Căutați ceva anume?

sâmbătă, 21 august 2010

Forţe care apar într-un sistem


-(1008211357) Dreapta sistemului este suportul impulsului acestuia, iar planul sistemului este planul format de impulsul sistemului şi de forţa care modifică acest impuls. De exemplu, în cazul Pământului, dreapta sistemului este tangenta orbitei sale la un moment dat, iar planul sistemului este tocmai ecliptica. Observaţi că în acest caz particular, forţa care acţionează asupra Pământului este aproape perpendiculară pe impulsul său. Acesta este un caz tipic pentru corpurile cereşti, caz tipic pentru condiţii de mare stabilitate.

-(1008211408) Acum vreau să analizăm ce influenţe se pot produce în interiorul unui sistem, raportate la direcţia impulsului sistemului şi la planul său osculator. Numesc forţe tangente (sau forţe de modul) acele forţe care sunt interioare unui sistem şi sunt paralele cu impulsul sistemului. Numesc forţe normale (sau forţe de curbare) acele forţe care acţionează în planul osculator şi sunt perpendiculare pe impulsul sistemului. Şi, în fine, numesc forţe binormale (sau forţe de torsionare) acele forţe care sunt perpendiculare pe ambele tipuri de forţe denumite deja.

-(1008211430) Cum fiecare tip de forţă dintre cele denumite sunt forţe interioare, ele acţionează numai şi numai în perechi. Cum nicio forţă din Univers nu este constantă, nici aceste forţe în perechi nu sunt constante. Prin urmare, planul format de aceste forţe şi supraforţele lor poate fi determinat. Fiecare pereche de asemenea forţe acţionează în planul format de suportul lor şi al supraforţelor acestora.

-(1008211443) Dar deja pare prea complicat şi trebuie să caut o metodă de a simplifica raţionamentul. Trebuie să văd ce urmăresc cu acest raţionament. Probabil, vreau să văd cum ajung la necesitatea introducerii în studiu a momentelor cinetice. Poate ar fi mai indicat să folosesc aparatul matematic. Sau, poate şi mai bine, să văd ce nu a fost studiat până în prezent în acest domeniu ca să nu merg din nou pe unde au mers alţii.

-(1008211448) Se ştie, de exemplu, despre lagrangean. De ce evit studiul lagrangeanului? Dar al hamiltonianului?

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate