Căutați ceva anume?

luni, 12 aprilie 2010

Pe forumuri în săptămâna 5.04.2010-11.04.2010

Pe forumuri în săptămâna 5.04.2010-11.04.2010


Pe topicul „monitorizare temperatura


[quote=Mishu-Ptm]Am incercat si eu cu lm sensors, dar nu mi-a mers.

Imi zice asa

[code]Make sure you loaded all the kernel drivers you need.

Try sensors-detect to find out which these are.[/code]

Eu am facut fisierul mkdev.sh cu continutul scris imediat dedesubt si am pus fisierul in /bin/bash. E ok? Sau am gresit eu undeva?[/quote]

Ai dat în terminal comanda „sensors-detect”, aşa cum ţi se sugerează acolo?



Pe topicul „Cercul si numarul de aur - continuare


[quote author=VLAHSTAR link=topic=84.msg5818#msg5818 date=1270462780]

[color=blue]"Orice adevar trece prin trei faze. Mai intai este RIDICULIZAT. Apoi i se opune o REZISTENTA INVERSUNATA. Abia in faza a treia este ACCEPTAT ca fiind de la sine inteles!"[/color] (Arthur Schopenhauer).

Se pare ca noi am ajuns spre partea finala a celei de a doua faze (Cel putin asa sper!)!!! [/quote]Asta se întâmplă cu adevărul, nu cu neadevărul. La tine se va întâmpla invers: ai pornit prin a fi acceptat (ţi-am dat cu toţii posibilitatea să te exprimi riguros), ai ajuns să ţi se opună rezistenţă şi urmează să fi ridiculizat dacă continui tot aşa.

[quote]A) a) Nu am dat si nu am spus niciodata ca am o alta definitie pentru CERC, ci am negat axioma (pusa pe seama lui Arhimede!), care sustine ca “cercul poate fi considerat un poligon cu un numar infinit de laturi”, apreciind-o (EU!) ca fiind o propozitie de logica formala, care nu poate fi verificata, mai ales pe teren, in realitatea inconjuratoare. [/quote]Faptul că cercul este un poligon cu o infinitate de laturi (şi nu cu un număr finit, aşa cum susţii tu) [b]rezultă logic[/b] din definiţia cercului şi [b]nu este o axiomă![/b] Atenţie, că iar vrei să induci lumea în eroare şi nu e bine!

[quote]Aceasta AXIOMA se bazeaza pe un aspect, logic (pare!) la prima vedere, rezultat din valoarile functiilor sinus si tangenta pentru unghiurile mici, infinitezimale, functii care tind sa se egalizeze intre ele si atunci s-a considerat ca valorile respective, alcatuind formal un POLIGON cu un numar INFINIT de laturi (practice imposibil de construit!), pot fi asimilate celui mai mic arc de cerc cuprins intre ele si -in consecinta- toate aceste “mici arce de cerc”, puse cap la cap, ar totaliza conturul CERCULUI,, ceea ce numim noi CIRCUMFERINTA. [/quote]Iată, aici tocmai ai dat demonstraţia faptului (e-adevărat, cam puerilă) că din definiţia cercului rezultă logic că el este un poligon regulat (atenţie, [b]regulat[/b], nu aşa cum zici tu că ar avea un număr fracţionar de laturi) cu un număr infinit de laturi.


Sau ce, vrei să spui că, la limită, deci la valori din ce în ce mai mici ale unghiurilor, nu putem înlocui sinusul şi tangenta cu unghiul însuşi? Altfel spus, vrei să spui că nu este adevărat că


[img]http://www.forkosh.dreamhost.com/mimetex.cgi?{\large{\lim_{x \to 0}\frac{\tan x}{x}=\lim_{x \to 0}\frac{\sin x}{x}= 1}}[/img]



????????????????????????????????????????????????? Trebuie să facem acuma şi limite de funcţii cu tine?


[quote]In REALITATE, noi putem configura/construi CERCURI si alte profiluri conexe (cilindre, sfere etc.), fara a ne pune practic probleme legate de logica formala (poligonul cu un numar INFINIT de laturi!), ci cel mult, pentru siguranta, folosim totusi CONTURURI POLIGONALE si acelea sunt PATRATELE circumscrise/inscrise, ale caror LATURI/DIAGONALE reprezinta/sunt, fara putinta de tagada, DIAMETRELE CERCULUI, asa cum am mentionat in DEFINITIA din <postarea #208/pag.14>. [/quote]Ca să înţelegi că toată tărăşenia asta a ta e egală cu zero, îţi dau voie să roteşti un pătrat în jurul centrului său de simetrie fără să-l scoţi din planul său şi să-mi spui apoi ce figură geometrică descriu vârfurile pătratului. Mai spune-mi şi dacă există vreo poziţie a pătratului în care vreunul dintre vârfuri nu se află pe figura geometrică descrisă de celelalte vârfuri.

[quote]A) b) La fel pun eu si problema TRANSCENDENTEI numarului PI, deoarece -in primul rand- nu am vazut nicio demonstratie a prof.Ferdinand Lindemann, ci numai o afirmatie cu iz de AXIOMA nedemonstrabila, un CERC (incluzand si PI-ul!) se poate configura/CONSTRUI oricand si oriunde (pe hartie si/sau pe teren!), iar daca ajungeti la concluzia ferma, la certitudinea, ca PI=4/sqrt(PHI)=3.1446(…) este REAL (asa cum am ajuns eu!), atunci poate fi transpus in ecuatia: X^4 + 16*X^2 – 256 = 0! [/quote]Dacă n-ai văzut-o tu, nu înseamnă că nu există. Ia du-te tu frumuşel [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Lindemann%E2%80%93Weierstrass_theorem#A_proof_sketch]pe Wikipedia[/url] şi ceteşte oarece de pe acolo, deşi mă îndoiesc că vei înţelege ceva. Ar cam trebui să-ţi fie ruşine că minţi la vârsta asta!

[quote]ATENTIE!!! Numarul infinit de zecimale nu inseamna transcendenta, ci IRATIONALITATE, proprietate caracteristica si altor numere, cum sunt: sqrt(2); sqrt(3); sqrt(5); sqrt(7); sqrt(9) s.a.m.d., care pot fi si transpuse pe TEREN ca segmente, rezultand cel mai adesea din configurarea IPOTENUZELOR diferitelor triunghiuri DREPTUNGHICE, iar cel mai elocvent si frecvent exemplu este sqrt(2), respectiv multiplii acestuia ca DIAGONALE ale patratelor… [/quote]Nu mă-nnebuni! Serios? Deci chiar aşa? Du-te tu! Ce noutăţi ne spui tu pe-aici! Suntem proşti de-a binelea dacă nu ştim nici măcar asta, nu-i aşa?



mmm, spui lucruri interesante despre numărul de aur, dar ele n-au nicio treabă cu legătura dintre acest număr şi PI, aşa că nu înţeleg de ce îi dai nas lui Şerban când noi îi vrem binele şi vrem să-i arătăm cât de falsă este teoria lui...



Pe topicul „Cercul si numarul de aur - continuare


Dacă vei admite că PI poate fi [b]doar aproximat[/b] până la două zecimale exacte cu raportul tău dintre 4 şi PHI, atunci vei avea toate felicitările noastre pentru aproximarea (e-adevărat, destul de slabă a) lui PI găsită de tine, aşa cum dealtfel s-a şi menţionat pe saitul [url=http://mathworld.wolfram.com/PiApproximations.html]wolfram.com[/url], unde scrie „[i]A similar approximation due to S. Mircea-Mugurel (pers. comm., Oct. 30, 2002) is given by...[/i]”. Dar să mergi până într-acolo încât să susţii de atâta vreme [b]egalitatea strictă[/b] a celor două elemente este un pas profund neştiinţific care umbreşte descoperirea frumoasă pe care ai făcut-o privind aproximarea lui PI. Nu pretinde că ai descoperit mai mult decât ai descoperit.



Pe topicul „Conversia totala a caldurii in lucru mecanic


Chiar că ar fi interesant un asemenea motor şi poate chiar au mai fost construite. Numai să nu uităm că ele nu transformă [b]total[/b] căldura în lucru mecanic. Părerea mea...



Pe topicul „Conversia totala a caldurii in lucru mecanic


[quote="george"]O asemenea masinarie,comform fizicii actuale,nu ar trebui sa functioneze. [/quote]Da, o maşină care ar rula [b]numai[/b] pe seama căldurii mediului ambiant nu este posibilă, dar una care rulează [b]şi[/b] pe seama căldurii mediului ambiant este posibilă.

[quote]Ideea nu este noua si cel putin matematic,e posibil de realizat.Singura caldura care apare intr-un asfrl de proces e doar caldura de compresie si cea rezultata in urma frecarii.Aceasta caldura e preluata de aerul sub presiune din butelie,avand ca efect cresterea energiei interne.Surplusul de energie care apare e folosit pentru reluarea ciclului. [/quote]De unde se obţine aer sub presiune în butelie? De unde se obţine lucrul mecanic necesar creşterii presiunii în butelie?

[quote]Conditia de functionare e:

-energia interna la iesire este egala cu energia interna la intrare.

-nu extragem din butrlie o cantitate mai mare de aer decat cel introdus. [/quote]Cred că aceasta nu este condiţia de funcţionare, ci de nefuncţionare. Pentru că în momentul egalizării, motorul se opreşte.

[quote]Abel,putem vorbi de caldura doar cand avem doua corpuri cu diferenta de temperatura.Caldura nu este energie,e doar o forma de transfer a energiei.[/quote]De acord, tocmai de aceea spun că pentru ca motorul să funcţioneze este nevoie de [b]o diferenţă[/b] de temperatură, care diferenţă trebuie produsă şi menţinută doar cu cheltuială de energie, căci nu se poate altfel.



Pe topicul „Conversia totala a caldurii in lucru mecanic


[quote="george"]Areul comprimat pe care il putem extrage,are aceeasi energie intrena cu cel care a fost introdus dar o presiune marita.Prin destindere rezulta lucru mecanic si racirea acestui fluid de lucru.[/quote]Abstracţie făcând de pierderi de fluid şi de frecări, ai dreptate, un asemenea motor poate funcţiona, dar este complet inutil, căci nouă nu ne dă nimic. Dacă vom încerca să luăm ceva acestui motor, el va pierde din energie şi se va opri.


Este ca şi cum ai spune că aerul sub presiune aflat într-o butelie este el însuşi un motor care mişcă moleculele sale într-o mişcare browniană. Atunci, dacă vei deschide butelia ca să obţii lucru mecanic, vei constata că diferenţa de presiune scade vertiginos, ajungând destul de repede să nu mai existe.


Timpul în care poţi beneficia de lucru mecanic de la butelie depinde de mărimea orificiului pe care l-ai aplicat în butelie (eventual, prin deschiderea unui robinet). Dacă aplici un orificiu foarte mic, timpul de funcţionare a acestui „motor” este extrem de lung, dar şi lucrul mecanic obţinut este infim. Iată, deci, de ce este importantă descrierea cantitativă a funcţionării.



Pe topicul „Limba diferita - pentru diferiti useri


Sau ţii apăsată tasta ALT din dreapta în timp ce alegi combinaţia de care ai nevoie.


Pe topicul „Consecinţe ale formulelor lui Frenet


Dane, mă bucur că eşti atât de pasionat de acest domeniu şi îţi doresc mult succes! Faptul că ai conştientizat valoarea teoremei de recurenţă a formulelor lui Frenet este suficient pentru ca eu să te iau în serios. Mai trebuie doar să înţelegi că pentru mine este important ca marele public să poată beneficia de asemenea descoperiri, indiferent de consecinţe, de pierderile mele sau ale tale.


Pe topicul „Cercul si numarul de aur - continuare


Şerbane, mai vezi şi [url=http://www.gusmorino.com/pag3/pi/archimedes/index.html]cum a măsurat Arhimede[/url] valoarea lui PI. Mai gândeşte-te şi la faptul că cercul se află [b]între[/b] poligonul regulat înscris şi cel circumscris cu n laturi (unde n este cât vrei tu). Mai gândeşte-te şi la faptul că dacă şi numai dacă acest n tinde spre infinit cele două poligoane capătă lungimea egală (lungime egală tocmai cu lungimea cercului). Mai gândeşte-te şi la faptul că inegalitatea izoperimetrică este valabilă numai pentru PI-ul oficial, nu şi pentru constanta ta.

Doar nu ne-om apuca acuma să măsurăm şi faptul că 2+2=4, ştiu eu, luând câteva pietre în cele două mâini şi tot aşezându-le în aşa fel încât să verificăm această relaţie! Să fim serioşi!


Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate