşadar, dacă un corp cu masă negativă s-ar afla, de exemplu, în vecinătatea suprafeţei Pământului, atunci acceleraţia corpului respectiv ar fi egală cu acceleraţia unui corp obişnuit, deci corpul cu masă negativă s-ar îndrepta şi el spre centrul Pământului aşa cum face orice corp de pe Pământ. Deci Pământul atrage corpurile de la suprafaţa lui, indiferent că acestea au masa pozitivă sau masa negativă. Aceasta pentru că Pământul are masă pozitivă şi deci acceleraţia gravitaţională pe care o produce el este orientată spre centrul Pământului.

Dar ce s-ar întâmpla pe o planetă cu masă negativă? Cum ar fi accelerate corpurile pe o asemenea planetă a cărei masă ar fi negativă? Evident, în sens invers decât pe o planetă obişnuită. Şi asta pentru că acceleraţia de la suprafaţa planetei depinde de semnul masei pe care o are planeta. Aşadar, spre deosebire de Pământ, o planetă cu masă negativă respinge cu aceeaşi acceleraţie absolut toate corpurile aflate la suprafaţa sa, indiferent că acestea ar avea masă pozitivă sau masă negativă.

Acestea fiind zise, să facem acum o combinaţie de asemenea două planete, una cu masă pozitivă şi una cu masă negativă. Adică, să alăturăm la o oarecare distanţă finită şi nenulă o planetă cu masă pozitivă şi o planetă cu masă negativă. Şi ca să nu apară complicaţii inutile, deci ca să înţelegem fundamentele fenomenelor, putem presupune că cele două planete au mase egale în valoare absolută. Bun. În acest caz, aşa cum am arătat în raţionamentul anterior, planeta cu masă pozitivă face ca toate corpurile din vecinătatea sa (deci inclusiv planeta cu masa negativă aflată în vecinătate) să se apropie de planeta cu masă pozitivă, pe când planeta cu masă negativă face ca toate corpurile de la suprafaţa sa (deci chiar şi planeta cu masa pozitivă din vecinătate) să se îndepărteze de planeta cu masă negativă.

Şi atunci care este efectul combinat? Cum se vor mişca cele două planete una în câmpul gravitaţional al celeilalte? Păi, să vedem. Planeta cu masă pozitivă va atrage spre ea cu o anumită acceleraţie planeta cu masă negativă, iar planeta cu masă negativă va respinge dinspre ea planeta cu masă pozitivă. Atunci există un singur răspuns: perechea de planete se va mişca cu aceeaşi acceleraţie dinspre planeta negativă (deci cu masă negativă) spre planeta pozitivă (cea cu masă pozitivă). Aşadar, un dipol gravitaţional este supus unei acceleraţii orientate dinspre masa negativă spre masa pozitivă. Aceasta este o constatare cel puţin interesantă!

Dar cât timp poate dura acceleraţia unui dipol gravitaţional care se poate deplasa liber prin spaţiu? Păi, dacă nimic nu împiedică dipolul să accelereze, şi cum masa totală de repaus a dipolulul gravitaţional este nulă, atunci el va accelera până când va atinge viteza luminii în vid. Şi ce se va întâmpla atunci când dipolul gravitaţional atinge viteza luminii în vid? Păi, la viteza luminii în vid lungimea dipolulul va deveni nulă, iar masa totală a dipolulul (care în repaus era nulă) ar putea deveni nenulă.

Atunci, nu cumva dipolul gravitaţional este tocmai un foton? Şi, reciproc, nu cumva fotonii sunt tocmai dipoli gravitaţionali? Vă las pe voi să răspundeţi...

vineri, 1 aprilie 2011

Pe forumuri în martie 2011

Pe topicul „Paradoxul energiei

Cu scuzele de rigoare, menţionez că nu am înţeles cum stă treaba cu masa fotonului. Aş vrea să obţin un răspuns clar la problema următoare (sau la următoarele întrebări, dacă cumva prima nu răspunde şi la celelalte):

-1). Dacă faţă de un reper O1 fotonul are masa m1, atunci care va fi masa m2 a fotonului faţă de un reper O2 care se mişcă rectiliniu şi uniform cu viteza v în raport cu reperul O1?

-2). Este această masă mai mare sau mai mică?

-3). Depinde această masă numai de modulul vitezei v (aşa cum este cazul tardionilor) sau mai depinde şi de altceva?

Mulţumesc!

Pe topicul „Se pot observa neuniformităţile în mişcarea stelei polare?

Deci, din ceea ce ştiţi voi, [b]se pot măsura viteze aparente pe bolta cerească de o secundă de arc pe săptămână?[/b]

Mă gândesc că dacă se pot măsura asemenea viteze, atunci, dat fiind faptul că precesia face cam 50 de secunde de arc pe an, într-o săptămână face (în medie) cam o secundă de arc şi ar însemna că într-o săptămână de la solstiţiu şi când Luna trage cel mai tare de proeminenţele ecuatoriale ar trebui să vedem că viteza stelei Polaris este mult mai mare de o secundă de arc pe săptămână, iar la echinocţiu şi când Luna trage cel mai slab, ar trebui să vedem că viteza stelei Polaris este mult mai mică de o secundă de arc pe săptămână.

Sau dacă preciziile permit, cum Luna are influenţa cea mai mare asupra precesiei (conform concepţiei actuale) am putea să comparăm vitezele chiar pe intervale de o lună, fără să mai aşteptăm de la solstiţiu la echinocţiu, comparând viteza din săptămâna în care este de aşteptat efectul maxim al Lunii cu viteza din săptămâna în care se aşteaptă efectul minim al Lunii. Ar trebui să vedem diferenţe de cel puţin 50%, nu-i aşa?

Aşadar, ştie cineva, se pot măsura viteze de o secundă de arc pe săptămână?

Pe topicul „Ce viteze aparente se pot măsura în prezent?

Vă salut!

Ştie cineva dintre voi, la nivelul tehnologic actual se pot măsura viteze aparente de mişcare pe bolta cerească de ordinul unei secunde de arc pe săptămână? Altfel spus, putem să distingem dacă într-o săptămână o stea s-a mişcat cu o secundă de arc din poziţia ei iniţială? Ce viteze se pot măsura, de fapt?

Pe topicul „Ce viteze aparente se pot măsura în prezent?

Vă salut!

Ştie cineva dintre voi, la nivelul tehnologic actual se pot măsura viteze aparente de mişcare pe bolta cerească de ordinul unei secunde de arc pe săptămână? Altfel spus, putem să distingem dacă într-o săptămână o stea s-a mişcat cu o secundă de arc din poziţia ei iniţială? Ce viteze se pot măsura, de fapt?

Pe topicul „Se pot observa neuniformităţile în mişcarea stelei polare?

Mulţumesc pentru răspunsuri! Mircea, răspunsul tău este edificator şi mă mulţumeşte pe deplin. Într-adevăr, tehnologia actuală ne permite să observăm dacă stelele se deplasează cu o secundă de arc pe săptămână. Pentru mine, topicul este rezolvat. Vă mulţumesc frumos!

Rămâne să vedem dacă vreun român va măsura vreodată cum se îndepărtează Polaris de steaua polară nordică teoretică (sau cum se apropie Vega de ea), dacă viteza sa aparentă are variaţii mari pe săptămână (un sfert din ciclul lunar) şi în trei luni (un sfert din ciclul solar). Dacă aceste variaţii sunt într-adevăr mari, atunci se confirmă teoria actuală, dar dacă aceste variaţii sunt mici, atunci trebuie să ne gândim la altceva, la ceva asemănător inerţiei, care ar lăsa precesia Pământului să decurgă uniform, aşa cum decurge rotaţia.

Pe topicul „Ce viteze aparente se pot măsura în prezent?

Salut, Cătălin şi mulţumesc! Într-adevăr, am omis să menţionez că măsurătoarea mă interesează a fi făcută de pe suprafaţa Pământului, adică de acolo de unde se poate constata viteza precesiei axei de rotaţie a Pământului.


Teoria actuală (cu care eu nu sunt de acord) spune că axa de precesie ar trebui să joace „bambilici” rău de tot, chiar şi atunci când nu sunt cutremure, căci Luna (şi ceva mai puţin Soarele) ar fi cauza precesiei. Mai precis, conform teoriei actuale, axa de rotaţie ar trebui să se oprească efectiv (din precesia ei) de două ori pe lună la echinocţiu (atunci când influenţa Soarelui dispare) şi ar trebui să fie maximă tot de două ori pe lună la solstiţiu. Asta ar însemna că viteza precesiei ar trebui să varieze de la zero la peste o secundă de arc pe săptămână, lucru cu care eu nu sunt de acord.


Bazat pe teoria conform căreia precesia Pământului (ca şi rotaţia lui) [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/02/conform-explicatiei-actuale-steaua.html]se datorează inerţiei[/url], eu presupun că precesia este mult mai uniformă şi că nu scade niciodată cu mai puţin de 50% din valoarea ei medie.


Între timp [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,2613.msg42086.html#msg42086]am aflat de pe un alt forum[/url] că răspunsul este afirmativ, bazat pe legătura dintre paralaxă şi parsec. Deci, se pot observa deplasări mult mai mici de o secundă de arc, chiar şi de pe suprafaţa Pământului, pentru că se pot măsura de pe Pământ paralaxele unor stele mult mai îndepărtate decât un parsec.


Aşadar, dacă vreun astronom român ar face măsurătorile acestea, ar putea să mă lămurească şi pe mine dacă precesia este sau nu este aproape uniformă, dacă este datorată inerţiei creată prin legătura dintre scoarţa terestră şi nucleul Pământului sau dacă este datorată unor cauze mult mai slabe decât nucleul, precum ar fi Luna sau Soarele.

Pe topicul „Se pot observa neuniformităţile în mişcarea stelei polare?

Mă gândesc că pentru a determina viteza relevantă a precesiei ar fi suficient să se măsoare săptămânal la aceeaşi oră diametrul aparent (care este în prezent de un sfert de grad) al cercului descris în fiecare zi de Polaris (în jurul stelei polare teoretice). Variaţiile acestui diametru ne-ar spune cum variază precesia, ne-ar spune dacă ea variază mult (aşa cum susţine teoria actuală) sau ne-ar spune că variază lin ([url=http://abelcavasi.blogspot.com/2011/02/conform-explicatiei-actuale-steaua.html?showComment=1298978610052#c6257288031238798415]aşa cum cred eu[/url] că ar varia datorită inerţiei produse prin legătura dintre scoarţa terestră şi nucleul Pământului).

Pe topicul „Paradoxul energiei

De acord, masa lor [b]de repaus[/b] este nulă.

Pe topicul „Ce viteze aparente se pot măsura în prezent?

Mulţumesc pentru eforturile tale de căutare, Doru! Într-adevăr, ceea ce ai găsit tu acolo denotă faptul că precesia se poate măsura cu o [b]precizie suficientă[/b] pentru a verifica dacă precesia se datorează inerţiei (având aproape aceeaşi valoare în oricare săptămână din an am măsura-o) sau se datorează cuplurilor mici produse de Lună şi Soare (caz în care viteza precesiei [url=http://www.aanda.org/index.php?option=com_article&access=standard&Itemid=129&url=/articles/aa/full/2002/11/aah2799/aah2799.html]ar trebui[/url] să se apropie mult de valoarea nulă de două ori la fiecare revoluţie a Lunii, aşa cum se vede [url=http://www.aanda.org/articles/aa/full/2002/11/aah2799/Timg159.gif]în figura 4[/url] din lincul anterior).


[img]http://www.aanda.org/articles/aa/full/2002/11/aah2799/Timg159.gif[/img]


Rămâne doar să vedem un grafic gata făcut cu valorile săptămânale ale precesiei obţinute [b]prin observaţie[/b], ca să-l putem compara cu graficul teoretic.

[quote="Doru Dragan"]eu nu zic ca sunt fizician dar ... de inertie ai auzit??? Sti care e masa Pamantului???[/quote]Aici n-am înţeles ce vrei să spui, Doru. Vrei să spui (aşa ca mine) că precesia se datorează inerţiei, nu cuplurilor produse de Lună şi Soare?

Pe topicul „Paradoxul energiei

Cătălin, nu cred că asta este soluţia. Masa (totală a) fotonului este proporţională cu energia sa. Cum energia nu este nulă, nici masa nu este nulă. Caută altceva. Eu am întrebat cum se comportă masa totală a fotonului, nu masa lui de repaus.

Pe topicul „Există viteză volumică?

Există o mărime fizică importantă în studiul mişcării, numită [url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Viteză_areolară]viteză areolară[/url] şi reprezintă aria pe care o mătură vectorul de poziţie în unitatea de timp. Ştie cineva, s-au făcut studii şi despre vreo viteză care să reprezinte volumul măturat de vectorul de poziţie în unitatea de timp?

Vă mulţumesc!

Pe topicul „Există viteză volumică?

Spui tu ceva interesant, Dane.

Eu vreau să rezolv problema la nivel fundamental. Ori, la nivel fundamental se poate spune că vectorul de poziţie mătură un volum în unitatea de timp, asta dacă luăm în considerare că punctul material nu se deplasează pe o curbă plană şi calculăm volumul elementar al tetraedrului format de trei poziţii apropiate. Făcând asemenea calcule, am ajuns la concluzia ciudată că volumul este nul (e un fel de concluzie cum că pe distanţe foarte scurte curba este plană).

De aceea, va trebui să trec la analiza volumului descris de o suprafaţă. Dar cum să vorbeşti de „triunghiul de poziţie”? Este o noţiune tare nouă şi şocantă. Am încercat să îndulcesc cumva trecerea de la viteza areolară la viteza volumică, dar văd că nu se prea poate. Aşa că vor trebui modificări la nivel de concepte fundamentale. Mai precis, ar cam trebui introdus în Fizică o a doua „origine” a reperului cartezian, pereche despre care să putem spune că defineşte precis poziţia unui punct material. Dealtfel, nici nu ar fi foarte absurdă această a doua „origine”, căci ea poate fi luată ca fiind tocmai extremitatea vectorului unitate. Atunci, faţă de două origini (sau poluri) punctul material ar fi vârful unui triunghi care mătură un volum, aşa cum spui tu.

Dar deja am scris foarte mult şi se vede că nu pot exprima suficient de concis, de clar această problemă.

Pe topicul „Ce este masa?

Deschid aici acest subiect pentru a evita o divagaţie pe blogul meu.

[url=http://abelcavasi.blogspot.com/2007/12/oamenii-sunt-extrem-de-valoroi.html?showComment=1300355993266#c7156324909237233152]Pe blogul lui Abel Cavaşi[/url]

[quote="Anonim"]Referitor la subiectul contradictoriu dintre Abel Cavasi si anonim legat de masa din formula lui Einstein
Definitie:masa= cantitatea de substanta (materie) dintr-un corp (obiect etc.)Credeti ca se poate modifica cu viteza ? Energia se poate acumula in masa si aceasta se multiplica cumva ...creste? (eventual prin cresterea agitatiei moleculare)
Credeti ca pe Luna sau intr- o nava cosmica care zboara cu viteze foarte mari ne-am modificat cantitatea de substanta din corp s-au nava si-a modificat cantitatea de substanta?
A nu se confunda masa cu greutatea care este o forta !Raspundeti va rog la subiect.
Multumesc! [/quote]

[url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Masă]Masa[/url] nu este [url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Cantitate_de_substanță]cantitate de substanţă[/url], ci este o măsură a inerţiei. Într-adevăr, cantitatea de substanţă nu depinde de viteză, dar inerţia creşte cu viteza.

Pe topicul „Ce este masa?

Gândeşte-te la foton. Fotonul are masa de repaus nulă, deci el are numai masă de mişcare. Ce substanţă conţine fotonul, din moment ce el nu are masă în repaus?

Pe topicul „Ce este masa?

Şi corpurile din repaus au energie. Iar energia corpurilor din repaus este şi ea proporţională cu masa de repaus, după formula lui Einstein.

Pe topicul „Re: CONSTANTA "MOMENTULUI CINETIC REDUS"

Cred că pentru toate planetele se pot stabili relaţii suplimentare, necunoscute încă. Aceasta deoarece planetele descriu elici în jurul Soarelui şi se deplasează odată cu Soarele în jurul Galaxiei. De asemenea mai cred că nu doar viteza lor areolară se conservă, ci şi viteza volumică, ceea ce face să existe relaţii noi între parametrii planetelor. Ar fi interesant de stabilit ce torsiune are traiectoria fiecărei planete, presupunând că pentru perioade de timp suficient de mici Soarele se deplasează şi el rectiliniu cu o anumită viteză.

Pe topicul „Pe forumurile gratuite sunt permise discuţii despre politică?

Bună ziua!

Aş dori să deschid pe forumul meu o secţiune cu cercetări despre o societate perfectă, loc în care vor apărea cu siguranţă şi discuţii politice mai aprinse. Dacă voi face tot posibilul să evit atacuri la persoană şi să evit orice încălcare a [url=http://www.forumgratuit.ro/ro/creare-forum/conditii-generale.htm]regulilor deja menţionate[/url], este permis aşa ceva sau contravine vreuneia dintre regulile forumgratuit pe care eu nu am observat-o?

Vă mulţumesc!

Pe topicul „Pe forumurile gratuite sunt permise discuţii despre politică?

Mulţumesc, DarkStar, pentru răspunsul prompt! Aşa mă gândeam şi eu, doar că aştept şi părerea unui membru din staff, pentru a nu mă hazarda să deschid o secţiune pe care apoi să fiu nevoit s-o şterg, făcând o nedreptate celor care vor fi investit timp în a scrie despre subiectul respectiv.

Pe topicul „Pe forumurile gratuite sunt permise discuţii despre politică?

Mulţumesc! Am marcat topicul ca fiind rezolvat.

Pe topicul „Este omnipotenţa un concept paradoxal?

[quote author=Electron link=topic=2768.msg42408#msg42408 date=1300612787]

Daca insa definim "omnipotenta" in mod convenabil, atunci o putem face sa transceanda insasi logica, iar atunci nu mai e nici o problema.


e-

[/quote]Omnipotenţa nu poate fi definită în mod convenabil altfel decât „putere nelimitată”. Deci omnipotenţa este imposibilă. Nu există ceva omnipotent.

Pe topicul „Este omnipotenţa un concept paradoxal?

Paradoxul poate fi pus în mai multe forme echivalente:

-poate ceva omnipotent să facă un aparat care să-i elimine puterile?

-poate ceva omnipotent să producă o temperatură atât de mare încât să se topească pe el însuşi?

-poate ceva omnipotent să facă un obiect mai rapid decât el însuşi?

-poate ceva omnipotent să facă un obiect mai mare decât Universul?

-etc.

Pe topicul „Este omnipotenţa un concept paradoxal?

Mai rapid decât (se poate deplasa) el însuşi.

Tu nu te poţi deplasa oricât de rapid, dar el poate.

Pe topicul „Ce viteze aparente se pot măsura în prezent?

Adi, m-am referit la vitezele aparente ale stelelor, nu la cele reale. Între timp, [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,2613.msg42086.html#msg42086]am aflat[/url] că răspunsul este afirmativ, deci cineva ar putea verifica dacă teoria mea privind inerţia la precesie este corectă sau nu.

Pe topicul „Este omnipotenţa un concept paradoxal?

[quote author=tavy link=topic=2768.msg42433#msg42433 date=1300635964]

Paradoxul nu este chiar așa puternic pentru că omnipotența poate fi definită că poate face orice este posibil [/quote]Interesantă observaţia şi aş vrea să înţeleg mai bine ce vrei să spui aici. Eu cred că dacă limităm omnipotenţa la a face numai ceea ce este posibil, atunci înseamnă că toţi suntem omnipotenţi, căci toţi putem face ceea ce este posibil să fie făcut. Deci, omnipotenţa îşi pierde sensul ei real.

Pe topicul „Pledoarie pentru statul virtual

Consider că o societate perfectă ar trebui să fie condusă [b]prin internet[/b] de către un stat virtual ale cărui decizii să fie luate numai şi numai de către cetăţeni prin internet, supunând online la vot proiectele de lege.

Mi-aş dori să existe un forum ataşat statului virtual în care să fie supuse la vot decizii de orice natură. Pe forumul respectiv să existe posibilitatea de a atribui membrilor puncte şi reputaţie (precum este acest forum), calităţi care să ajute membrii nehotărâţi să voteze asemănător cu cei care au puncte şi reputaţie mare.

Mi-aş mai dori ca legile de înaltă calitate ce întrunesc condiţiile de votare să fie bine clasificate în secţiunile statului virtual, evidenţiate clar şi pregătite pentru punerea lor în aplicare.

În lumina acestor dorinţe, am creat pe forumul nostru această secţiune pe care o consider de importanţă vitală pentru o societate cât mai apropiată de perfecţiune.

Pe topicul „Este omnipotenţa un concept paradoxal?

Mai apar câteva subtilităţi care, din punctul meu de vedere, trebuie luate în seamă (pentru a clarifica sensul omnipotenţei slabe):

-1). Ceea ce se poate face în principiu nu se poate face întotdeauna şi efectiv (iar această imposibilitate limitează şi mai mult omnipotenţa slabă). Dacă în principiu putem face chibrituri, nu înseamnă că putem umple suprafaţa Pământului cu ele. Deci contează dacă obiectul creat are loc şi timp să existe fără să încalce posibilitatea existenţei unui alt obiect în acelaşi loc şi timp.

-2). Dacă nu pot face astăzi o stea, nu înseamnă că n-o voi putea face mâine. În acest sens, putem cu toţii face o stea, fapt care pune din nou sub semnul întrebării corectitudinea definirii omnipotenţei slabe.

-3). Entitatea omnipotentă trebuie să fie unică, deoarece nu pot exista doi omnipotenţi căci ei s-ar putea autoexclude prin puterile lor.

-4). Dacă poţi totul, atunci poţi şi să şti totul. Deci, dacă eşti omnipotent, atunci eşti şi omniscient.

-5). Reciproc, dacă şti totul, atunci şi poţi totul căci şti cum să acţionezi pentru a putea.

-6). Trecutul şi prezentul determină în mod univoc viitorul. Dacă ar fi altfel, deci dacă viitorul nu ar depinde strict de trecut, atunci viitorul ar conţine elemente supranaturale ce nu ar putea fi legate cauzal armonios de trecut. Ar exista discontinuităţi în traiectoriile corpurilor, apariţii şi dispariţii misterioase, inexplicabile.

-7). În consecinţă, dacă cunoşti tot trecutul, atunci cunoşti şi viitorul. În termeni mai precişi, acest lucru este spus oarecum şi de [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Taylor's_theorem]teorema lui Taylor[/url] (dacă cunoşti complet „trecutul” unei funcţii, atunci poţi determina complet funcţia în orice „moment”).

-8). Aşadar, este exclus să poţi defini dumnezei care să cunoască tot trecutul, dar să nu cunoască viitorul.

Pe topicul „Există viteză volumică?

Adi, eu n-am înţeles exemplul tău, deci n-am înţeles ce legătură are sunetul aici cu viteza volumică.

Pe topicul „Există viteză volumică?

Adi, ai auzit de viteza areolară? Ştii ce este viteza areolară? Viteza volumică despre care vorbesc eu este oarecum analoagă vitezei areolare şi n-are nicio treabă cu propagarea undelor în trei dimensiuni. Asta din câte cred eu acum.

Pe topicul „Pledoarie pentru statul virtual

[quote="CAdi"]Abel Cavasi nu poti conduce de la... distanta....Pledoria este moarta din fasa![/quote]Nu trebuie să conduci pe nimeni. Este suficient să informezi. Un om bine informat va face ceea ce e bine să facă.


[quote="nic"]Salut,

Viata este un iad sau un rai depinde cum percepi realitatea.

Nu există și nu va exista pe acest pământ o societate perfectă sau aproape de perfecțiune...

Perfecțiunea nu ne aparține în lumea noastră materială, limitată.[/quote]Eu invit aici lumea să facem ceea ce putem face: să [b]ne apropiem[/b] de perfecţiune, să facem o lume mai bună. Nu există limite în asta. Putem face o lume oricât de bună dorim. Cel mai important lucru este să ne informăm reciproc.

Pe topicul „Expansiunea Universului contravine legii de conservare a energiei?

De acord, Universul nu se extinde. Dacă ceva se extinde, atunci acela nu este Universul, ci doar o parte a sa, iar atunci se schimbă fundamental lucrurile.

Pe topicul „Firefox 4 STABLE - [PPA]

Sau, dacă aveţi instalat „[url=http://ubuntu-tweak.com/]Ubuntu Tweak[/url]”, intraţi în centrul de surse şi activaţi-o pe cea corespunzătoare.

[img]http://i.imgur.com/QV88D.png[/img]

Pe topicul „Cea de-a patra dimensiune . Cuadrice

[quote author=Flam3 link=topic=2780.msg42578#msg42578 date=1301002212]

Intrebarea e : si-ar putea omul imagina cum arata o cuadrica (=obiect in 4 dimensiuni) ?

[/quote]

Cuadricele sunt suprafeţe în spaţiul tridimensional (nu obiecte în 4 dimensiuni), deci răspunsul este DA.

Pe topicul „Fonduri europene pentru forumul nostru

Ştie cineva (care se pricepe la aşa ceva), am putea obţine fonduri europene pentru forumul nostru, pentru a-i premia şi mai consistent pe membrii săi care se remarcă printr-o bună reputaţie şi multe puncte? Avem dreptul la asemenea fonduri? Există reglementări pentru obţinerea lor de către cei ca noi? Ce condiţii ar trebui să îndeplinim?

Mulţumesc!

Pe topicul „Există viteză volumică?

Constat că viteza volumică se poate defini dacă alegem două puncte distincte aparţinând corpului analizat. Mai precis, dacă pentru a defini viteza areolară a unui corp este suficient vectorul de poziţie al centrului de masă, în schimb, pentru a defini viteza volumică a corpului, mai avem nevoie de încă un punct aparţinând corpului respectiv, alături de centrul său de masă. Am putea să-i spunem noului punct tocmai „polul nord” al corpului. Atunci, având date centrul de masă şi polul nord, putem măsura viteza volumică a corpului ca fiind volumul descris în unitatea de timp de către „triunghiul de poziţie”, adică triunghiul definit de originea reperului, de centrul de masă şi de polul nord.

Pe topicul „de ce legile fizice ale universului ar fi constante in timp si spatiu

[quote author=florin_ link=topic=2649.msg41565#msg41565 date=1299221949]

De ce un univers (al nostru de exemplu) ar avea legile fizice ce il guverneaza constante in timp?

Si de ce un univers (al nostru de exemplu) ar fi omogen si izotrop (in spatiu), in raport cu legile ce il guverneaza? (cu alte cuvinte de ce ar avea aceleasi legi pretutindeni in spatiu).


Exista un motiv intuitiv simplu si direct pe baza caruia se poate argumenta ca legile fizice ale universului trebuie sa fie constante in timp si spatiu?


===

PS: Prin 'legi fizice' inteleg de exemplu valoarea constantelor fundamentale.

[/quote]Legile care nu sunt constante în timp şi spaţiu nu sunt legi. Prin definiţie, noi căutăm să descoperim acele legi care rămân valabile mereu şi pretutindeni. Propoziţiile a căror valoare de adevăr depinde de loc sau de moment, nu pot fi considerate legi ale naturii. Cunoaşterea ştiinţifică autentică este aceea care nu se opreşte la găsirea unor propoziţii care depind de loc sau de timp, ci se duce mai departe până găseşte propoziţii a căror valoare de adevăr nu poate depinde de loc sau de timp (şi abia aceste propoziţii pot fi numite atât de pretenţios: [b]legi ale naturii[/b]).

Pe topicul „Cel Mai Nou Si Frumos JOC ONLINE www.ElitaMafiei.com

Nu cred că ceea ce ne spui aici are suficientă legătură cu forumul nostru, iar soarta acestui topic va fi decisă în urma reacţiei celorlalţi membri.

Pe topicul „Listă cu certitudinile generale din Fizică

Deschid aici o listă cu propoziţiile din Fizică pe care le considerăm a fi strict adevărate, faţă de care nu avem absolut niciun dubiu niciunul dintre noi şi pe care ne putem baza oricând de acum încolo. Eu voi începe lista şi o voi modifica ulterior în funcţie de propunerile voastre, de obiecţiile voastre, de sugestiile voastre.


-1). Legile de conservare a energiei, a impulsului şi a momentului cinetic. Dacă ar exista sisteme izolate, atunci energia, impulsul acestora şi momentul lor cinetic nu s-ar schimba niciodată.

-2). Orice corp are inerţie. Corpurile nu se mişcă cum vrem noi, ci cum pot ele să se mişte. Corpurile uşoare sunt mai uşor de urnit, corpurile masive sunt mai neascultătoare în această privinţă şi se mişcă mai mult cum vor ele decât cum dorim noi. O minge de ping-pong este un exemplu de corp uşor, iar Soarele este un exemplu de corp masiv.

-3). Oricare două corpuri interacţionează gravitaţional. Dacă un corp care mergea liniştit de unul singur prin spaţiu ajunge în vecinătatea unui alt corp, atunci traiectoria sa şi viteza sa vor suferi modificări datorate prezenţei noului corp.

-4). Orice corp cald cedează căldură corpului mai rece.

-5). Orice corp emite radiaţie electromagnetică.

Pe topicul „Sugestii privind utilizarea pe forum a acestor certitudini

Vă propun ca toate raţionamentele pe care le facem pe forum să fie argumentate logic pe baza certitudinilor prezentate aici. De exemplu, dacă raţionamentul vostru rezultă logic cumva din a treia certitudine, atunci este recomandabil să menţionaţi aceasta explicit, indicând certitudinea cu numărul 3.

Pe topicul „Clasificarea certitudinilor

Mă gândesc să încercăm să clasificăm cumva certitudinile, ca să le numerotăm mai precis, ca să ştim precis la care certitudine ne referim. Oare cum am putea face asta? Să folosim metoda clasificării zecimale?

Pe topicul „Definiţii de Fizică acreditate pe acest forum

Aici şi numai aici voi grupa toate noţiunile de Fizică pe care le-am acceptat cu toţii pe forumul nostru. Propuneţi definiţii noi şi dezbateţi corectitudinea definiţiilor vechi.


-Fizică: Ştiinţă care studiază, formulează şi descoperă legile naturii, legile mişcării corpurilor, legile după care se desfăşoară fenomenele fizice.

Pe topicul „DEM catre Eugen7

Hmmm... În sfârşit un om care promovează atât de evident DEMocraţia ştiinţifică! Mult succes în ceea ce faci, DEM!

Pe topicul „DEM - 5 zile suspendare

Având în vedere cele menţionate în citatul

[quote author=Scientia.ro link=topic=2639.msg41475#msg41475 date=1299084834]Textul mesajului va conţine o explicaţie succcintă a motivaţiei penalizării, funcţie de regula încălcată. De asemenea, va fi pus şi mesajul pentru care s-a luat decizia penalizării.

[/quote]rog cu umilinţă moderatorul Electron să-mi arate care este [url=http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,2641.msg41493.html#msg41493]regula[/url] încălcată de către DEM şi mesajul prin care s-a încălcat acea regulă. Asta ca să ştiu şi eu ce greşeli să evit pe viitor (dacă suntşi altele decât cele menţionate în Regulament). Mulţumesc!

Pe topicul „DEM catre Eugen7

[quote author=Electron link=topic=2799.msg42810#msg42810 date=1301403782]Nu exista "democratie stiintifica". Metoda stiintifica nu este democratica. O gramada mare de incompetenti nu vor face sa avanseze stiinta, in timp ce un individ care are argumente si demonstratii rationale o va face in fata tututor. Rezultatele stiintifice nu se supun la vot, ci se supun analizei rationale (si validarii experimentale atunci cand e posibil).[/quote]Sunt de acord în parte că Ştiinţa are nevoie de demonstraţii raţionale făcute „în faţa tuturor” şi că nu poate fi făcută de incompetenţi prin vot.


Doar că prin „democraţie ştiinţifică” am înţeles acea atmosferă socială în care oamenii nu sunt atacaţi cu orice ocazie, ci sunt [b]încurajaţi[/b] să cerceteze, să se exprime, mai ales de către „profesorii” lor.


Există oameni de Ştiinţă foarte timizi care nu au curajul să se exprime, chiar dacă au ceva interesant de spus (şi nu sunt suficient de convinşi de ceea ce ar dori să spună). Prin „democraţie ştiinţifică” mai înţeleg atunci şi atmosfera socială caldă în care oamenii timizi au curajul să-şi prezinte încercările lor valoroase.


Mai înţeleg prin „democraţie ştiinţifică” o societate în care moderatorii care vorbesc pe lângă subiect (doar pentru a ataca micile greşeli fără legătură cu subiectul) pot fi arătaţi cu degetul şi pot fi trataţi mai aspru decât utilizatorii de rând pentru asemenea greşeli pe care, de altfel, ar fi trebuit să le modereze tocmai ei înşişi.

Pe topicul „DEM - 5 zile suspendare

Regulile sunt reguli şi trebuie respectate de toată lumea, nu doar de utilizatorii de rând. Dacă regula cere (în mod foarte corect, de altfel) să vedem mesajul (sau mesajele), atunci regula trebuie respectată.

Pe topicul „DEM - 5 zile suspendare

[quote author=HarapAlb link=topic=2801.msg42817#msg42817 date=1301407892]

A incalcat regula 4.1:


[i](...) De asemenea, se interzice publicarea de mesaje în scopul provocării de discuţii contradictorii (troll).[/i]


Neclaritati ?

[/quote]Hmmm... Dacă lumea nu l-ar contrazice, atunci mesajele lui nu ar încălca acea regulă. Dar aşa ceva este imposibil. Este imposibil ca mesajele cuiva să nu provoace discuţii în contradictoriu. Uite, de exemplu, mesajul tău încalcă şi el această regulă, căci provoacă dicuţii în contradictoriu (cu oamenii care au curajul să te contrazică). În plus, ai intervenit în locul lui Electron, deşi el a luat decizia suspendării lui DEM.


Nu-l mai contraziceţi în absolut toate privinţele (chiar şi în acelea derizorii, chiar şi cu riscul de a face offtopic), nu-i mai căutaţi nod în papură şi atunci nu va provoca mesaje contradictorii. Subliniaţi unde are dreptate şi moderaţi mesajele offtopic. Nu săriţi imediat pe sancţiuni.

Pe topicul „DEM - 5 zile suspendare

[quote author=Electron link=topic=2801.msg42819#msg42819 date=1301411722]

Nu "s-a sarit direct la sanctiuni" in cazul lui DEM. Poti sa urmaresti discutiile in care a participat si sa vezi cate avertismente a primit inainte de suspendare. Asta unu la mana. [/quote]Se prea poate şi îmi cer scuze dacă am greşit. Chiar mă bucur că nu aţi sărit direct la sancţiuni, aşa cum greşit mi-am imaginat eu.


[quote]a lansat atacuri la persoana in mod repetat. Daca nici astea nu le-ai observat, ti le voi cita aici sa le vezi.[/quote]Asta am observat şi, într-adevăr, este foarte grav. Acesta este cu adevărat un motiv serios pentru suspendare.


Atunci, poate ar trebui să modifici motivul iniţial (care este unul neprevăzut de regulament şi, implicit, nejustificat):

[quote author=Electron link=topic=2801.msg42807#msg42807 date=1301400278]

- insistenta in a folosi definitii pseudo-stiintifice

[/quote]

Cu acestea spuse, cred că totul devine clar ca bună ziua şi dezaprob şi eu cu stricteţe atacul la persoană. Mulţumesc celor care au colaborat la clarificarea problemei (mai ales lui Electron, care mi-a amintit că DEM a făcut atacuri la persoană (pe care, în mod greşit, eu le-am trecut cu vederea)).


Pe topicul „Clasificarea certitudinilor

La [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t244-lista-cu-certitudinile-generale-din-fizica#3683]lista cu care am pornit această secţiune[/url].




Pe topicul „Sugestii privind utilizarea pe forum a acestor certitudini

Fii liniştit, existenţa acestor clasamente nu ne va împiedica să emitem păreri pro sau contra. Pe acest forum se promovează şi se va promova mereu libertatea de gândire. Dar asta nu înseamnă că nu există certitudini pe care ne putem baza. Dacă noi nu suntem infailibili, în schimb natura este infailibilă. Şi, din fericire, suntem capabili să extragem din natură cunoştinţe sub formă de legi ale naturii, cunoştinţe care vor fi valabile mereu şi pretutindeni. Încercăm să punem în această secţiune câteva dintre certitudinile cunoscute şi cu care suntem cu toţii de acord.




Pe topicul „Listă cu certitudinile generale din Fizică


[quote="CAdi"]Abel,

Lista poate sa se extinda asa la peste 100 de certitudini .

Nu uita ca fizica are mai multe ramuri!

Este greu sa le contabilizezi pe toate ... [/quote]Sunt de acord, e o muncă greoaie, căci este extrem de dificil să extragem aici esenţialul, dar eu consider că este o muncă valoroasă.


[quote]Te rog nu are rost sa facem aici Clasamente ..

Lasa-i pe toti sa-si expuna argumentele...bune sau rele..

Cei care cunosc vor sti sa cearna altii ...vor invata...

Fiecare invatam unul de la celalat cate ceva...

In plus se stie ...DIN GRESELI SE INVATA ![/quote]Mă tem că ai înţeles greşit rolul acestei liste. Ea nu va împiedica pe nimeni să-şi expună argumentele. Forumul este un loc liber în care fiecare poate să-şi prezinte opiniile despre aceste certitudini, să propună alte certitudini, să propună modificarea celor existente deja, etcetera. În funcţie de asemenea discuţii, eu voi modifica lista şi voi adăuga sau voi modifica ce trebuie. Aşa că nu ai de ce să-ţi faci griji.




[quote="curiosul"]Dupa cum enunti tu s-ar intelege ca,corpul rece are nevoie de caldura si practic el este cel care determina transferul de temperatura.

Daca este adevarat,acest aspect "ascunde"un lucru important,in analiza materiei. [/quote]Dacă vrei să formulăm altfel certitudinea 4, n-am nimic împotrivă, numai noua formulare să nu schimbe valoarea de adevăr a propoziţiei.

[quote]Oricum,nu stiam asta si mi se pare interesant,de aceea cred ca completarea listei este folositoare pentru cei ca mine.[/quote]Mă bucur că eşti în asentimentul meu. Şi eu consider că existenţa unei asemenea liste poate fi un foarte bun îndrumător al discuţiilor noastre.




Pe topicul „Constituie lista cu certitudini o ameninţare?

[quote="CAdi"]Toata lumea se va feri sa faca vre-o afirmatie gresita de frica sa nu incalce lista cu certitudini... [/quote]Hmmm... Spui ceva interesant aici. Oare aşa să fie? Oare nu am putea evita acest lucru cumva şi să păstrăm în acelaşi timp şi lista cu certitudini? Nu cumva este suficient să îi asigurăm pe toţi că lista cu certitudini poate fi schimbată la nevoie?


Eu zic că dacă cineva poate să aducă îmbunătăţiri la această listă, e liber să o facă. Ba chiar putem spune că rolul acestui forum ar putea fi completarea şi perfecţionarea listei cu certitudini.



[quote]Abel,

Te rog lasa-ne libertatea de exprimare fara sa ne ingradesti in legi (si certitudini ...)[/quote]Fac tot posibilul să nu interzic nimic pe acest forum. Iar existenţa acestei liste nu schimbă nimic din desfăşurarea forumului. Veţi avea în continuare dreptul să vă prezentaţi gândurile în mod liber. Această listă este doar un [b]îndrumător[/b] şi nicidecum o inchiziţie. Dacă găseşti greşeli în listă, eşti rugat să ni le arăţi.


Pe topicul „Listă cu certitudinile generale din Fizică


Salut, nic! Mulţumesc pentru intervenţia ta interesantă.

[quote="nic"]Mai poate fi o certitudine în ceva? Chiar și în știință. Nu observați ca oameni de știință se contrazic intre ei? Mai poate fi vorba de o certitudine într-un domeniu sau altul al științei? [/quote]Într-adevăr, este greu să obţii lista certitudinilor. Eu sper, totuşi, că noi vom reuşi să ne concentrăm suficient de mult încât să înţelegem că ne referim la certitudini abstracte, sau, dacă vreţi, matematice, certitudini pe care le considerăm [b]suficient de precise pentru practică[/b]. Deci nu putem obţine certitudini atotcuprinzătoare care să spună absolut totul despre tot şi care să fie valabile fără niciun „dacă” înaintea lor. De aceea, va trebui să [b]subînţelegem[/b] măcar câteva dintre aceste „dacă”-uri ce condiţionează certitudinile, ca să ne putem „strecura” în mod eficient printre legile naturii şi să putem construi aparate bazându-ne pe câteva dintre asemenea legi ale naturii smulse cu trudă de la aceasta prin experimente sau logică. Nu ştiu altă cale mai bună prin care putem „păcăli” natura.


[quote]In opinia mea actuala, cred ca universal nostru material este influențat de alte universuri paralele dar și invers într-o oare care măsură. [/quote]Este un subiect foarte interesant, căruia merită să-i dedicăm un topic aparte (în care îţi voi explica de ce cred eu că [b]există o singură lume posibilă[/b]).

[quote][quote="Abel Cavaşi"]

-2). Orice corp are inerţie. [/quote]

Da pe pământ, o știm cu toții… dar în spațiu? Știu ce spune știința… [/quote]Legile, certitudinile, trebuie formulate în aşa fel încât să fie valabile [b]peste tot[/b]. Dacă cumva observi că am considerat drept certitudine o afirmaţie care nu este valabilă pretutindeni, te rog să mă corectezi fără menajamente. În prezent, noi [b]presupunem[/b] că legea inerţiei este o certitudine, o lege valabilă peste tot şi pentru totdeauna.

[quote][quote="Abel Cavaşi"]

Corpurile nu se mişcă cum vrem noi, ci cum pot ele să se mişte. [/quote]

Unde este valabila aceasta lege? In spațiu? [/quote]Peste tot.

[quote][quote="Abel Cavaşi"]

Corpurile ușoare sunt mai uşor de urnit, corpurile masive sunt mai neascultătoare în această privinţă si se mişcă mai mult cum vor ele decât cum dorim noi. [/quote]

Acest lucru este valabil pe pământ. [/quote]Soarele, Jupiter, Galaxia, se mişcă aşa cum vor ele, nu cum vrem noi. Ca să putem mişca un corp masiv, avem nevoie de energie mai multă.

[quote][quote="Abel Cavaşi"]

O minge de ping-pong este un exemplu de corp uşor, iar Soarele este un exemplu de corp masiv.[/quote]

Dar cum rămâne cu idea? ,, Dați-mi un punct fix sa mișc Pământul’’ [/quote]Ideea e frumoasă, dar nu contrazice legea inerţiei.

[quote][quote="Abel Cavaşi"]

-3). Oricare două corpuri interacţionează gravitaţional. Dacă un corp care mergea liniştit de unul singur prin spaţiu ajunge în vecinătatea unui alt corp, atunci traiectoria sa şi viteza sa vor suferi modificări datorate prezenţei noului corp.[/quote]

DA, din punct de vedere al științei contemporane. [/quote]Aici nu facem (numai) Ştiinţă contemporană; aici facem doar Ştiinţă: luăm ce (considerăm noi (după discuţii profunde) că) e bun de la Ştiinţa contemporană şi ducem mai departe cu speranţa că vom găsi şi noi ceva bun. Dacă găseşti vreun cusur al acestei legi, eşti o comoară pentru toţi.

[quote][quote="Abel Cavaşi"]

-4). Orice corp cald cedează căldură corpului mai rece.[/quote]

DA, în sistemul nostru material considerat închis. [/quote]Într-adevăr, unul dintre „dacă”-urile (pe care trebuie să le subînţelegem) spune că asta este valabil doar la nivel fundamental, doar acolo unde nu intervine omul, doar pentru corpurile libere de orice constrângere nefirească, nenaturală, particulară.

[quote][quote="Abel Cavaşi"]

-5). Orice corp emite radiaţie electromagnetică.[/quote]

Nu știu, probabil, ce fel de radiații? Termice? [/quote]Şi radiaţiile termice sunt radiaţii electromagnetice, deci nu trebuie să particularizăm nimic (zic eu).








[quote="WoodyCAD"]1) Este ea insasi o incertitudine.....

"daca ar exista sisteme izolate"...inseamna ca....STUDIIND NUMAI SISTEME IZOLATE...studiem "despre lucruri"....INEXISTENTE!... [/quote]Aşa este, studiem doar [b]modele[/b]. Nu putem cunoaşte [b]şi nici nu este interesant pentru practică să cunoaştem[/b] cu lux de amănunte totul. Nu mă interesează că un măr are mici găurele în coaja sa. Oricum nu voi putea ţine cont de toate imperfecţiunile. Şi-atunci ce să fac, să stau cu mâinile în sân şi să mă plâng că nu pot cunoaşte cu precizie infinită lumea? Nicidecum, există o limită superioară de precizie care mă mulţumeşte şi care defineşte modelele realităţii cu care eu lucrez.

[quote]2) Este o uriasa EROARE, daca un curent de apa vine catre ...."tine", cu 1 bat intr-o mana si cu o lopata in cealalta..vei simti "inertia" diferita dintre cele 2 brate! [/quote]Din câte am înţeles eu, faci confuzie între flux şi impuls, între presiune şi forţă. Dacă mă înşel, atunci va trebui să discutăm mult mai aprofundat într-un alt topic.


[quote]3) TOTAL insuficient, afirmatia este UNIFICATOARE si se refera la faptul ca orice corp este influentat de prezenta altui corp (NU NUMAI CAND ESTE PRIN "VECINATATE")...conform lui NEWTON! [/quote]Ai dreptate, doar că acea chestie cu vecinătatea a fost o adăugire didactică pentru a facilita înţelegerea legii la care ne referim.



Mă bucur că această listă vă stimulează să gândiţi şi să scrieţi. Daţi-i bătaie! :)

Pe topicul „Constituie lista cu certitudini o ameninţare?

[quote="CAdi"]Abel,


Esti supervisor ,tu decizi.[/quote]Fac (şi voi face mereu) tot posibilul să ţin seama de părerile voastre atunci când decid. În acest sens, îmi place să cred că [b]voi[/b] sunteţi cei care luaţi decizii pe acest forum. Dacă nu simţiţi încă asta, înseamnă că mai fac greşeli şi voi încerca să le corectez (doar să mi le scoateţi în evidenţă).

Pe topicul „A 6-a certitudine, privind invarianţii relativişti

-6). Sarcina electrică, viteza luminii în vid, constanta lui Planck şi modulul cuadrivectorilor sunt invarianţi relativişti.



Pe topicul „A 7-a certitudine, privind frecarea

-7). Orice mişcare este frânată datorită frecării. Frecarea micşorează energia, modulul impulsului şi modulul momentului cinetic.

Pe topicul „Prima certitudine, privind legile de conservare

-1). Legile de conservare a energiei, a impulsului şi a momentului cinetic. Dacă ar exista sisteme izolate, atunci energia, impulsul acestora şi momentul lor cinetic nu s-ar schimba niciodată.


Pe topicul „A 2-a certitudine, privind inerţia

-2). Orice corp are inerţie. Corpurile nu se mişcă cum vrem noi, ci cum pot ele să se mişte. Corpurile uşoare sunt mai uşor de urnit, corpurile masive sunt mai neascultătoare în această privinţă şi se mişcă mai mult cum vor ele decât cum dorim noi. O minge de ping-pong este un exemplu de corp uşor, iar Soarele este un exemplu de corp masiv.


Pe topicul „A 3-a certitudine, privind interacţiunea gravitaţională

-3). Oricare două corpuri interacţionează gravitaţional. Dacă un corp care mergea liniştit de unul singur prin spaţiu ajunge în vecinătatea unui alt corp, atunci traiectoria sa şi viteza sa vor suferi modificări datorate prezenţei noului corp.


Pe topicul „Certitudinea 4, privind transferul de căldură

-4). Orice corp cald cedează căldură corpului mai rece.


Pe topicul „Certitudinea 5, privind radiaţia electromagnetică

-5). Orice corp emite radiaţie electromagnetică.

Pe topicul „Clasificarea certitudinilor

Se pare că am găsit o soluţie provizorie. Voi numerota fiecare certitudine amintită cu un număr natural în ordinea cronologică în care am adus-o în discuţie. Prin aceasta, certitudinea va putea fi indicată precis prin numărul ei natural asociat şi, evident, chiar şi prin lincul asociat topicului care dezbate acea certitudine.

Pe topicul „Certitudinea 8, privind acţiunea şi reacţiunea

Dacă un corp A acţionează asupra altui corp B în vreun anume fel (prin transfer de energie, de impuls sau de moment cinetic), atunci şi corpul B reacţionează asupra corpului A în acelaşi fel, iar suma algebrică a acţiunilor şi reacţiunilor este nulă.

Pe topicul „A 3-a certitudine, privind interacţiunea gravitaţională

De acord. Şi nu uitaţi că toate comentariile făcute sub fiecare certitudine trebuie să contribuie la îmbunătăţirea formulării textului certitudinii în scopul precizării ei sau al corectării ei sau chiar al eliminării ei dacă este imposibilă corectarea.

Pe topicul „Certitudinea 9, privind centrul de masă

Orice corp (chiar şi o particulă elementară) are un centru de masă unic determinat ale cărui coordonate sunt funcţii continue indefinit derivabile.

Pe topicul „Cercetări privind conjectura lui Goldbach

Sunt cercetări interesante, iar abordarea ta prin care faci o legătură ingenioasă între numărul de numere prime şi numărul de numere impare până la jumătatea unui număr natural îmi par a fi originale şi îţi pot aduce succes cu această problemă spinoasă a numerelor prime.

Pe topicul „Contradictii intre legea atractiei universale (Newton) si teoria relativitatii generale(Einstein)

[quote="CAdi"]In teoria relativitatii generalizate Einstein sustine ca deformarea sau curbarea structurii spatiu-timp, in geometria cu patru dimensiuni, creeaza gravitatia.

Aceasta ar insemna ca toate corpurile din spatiu care au acelasi volum indiferent de densitate creaza o structura spatio-temporara similara cu legea atractiei universale(Newton) ,astfel incat corpurile sunt in echilibru in cadrul ,,pliului'' din reteaua spatio-temporara creata. [/quote]Adi, este interesantă observaţia ta şi denotă că poţi gândi profund în acest domeniu fascinant al Fizicii. Am înţeles ce problemă ridici şi încă mă mai gândesc la ea.

Pe topicul „A apărut un nou forum pentru cercetare în limba română

Pe topicul „[url=http://cercetare.forumgratuit.ro/t236-intrebari-pentru-sandokhan#3750]Intrebari pentru Sandokhan[/url]”

[quote="sandokhan"]

Iata si un nou forum cu mai multe informatii despre Kozyrev, timp, eter, levitatia tibetana:


http://cercetareromaneasca.forumgratuit.ro/[/quote]

Salut apariţia unui nou forum pentru cercetare în limba română, (administrat, probabil, de membrul forumului nostru, [url=http://cercetare.forumgratuit.ro/u14]mm[/url])! Îi doresc mult succes în tot ceea ce va face!


Mulţumim, sandokhan, pentru semnalarea acestui forum!

Pe topicul „Cum se mişcă centrul de masă al unei particule elementare?

Având în vedere faptul că pe un alt forum am considerat drept certitudine faptul că centrul de masă al unei particule elementare are coordonate funcţii indefinit derivabile, aş dori să ştiu în ce măsură am greşit.


Deci, se ştie astăzi cum se mişcă centrul de masă al unei particule elementare? Dacă da, descrie el o curbă netedă, continuă şi fără întoarceri bruşte?

Pe topicul „Cum se mişcă centrul de masă al unei particule elementare?

Vă mulţumesc pentru răspunsuri!

Nu ştiu mai nimic în acest domeniu şi am întrebat ca să văd dacă putem aplica cumva la particulele elementare rezultatele pe care le-am găsit eu în legătură cu formulele lui Frenet.


Mă gândesc că dacă particulele elementare sunt puncte, atunci putem considera că centrul lor de masă este tocmai acolo unde sunt particulele, iar dacă particulele elementare sunt nişte nori, atunci am putea considera că centrul lor de masă ar putea fi o valoare medie a particulei într-un interval oarecare finit de timp.


Interesant este că centrul de masă al unui inel nu se află pe inel, deci mă gândesc că putem cumva să definim un centru de masă şi pentru particulele elementare. Nu ştiu cum să fac, dar mă gândesc că rezultatele privind formulele lui Frenet trebuie să poată fi cumva utilizate şi în acest domeniu. Aşa cred eu, dar poate greşesc...

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate