Căutați ceva anume?

miercuri, 31 martie 2010

Interacţiunea structurilor

Interacţiunea structurilor din perspectiva Fizicii elicoidale


   Într-un articol anterior am arătat că orice traiectorie posibilă din punct de vedere fizic pentru un corp liber este însoţită de o axă unică şi constantă ce caracterizează traiectoria respectivă. Bazat acum pe acest fapt, numesc structură un ansamblu de corpuri ale căror traiectorii, oricât de complicate ar fi acestea, au toate aceeaşi axă comună, numită, la rândul ei, axa structurii. O asemenea definiţie mă duce cu gândul, de exemplu, la planeta Saturn, la structura Saturn, a cărei axă de rotaţie are mari şanse să fie tocmai axa structurii respective.

    Cu aceste constatări în minte, ne putem pune problema modului în care interacţionează două structuri vecine diferite şi cu axe, evident, diferite. Pentru a putea rezolva măcar calitativ o asemenea problemă este necesar să implicăm cunoştinţe legate de conservarea mărimilor dinamice precum energia, impulsul sau momentul cinetic.



Conservarea impulsului structurii

   

    Să analizăm, de exemplu, rolul impulsului în interacţiunea structurilor. Să presupunem întâi că structura este alcătuită doar dintr-o singură particulă care merge pe o anumită traiectorie din spaţiu. Ştim că dacă particula nu merge rectiliniu, atunci impulsul ei nu are cum să se conserve. Şi cum, în general, particulele nu merg rectiliniu, este clar că o structură formată dintr-o singură particulă ce se deplasează într-un mod oarecare nu poate avea impulsul constant. Ce se va întâmpla atunci?

    O primă „măsură” pe care ar putea s-o ia structura pentru ca impulsul ei să se conserve ar fi transformarea traiectoriei particulei într-o dreaptă. Dar acest lucru nu se poate produce instantaneu şi nici măcar nu este firesc din punct de vedere fizic, pentru că structura nu are nicio resursă care să îi permită o asemenea influenţă asupra particulei componente. Prin urmare, până când traiectoria particulei va deveni rectilinie (dacă va deveni vreodată), structura se deplasează prin mediul înconjurător cu impulsul neconservat.

    Cum natura nu acceptă ca impulsul să fie neconservat, structura va fi nevoită să ia măsuri drastice pentru rezolvarea problemei. Singura posibilitate fizică pentru conservarea impulsului structurii va consta de data aceasta în capturarea unei alte particule sau a unei alte structuri din mediul înconjurător. Evident, asta doar în ipoteza că există astfel de particule sau structuri.

    Dar nici capturarea aleatorie a unei alte particule sau structuri din mediul înconjurător nu poate fi suficientă. Mai precis, capturarea unei particule cu impulsul aleator nu ar rezolva problema conservării. Aşadar, traiectoria particulei capturate va trebui să satisfacă nişte condiţii speciale pentru ca impulsul total al structurii formate din cele două particule să fie conservat. Ce condiţii ar trebui să satisfacă traiectoria noii particule?

    În primul rând, noua particulă trebuie să facă parte efectiv din structură, ceea ce înseamnă (conform definiţiei structurii) că trebuie să aibă o traiectorie cu aceeaşi axă generală ca şi traiectoria particulei iniţiale. Dar asta nu este suficient, căci există o mulţime de traiectorii posibile a căror axă generală să fie una şi aceeaşi. Mai trebuie ceva pentru conservarea impulsului structurii, mai trebuie o corelaţie între poziţiile celor două particule de-a lungul traiectoriei.

    De exemplu, dacă particula capturată are exact aceeaşi masă ca şi particula iniţială, atunci poziţiile celor două particule trebuie să fie simetrice faţă de axa structurii (dacă masa nu este aceeaşi, atunci raportul distanţelor până la axă este invers raportului maselor). Dar această ultimă condiţie nu se poate realiza decât dacă traiectoria noii particule are cel puţin aceeaşi formă ca şi traiectoria particulei iniţiale.

    Pentru a concretiza asemenea consideraţii, să presupunem că traiectoria particulei iniţiale este tocmai o elice. Atunci, şi traiectoria celei de-a doua particule trebuie să fie tot o elice cu aceeaşi axă şi acelaşi raport. Dar, pentru ca impulsul total să se conserve, este necesar ca particulele să se afle diametral opus faţă de axă, chiar dacă ele nu se află la acelaşi nivel al axei, deci chiar dacă normalele la traiectoriile lor nu sunt coliniare. Altfel spus, impulsul poate fi conservat chiar dacă dreapta care uneşte cele două particule nu este perpendiculară pe axa generală a structurii.

    Iată, deci, cum conservarea impulsului impune o anumită poziţie a particulelor de-a lungul traiectoriilor pe care le descriu acestea în cadrul structurii.



Conservarea momentului cinetic al structurii


    Să analizăm acum ce consecinţe asupra traiectoriilor are conservarea momentului cinetic total al structurii. Am văzut că pentru conservarea impulsului total al structurii nu este necesar ca cele două particule componente să se afle la acelaşi nivel, deci nu este necesar ca dreapta care uneşte cele două particule să fie perpendiculară pe axa structurii.

    Ştim însă că dacă dreapta ce uneşte cele două particule nu este perpendiculară pe axa structurii (sau dacă nu este coliniară cu aceasta), atunci momentul cinetic total va fi variabil, cel puţin în direcţie. Studiul rotatorului liniar este foarte relevant în acest caz (vezi, de exemplu, lucrarea „Mecanica clasică” de Dumitru Luca şi Cristina Stan, capitolul 6.5 numit „Rotatorul liniar” de la pagina 136). Cum structura trebuie să-şi conserve momentul cinetic total, va organiza în aşa fel mişcarea încât această cerinţă să fie satisfăcută. Mai precis, structura va încerca să alinieze rotatorul liniar format din cele două particule, astfel încât să aducă unghiul dintre dreapta ce uneşte particulele şi axa structurii la o valoare cât mai îndepărtată de 45o, unghi la care variaţia este maximă.



De ce se cuantifică interacţiunile dintre două structuri


    Dacă aţi înţeles aceste procese până aici, sunteţi pregătiţi să înţelegeţi şi de ce se cuantifică interacţiunile dintre două structuri (pe cale logică, fără să facem apel la rezultatele experimentale ale mecanicii cuantice!). Să facem, pentru aceasta, un scurt rezumat.


-1). Structura formată din două particule (substructuri) este structură doar dacă traiectoriile celor două particule au aceeaşi axă generală.

-2). Structura celor două particule va avea impulsul constant doar dacă particulele componente se află amplasate de o parte şi de alta a axei generale.

-3). Structura dată va păstra momentul cinetic constant doar dacă particulele se află pe axa generală sau dacă dreapta care le uneşte este perpendiculară pe axa generală.


    Dacă ar exista doar condiţiile 2) şi 3) (condiţii cunoscute şi în prezent în Fizică), atunci structura ar putea „scăpa” de variaţiile momentului cinetic în mod continuu, fără salturi, variind după dorinţă unghiul dintre dreapta care uneşte particulele şi axa generală. Însă, datorită apariţiei şi a condiţiei 1) (necunoscută până în prezent şi specifică doar Fizicii elicoidale), trecerea de la o stare a structurii în care momentul cinetic al ei are o anumită variaţie la o altă stare cu o variaţie mai mică nu se poate face decât în salturi, căci existenţa unei axe generale comune impune constanţa unghiului dintre dreapta care uneşte particulele şi axa structurii.


    Cam asta este ceea ce am dorit să vă spun în acest material. Este un tărâm virgin şi foarte interesant, bogat în posibilităţi de rezolvare a misterelor ce domină azi în Fizică. Haideţi împreună cu mine să-l stăpânim!



duminică, 28 martie 2010

Axa unei curbe

Despre axa unei curbe


    Ştim că orice curbă din spaţiul tridimensional are curbură şi torsiune şi mai ştim că un corp real nu poate dispărea dintr-un loc ca să apară într-altul şi nici nu poate avea parte de acceleraţii infinite precum ar permite matematica. De aici rezultă că traiectoriei unui corp i se poate asocia un triedru Frenet bine definit.

    Acest triedru Frenet se roteşte în jurul unei drepte perpendiculare pe normala triedrului Frenet. Existenţa acestei drepte ne permite să mai definim un triedru asociat curbei, a cărui tangentă este versorul dreptei date, a cărui binormală este normala cu semn schimbat a triedrului Frenet şi a cărui normală este produsul vectorial dintre noua binormală şi noua tangentă. Am numit acest nou triedru cu numele de triedrul complementar al lui Frenet.

    Derivatele versorilor săi satisfac şi ele formulele lui Frenet, ceea ce înseamnă că triedrul complementar al lui Frenet este, la rândul său, un triedru Frenet pentru o altă curbă mai simplă decât curba iniţială.

    Dar procesul prin care am găsit triedrul complementar al lui Frenet nu se termină odată cu determinarea acestui triedru, ci poate fi continuat în aceeaşi manieră la nesfârşit (fapt demonstrat de teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet), până când ajungem în fine la o elice şi apoi la o dreaptă, după care orice altă curbă mai simplă decât o dreaptă este dreapta însăşi.

    Această dreaptă finală la care ajungem datorită recurenţei formulelor lui Frenet este unică şi poate fi considerată o dreaptă caracteristică a traiectoriei corpului. Am numit această dreaptă cu numele de axă generală a traiectoriei.

    Există posibilitatea interesantă ca această axă a traiectoriei să aibă un rol foarte important în Fizică. Mai precis, spre deosebire de ceea ce spune principiul inerţiei, este posibil ca traiectoria unui corp macroscopic liber să fie mult mai complicată decât o dreaptă şi este posibil ca axa generală a traiectoriei respective să fie tocmai dreapta la care se referă principiul inerţiei.

    Această posibilitate devine o certitudine în Fizica elicoidală, ea fiind postulată prin axioma traiectoriei. Altfel spus, în Fizica elicoidală, principiul cunoscut al inerţiei are o formă mai concretă şi este o consecinţă logică a teoremei de recurenţă a formulelor lui Frenet.



luni, 22 martie 2010

Pe forumuri în săptămâna 15.03.2010-21.03.2010

Pe forumuri în săptămâna 15.03.2010-21.03.2010



Pe topicul „Despre precesia axei de rotaţie a Pamântului


Mă bucur, Jizel-Jeg, că vrei să te implici şi tu puţin în această problemă, mai ales pentru că ai o „coloană vertebrală” pe care se pare că m-aş putea baza.


Am mai scris pe-aici despre problema precesiei, dar se pare că un defect al forumului mi-a cam şters din conţinutul mesajelor. Oricum, nu e mare lucru să încep din nou.


În urmă cu câţiva ani am analizat care sunt mărimile ce se conservă în decursul mişcării unui corp şi am găsit că, pe lângă impuls (produsul dintre masă şi viteză) şi moment cinetic (produsul vectorial dintre poziţie şi impuls), mai există o mărime ce ar trebui să se conserve (produsul scalar dintre poziţie şi momentul cinetic). Am numit această mărime „impuls volumic”, cu aluzia că momentul cinetic ar putea fi numit „impuls areolar”.


Apoi, neştiind prea multe despre precesia Pământului, am căutat nişte fenomene macroscopice care ar fi putut confirma conservarea impulsului volumic. Aşa am dat de precesia Pământului.


Precesia Pământului este mişcarea prin care axa de rotaţie a Pământului descrie aproximativ un con în jurul unei perpendiculare pe planul orbitei Pământului, într-o perioadă de peste 25000 de ani (cam 50 secunde de arc pe an). Căutând câte ceva despre cauza acestei mişcări am găsit că primul om care a încercat să explice această mişcare a fost Newton. El a spus că gravitaţia pe care tocmai a descoperit-o ar putea explica precesia. Pentru aceasta, el a susţinut că Pământul este mai bombat la ecuator şi că Soarele produce forţe de atracţie diferite asupra ecuatorului, una dintre proeminenţele ecuatoriale apropiate de Soare fiind atrasă mai puternic decât cea îndepărtată. Aceste forţe diferite ar crea, după Newton, cuplul necesar precesiei Pământului.


Citind despre această explicaţie, am căzut pe gânduri... Eu ştiam că axa de rotaţie a unui titirez descrie un con în jurul unei drepte verticale, nu în jurul unei drepte orizontale. Această dilemă m-a făcut să cred şi să fiu din ce în ce mai convins de-a lungul timpului că explicaţia actuală dată precesiei este eronată.


Stai să vezi, că nu-i gata povestea! După moartea lui Newton s-a descoperit că axa de rotaţie a Pământului nu descrie un con perfect, ci se clatină (nutează) periodic în jurul acestui con. Coincidenţă sau nu, perioada acestei nutaţii este cam egală cu perioada precesiei orbitei Lunii. Această coincidenţă a atras atenţia cercetătorilor, determinându-i să adauge şi Luna printre cauzele precesiei. Făcând ei nişte calcule chinuite, au ajuns în situaţia absurdă în care azi spun că Luna are un efect mai puternic asupra precesiei decât Soarele însuşi. Ba chiar au ajuns să amestece unii precesia cu nutaţia şi au făcut o varză din toată povestea.


Acum, eu am zis aşa: domnilor, dacă tot aţi explicat precesia asta, arătaţi-mi şi mie o formulă care face frumos legătura între parametrii mişcării Pământului şi cei ai Soarelui şi Lunii, o formulă din care să înţeleg şi eu care dintre corpuri produce precesia, care produce nutaţia, cum depinde această precesie de viteza Pământului pe orbită (că dacă ar avea viteză mică, ar trebui să preceseze, ca un titirez, în jurul unei „verticale” ce porneşte din corpul ce cauzează cuplul) şi cum depinde chiar de orientarea orbitei. Deci, o formulă, acolo, cu nişte vectori amărâţi în ea, cu nişte unghiuri, nişte viteze, formulă cu care să pot şi eu jongla dacă doresc să o aplic altor corpuri.


Cam asta este în mare problema precesiei, despre care am discutat mult pe forumul de astronomie (şi chiar şi pe saitul lui Adi, dar acolo am fost tăiat ca şi tine din motive absurde). Încerci să mă ajuţi?



Pe topicul „Ce se întâmplă cu diacriticele?


Observ că mai nou se rezolvă problema dacă îmi reeditez mesajele vechi în care nu se vedea întregul conţinut, poate din cauza diacriticelor. Aşa că, în măsura timpului disponibil, voi începe să reeditez câteva dintre mesajele mele pentru a le evidenţia conţinutul.


Pe topicul „Error inserting Toshiba_ACPI Module


Am încercat acum şi cu această nouă comandă, s-a executat fără probleme, am regăsit modificarea în intrarea din grub, dar nu are niciun efect la mine, iar ventilatorul nu vrea să lucreze nici în ruptul capului. Se pare că eu sunt mai ghinionist, dar mă bucur pentru tine.



Pe topicul „Ce se întâmplă cu diacriticele?


Într-adevăr, se pot instala [url=http://diacritice.ro/]diacriticele[/url] în orice sistem de operare şi, mai mult, eu mă bucur acum de un laptop Toshiba Satellite L300 cu diacriticele marcate din fabricaţie pe tastele de lângă „Enter”.

Jizel-Jeg, dacă n-am scrie cu diacritice, atunci n-am putea distinge, de exemplu, între „pături” şi „paturi” şi s-ar crea confuzii precum cea în care un control a returnat un transport de pături pe motivul că în factură scria „paturi”.



Pe topicul „Despre precesia axei de rotaţie a Pământului


[quote author=Jizel-Jeg link=topic=60.msg5713#msg5713 date=1268688095]Acu, vezi tu, legat de treaba cu formula pe care vrei sa-ti-o arate domnii nu-stiu-care, eu zic ca ai putine sanse.

Vezi tu, de multe ori lumea nu prea face publica metoda cu care lucreaza "in cele mai mici amanunte". Se insista pe rezultate si se "descrie" metoda. Bineinteles ca daca vrei sa iti faci o ideie [b]foarte clara[/b], constati ca iti lipsesc detalii cheie. Ideia e ca daca cineva pune la punct o metoda pentru determinarea unei chestii, el vrea sa scoata maxim de articole din metoda respectiva, nelasand si pe altii sa scoata articole din metoda lui. Sad but true. Sigur, asta nu se intampla mereu. De exemplu chestiile cu adevarat importante sint cunoscute foarte bine si implementate in programe de simulare/analiza (majoritatea open source).

[/quote]Interesant că şi tu confirmi bănuiala pe care o aveam de mult! Ce trist! Ce lume ştiinţifică! Totul se învârte în jurul banilor :( .



Mersi, Cristi! Voi aştepta cât va trebui şi îţi doresc succes în terminarea şi promovarea cărţii, care, din câte ştiu eu despre tine, va fi cu siguranţă o lucrare ce merită citită.

Întrebările pe care le pui sunt fireşti şi răspund la ele cu toată plăcerea.

[quote author=Cristi Presura link=topic=60.msg5714#msg5714 date=1268718569]

[list]

[li]Uranus nu are axa de rotatie cazuta in planul ecliptic? Daca da, cum sta el cu precesia, si cum se potriveste cu modelul lui Newton[/li][/quote]Într-adevăr, [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Uranus#Axial_tilt]axa lui Uranus[/url] are o înclinaţie de peste 90 de grade. După cum se spune şi în Wikipedia, nu se cunoaşte de ce axa lui Uranus este atât de înclinată, dar se speculează că înclinaţia axei sale s-ar datora coliziunii cu un corp străin. Încă nu ştiu ce previziuni face teoria mea cu privire la Uranus, dar cred că datele observaţionale nu pot decât să o confirme.[quote][li]Planetele cu sateliti mari (sa zicem pluto, dar nu cred ca a fost masurat asa de bine) au nutatie si ele?[/li][/quote]Mă tem că suntem încă departe de a găsit răspunsul cantitativ la asemenea întrebări, dar putem intui că dacă, din punct de vedere teoretic, orice corp are rotaţie, precesie şi nutaţie, atunci ar fi absurd ca alte corpuri din sistemul solar să nu aibă precesie sau nutaţie, indiferent cât de slabe ar fi aceste mişcări.[quote][li] Nu inteleg noutatea modelului tau mecanic. Daca si momentul cinetic (impulsul) si cel unghiular se conserva, atunci e normal ca si produsul lor scalar sa se conserve, ca ei sunt vectori. De ce aceasta conservare duce la precesie, si cum? Aveti niste linkuri la astronomy.ro cu formulele?[/li][/quote]Cristi, momentul cinetic este acelaşi lucru cu momentul unghiular şi (ambele) diferă de impuls. Înţeleg posibilitatea confuziei, având în vedere că în engleză impulsul se numeşte „[url=http://en.wikipedia.org/wiki/Momentum]momentum[/url]”. Atenţie, însă, impulsul volumic este definit ca produsul scalar dintre [b]poziţie[/b] şi momentul cinetic, aşa cum momentul cinetic este definit ca produsul vectorial dintre poziţie şi impuls. În plus, aşa cum este posibil să se conserve momentul cinetic chiar dacă impulsul şi poziţia nu se conservă, tot astfel, este posibil să se conserve impulsul volumic, chiar dacă poziţia şi momentul cinetic nu se conservă. Altfel spus, într-adevăr, dacă factorii se conservă, atunci se conservă şi produsul, dar mai interesant este că [b]produsul se conservă chiar dacă factorii nu se conservă[/b].


În acest context, noutatea pe care o aduce impulsul volumic faţă de momentul cinetic este asemănătoare cu noutatea pe care a adus-o momentul cinetic faţă de impuls.


Legătura dintre impulsul volumic şi precesie este asemănătoare cu legătura dintre momentul cinetic şi rotaţie. Aşa cum momentul cinetic este proporţional cu viteza areolară descrisă de vectorul de poziţie (elementul geometric ce uneşte [b]două[/b] puncte importante ale mişcării), tot astfel, impulsul volumic este proporţional cu viteza volumică descrisă de un triunghi de poziţie (element geometric ce uneşte [b]trei[/b] puncte importante ale mişcării).

[quote]De ce aceasta conservare duce la precesie, si cum?[/quote]

Foarte bună întrebarea! Pentru a putea răspunde mă voi baza tot pe analogia foarte utilă cu momentul cinetic. Mai precis, imaginează-ţi două bile legate cu o aţă şi aruncate în spaţiu, în vid. Ele se rotesc în jurul centrului de masă comun cu un moment cinetic constant şi se deplasează cu impulsul total constant. Dacă n-ar fi legate cu aţă, impulsul fiecărei bile s-ar conserva, dar pentru că între bile se află o aţă (o interacţiune), impulsul bilelor variază (bilele [b]se rotesc[/b]), chiar dacă momentul cinetic şi impulsul total se conservă.


Ei bine, tot astfel, dacă aruncăm în spaţiu două bile fără să le legăm între ele printr-o interacţiune care să le varieze momentul cinetic propriu, atunci momentul lor cinetic propriu va rămâne constant, aşa cum a rămas constant impulsul bilelor nelegate cu aţă. Dar, aşa cum a fost posibil să legăm bilele cu aţă şi să variem astfel impulsul fiecărei bile în parte (fără să modificăm prin aceasta impulsul total sau momentul cinetic total), tot astfel, este posibil să „legăm” bilele printr-o interacţiune (magnetică, zic eu) care să poată varia momentul cinetic propriu al bilelor (imprimându-le o [b]precesie[/b]), dar să menţină impulsul volumic total constant.


Dacă n-am reuşit să mă fac înţeles aici, nu ezita să mă mai întrebi căci consider că este foarte important să fie bine înţeleasă această noţiune.


Poţi găsi detalii despre impulsul volumic pe topicul „[url=http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=1213]Proprietăţile impulsului volumic[/url]” de pe astronomy.ro, dar pentru asta trebuie să fii logat.

[quote][li]la glaciatiuni exista o perioda asemanatoare de zeci de mii de ani, care e legata de orbita Pamantului, care se modifica in timp (nu mai stiu detaliile, e pe wiki). Se poate ca cele doua fenomene sa fie corelate?[/li]

[/list][/quote]Eu cred că glaciaţiunile se datorează faptului că orbita Pământului în jurul Soarelui nu este o [url=http://abelcavasi.wiki.zoho.com/Elice.html]elice circulară[/url], ci este, mai rezonabil, o elice variabilă, ceea ce duce la îndepărtarea periodică de Soare. Dar nu este exclus ca o asemenea mişcare să aibă legătură şi cu precesia Pământului.



Pe topicul „Consecinţe ale formulelor lui Frenet


Primul mesaj din acest topic ar putea fi considerat un asemenea articol? Ar trebui să fac eforturi financiare pentru a-l publica?



Pe topicul „Ce se întâmplă cu diacriticele?


N-ar fi rea o „schimbare profundă”, înţeleg rostul ei (asemănarea cu engleza), dar într-un viitor apropiat nu se prea întrevede o asemenea schimbare. Aşa că e mai simplu să te adaptezi la prezent şi să scrii aşa cum trebuie. Zic eu... Într-adevăr, e amplă o discuţie despre diacritice :) .



Pe topicul „Error inserting Toshiba_ACPI Module


Incredibil! În sfârşit, văd şi eu că lucrează normal ventilatorul după o repornire, chiar dacă nu am instalat modulul omnibook! Mulţumesc mult, Silvone! Am răcnit cu forţă şi mi-am aruncat braţele în sus de bucurie :D ! Mulţumesc mult! Ce orb am fost! Chiar că era ceva ce ar fi trebuit să observ şi eu. Măcar atât să fi făcut şi eu...


Ok, uh, ce bine e acum :D! În sfârşit, pot opri liniştit laptopul şi să ştiu că nu mai porneşte de unul singur după câteva minute!


Mai rămâne problema interesantă că după o suspendare în RAM, nu mai lucrează normal ventilatorul. Dar asta nu e foarte grav, decât în măsura în care aş fi vrut să-mi las (între)deschisă masa de lucru, pregătită pentru a mă apuca rapid de muncă (pentru că, nu ştiu de ce, nu-mi merge suspendarea pe disc). Ce să-i faci?


Oricum, acum ştiu că pot opri opri complet laptopul, pentru că nu mai sunt nevoit să aştept până se încălzeşte ca apoi să-l repornesc şi să trec de grub doar când ventilatorul are viteza optimă. Sunt mult mai liniştit... Valoroasă informaţie, Silvone!



Pe topicul „Despre precesia axei de rotaţie a Pamântului


[quote author=Cristi Presura link=topic=60.msg5727#msg5727 date=1268947956]De data asta insa cred ca chiar suntem (cu echipa) aproape de tot sa dam in sfarsit si noi lovitura cu un produs pe piata...[/quote]Veste cu adevărat îmbucurătoare, şi pentru toţi românii în general!

[quote]Uitati aici raspunsurile mele:

Pai ca sa o confirme, trebuie mai intai sa faceti previziunile... Macar daca e mai puternica precesia decat in cazul vertical... [/quote]Previziunile pot fi făcute în viitor şi de către alţii care poate chiar au înţeles mai bine teoria decât mine însumi.

În legătură cu Uranus sunt mai multe posibilităţi, în funcţie de caracteristicile nucleului său (pe care, din păcate, nu le cunosc defel şi de aceea nu-mi permit să fac afirmaţii despre valoarea precesiei).

[quote]Ideea mea e ca nutatia trebuie sa fie mai mare cu masa satelitului...[/quote]Nutaţia este un fenomen secundar (variaţia precesiei) şi nu constituie obiectul topicului de faţă, dar chiar dacă ar fi importantă, este mult mai greu de estimat decât precesia.

[quote]Puteti incerca modelul pe astfel de cazuri, datele cred ca sunt bagate in softwarele de astronomie deja prezente (au am PowerAge) Pagina de pe geocities nu mai e valabila :) .[/quote] Încă nu mă pricep la asemenea modelări, iar pagina de pe geocities am pus-o [url=http://abelcavasi.blogspot.com/2008/01/exist-vreo-lege-de-conservare.html]în blogul meu[/url].

[quote]Am inteles cred de ce ii spune "impuls volumetric" Daca gandesc bine, pentru un punct, iese r.J=r.(rxp)=0. Impulsul volumetric iese nenul numai daca J nu este perpendicular pe r, adica la corpuri voluminoase, cu precesie etc (de unde legatura cu precesia). In plus, la o interactiune intre corpuri alta decat cea simpla graviatationala, este posibil ca momentele cinetice ale celor doua sa se schimbe, dar impulsul volumetric sa se conserv.... Nu suna rau deloc, chiar interesant![/quote]Da, Cristi, te apropii foarte mult de înţelegerea noţiunii de impuls volumic. Într-adevăr, pentru un punct geometric impulsul volumic este nul, căci el nu are moment cinetic propriu. Şi, aşa cum spui, este posibil ca două componente ale unui sistem să aibă momentul cinetic propriu variabil (deci să preceseze), fără să modifice prin aceasta impulsul volumic al sistemului respectiv.

[quote]Sa nasc atunci urmatoarele intrebari...

Este impulsul volumetric nou in literatura de specialitate?[/quote]Mai există ceva asemănător în literatura de specialitate, numit „[url=http://en.wikipedia.org/wiki/Helicity_%28fluid_mechanics%29]helicitate[/url]”, dar importanţa noţiunii nu a fost înţeleasă atât de profund încât să-i fie conştientizată universalitatea. Altfel spus, nu se cunoaşte încă o lege de conservare în mecanică diferită de legea de conservare a energiei, a impulsului şi a momentului cinetic.

[quote]Cant este conservat el? Pentru ce origini ale sistemului de axe?[/quote]Aşa cum momentul cinetic depinde de punctul faţă de care se calculează, aşa depinde şi impulsul volumic de un asemenea punct. Însă, aşa cum momentul cinetic [b]propriu[/b] nu depinde de originea sistemului de axe, tot astfel, nici impulsul volumic al unui sistem măsurat faţă de centrul de masă al sistemului nu depinde de originile reperului.


Mai mult, impulsul volumic se conservă atunci când sistemul este liber. Dar libertatea absolută nu este o condiţie necesară pentru conservarea impulsului volumic. Voi recurge tot la analogia cu momentul cinetic. Ştim că momentul cinetic al unui sistem liber se conservă. Dar mai ştim că libertatea absolută nu este o condiţie necesară pentru ca momentul cinetic al unui sistem să se conserve. Cum adică? De exemplu, chiar dacă asupra sistemului acţionează forţe (dar numai forţe!), momentul cinetic tot nu se modifică. Singura condiţie ca momentul cinetic să se modifice este ca asupra sistemului să acţioneze [b]cupluri[/b]. Ei bine, la fel stau lucrurile în cazul impulsului volumic, numai că în cazul acesta, chiar dacă asupra sistemului acţionează şi forţe şi cupluri, asta nu înseamnă neapărat că impulsul volumic se va modifica. Şi atunci ce poate modifica impulsul volumic? Dacă în cazul momentului cinetic, singurele cauze care îl puteau modifica au fost cuplurile, în cazul impulsului volumic va trebui să inventăm un nou tip de interacţiune capabilă să modifice şi impulsul volumic. Am numit asemenea interacţiuni drept „[b]forţe volumice[/b]” şi este foarte posibil ca ele să se manifeste ca interacţiuni electromagnetice.

[quote]Aveti o descriere matematica? De unde si pana unde credeti ca in precesia Pamantului apare legea aceasta de conservare a impulsului volumetric? Cu alte cuvinte, pana unde ati ajuns cu matematica?

[/quote]Explicaţii cantitative nu pot da pentru că nu cunoaştem date precise despre nucleul Pământului şi nici măcar despre scoarţa sa. Singura explicaţie pe care pot s-o dau eu (ca, dealtfel, şi cea dată de Newton) este calitativă. Mai precis, admitem că impulsul volumic al Pământului se conservă şi tragem concluzia că nucleul Pământului precesează şi el interacţionând (magnetic) cu scoarţa terestră şi menţinându-i acesteia precesia cu aceeaşi perioadă ca şi precesia nucleului.



Pe topicul „Error inserting Toshiba_ACPI Module


Nu merge :( . Am creat fişierul „default” în care, iniţial, am comentat linia cu rtl8187 pentru că am considerat că nu e necesară. Apoi, văzând că nu merge, am copiat integral fişierul aşa cum l-a creat mits. Evident, am modificat şi fişierul /usr/share/hal/fdi/information/10freedesktop/20-video-quirk-pm-toshiba.fdi în care, în loc de PSLBGE-00500FR3 am pus PSLBGE-00[b][color=blue]4[/color][/b]00FR3, aşa cum scrie sub laptopul meu. Dar, iniţial, am uitat să copiez acest fişier în /etc/hal/fdi/information, cum a sugerat mits şi am constatat eşecul. Apoi, am văzut că trebuie copiat şi l-am copiat, dar tot n-a mers. Apoi am creat fişierele „alimentare” şi „acumulator” şi le-am pus în /home/bin, apoi le-am dat permisiuni de executare (cu mausul) şi tot n-a mers. Apoi am zis că poate trebuia să le fac executabile cu comanda $sudo chmod +x /calea/catre_script aşa cum a zis mits. După revenirea din suspendare, am aşteptat să se încălzească procesorul la peste 60 grade şi am executat pe rând cele două fişiere. Nimic :(. Niciun efect :(. Nu merge ventilatorul decât după repornire :(.


Hei, dar chestia mare e că merge măcar după repornire :)! Mulţumesc, băieţi, pentru munca voastră, pentru inteligenţa voastră!


luni, 15 martie 2010

Pe forumuri în săptămâna 8.03.2010-14.03.2010

Pe forumuri în săptămâna 8.03.2010-14.03.2010



Pe topicul „Ajută la traducerea Ubuntu în limba română”:


Cred că cel mai bine ar fi să existe un wiki pe server din care Ubuntu să-şi ia automat la instalare sau ulterior traducerile, iar în acel wiki să se poată face modificări de către utilizatorul care consideră că a descoperit o eroare de traducere. Apoi, în timpul funcţionării, pe măsură ce utilizatorul survolează meniul sistemului de operare, să i se ofere posibilitatea de a îmbunătăţi traducerile prezentându-i-se un linc direct către traducerea de pe wiki a acelui text, toate modificările din wiki putându-se face, evident, doar după înregistrare.

De exemplu, eu am găsit câteva erori pe undeva, dar la momentul respectiv nu am avut posibilitatea să caut modalitatea de a le corecta, apoi, când aş fi avut timp şi chef să caut, am uitat cu desăvârşire unde era eroarea.



Pe topicul „Linux Mint”:


Şi eu sunt destul de mulţumit de Mint cu KDE. Îmi place că au făcut „[url=http://forum.ubuntu.ro/viewtopic.php?id=7395]o amestecată[/url]” în aşa fel încât pentru conectarea la net se foloseşte implicit „NetworkManager” şi astfel, spre de deosebire de Kubuntu, am reuşit să mă conectez la net şi pe KDE. De asemenea, tot spre deosebire de Kubuntu, Mint cu KDE este mult mai stabil şi nu-mi face surprize. Se pare, deci, că cei de la Mint pun mai mare preţ pe funcţionalitatea şi stabilitatea sistemului decât pe puritatea mediului desktop.



Pe topicul „Despre precesia axei de rotaţie a Pamântului”:


A apărut [u][url=www.youtube.com/watch?v=BkZwua0bGKI]pe youtube[/url][/u] un filmuleţ foarte interesant de vreo 8 minute ce demonstrează că precesia Pământului nu se poate datora nici Lunii şi nici Soarelui, ci are o altă cauză (inerţia la precesie, zic eu). Vă invit cu drag să-l vizionaţi ca să cugetaţi la limitele grave ale Fizicii actuale.


Sunt curios să aflu mai ales care este părerea despre acest filmuleţ a lui Cristi Presură, a lui Adrian Buzatu şi a lui Jizel-Jeg şi vă mulţumesc anticipat pentru exprimarea părerii voastre.


Pe topicul „Asociatia " Pro vita universale "”:


Într-adevăr, ideile formulate în legile promovate de această asociaţie „Pro vita universale” sunt în mare parte utopii asemănătoare celor formulate în comunism. Ele sunt nocive în măsura în care duc la societăţi dictatoriale şi sunt irealizabile pentru că nu ţin seama de realităţile concrete ale unei societăţi, de orice natură ar fi ea. Din acest motiv, energia investită în urmărirea unui asemenea ţel este cu certitudine irosită zadarnic.



Pe topicul „Definitie”:


Procentul este a suta parte dintr-o cantitate.



Pe topicul „Abordarea matematică a precesiei”:


Dacă luăm ca reper centrul Pământului, atunci ar trebui să obţinem valori independente de precesie. Altfel spus, pentru centrul Pământului, adică pentru acel punct aflat pe axa de rotaţie ce reprezintă tocmai vârful conului de precesie, [b]anul sideral şi anul tropic trebuie să aibă aceeaşi valoare[/b]. Aşadar, acesta ar putea fi un indiciu pentru interpretarea măsurătorilor. Acuma nu ştiu cât de precis se poate determina poziţia centrului Pământului definit astfel.



Pe topicul „Scoala acasa”:


Adi, Adi, multe mai ai de învăţat! Numai să găseşti timp...



Pe topicul „Cum traducem - accessibility / assistive”:


Cred că „accessibility” nu este sinonim cu „assistive” căci un drept îţi poate fi accesibil fără să fi neapărat asistat când beneficiezi de acel drept şi, reciproc, poţi fi şi chiar trebuie să fi asistat atunci când încerci să faci lucruri la care în mod normal nu ai dreptul de acces.


Pentru „accessibility” avem „[url=http://dictionare.edu.ro/search.php?cuv=accesibilitate]accesibilitate[/url]”, iar pentru „assistive” aşteptăm să apară „asistiv” sau „asistativ”. Până atunci nu mi se pare greşit „de asistenţă”.


Poate fi interesantă şi [url=http://groups.google.ro/group/diacritice/tree/browse_frm/month/2009-05/5e0f4c7d8f5bb5c2?rnum=21&_done=%2Fgroup%2Fdiacritice%2Fbrowse_frm%2Fmonth%2F2009-05%3F&pli=1]discuţia de pe grupurile google[/url] privind acest subiect.



Pe topicul „Cum traducem - site”:


[quote=Claudia]Deci [b]EXISTĂ[/b] termenul „[b]site[/b]” ca atare în dicționar din 2000 și noi ne pierdem timpul aici inventând și votând variante fanteziste?? Putem închide discuția dacă ne-am lămurit?[/quote]Eu zic că nu e timp pierdut, pentru că nu se poate accepta aşa uşor „site”, [b]din moment ce există şi „[url=http://dictionare.edu.ro/search.php?cuv=sit]sit[/url]”[/b]. Dacă ar fi fost aşa simplu cum zici tu, am fi preluat şi „mouse” şi am fi zis că se pronunţă „maus”.

Am votat pentru „sait”.



Pe topicul „ETERUL si RADU FORGACI - "O Noua Fizica"”:


Cu certitudine, în lucrarea domnului Forgaci, prezentată atât de minuţios de tine, mm, putem observa apărute atât de devreme multe din elementele Fizicii viitorului, precum existenţa unei legături între mişcare şi electromagnetism, importanţa curenţilor electrici în microcosmos, sau caracterul elicoidal al formei traiectoriilor.


Felicitări pentru profunzimea gândurilor acestui mare cercetător, multe regrete pentru absenţa acestuia dintre noi şi ruşine celor care l-au descurajat în timpul vieţii sale!



Pe topicul „Despre precesia axei de rotaţie a Pamântului


Mulţumesc, Cristi, pentru timpul investit. Într-adevăr, după discuţiile de pe astronomy.ro şi de pe forumul spre care ne trimit lincurile acelea, apar probleme privind relaţia dintre anul tropic şi cel sideral sau privind interpretarea şi precizia măsurătorilor. Aşa că nu pot avea pretenţia că filmuleţul tranşează definitiv problema precesiei. Totuşi, sper că filmuleţul şi discuţiile îndelungate despre precesie purtate între atâţia oameni serioşi ar putea pune pe gânduri că problema precesiei chiar există şi că merită luată serios în seamă şi eventualitatea că dinamica precesiei s-ar putea baza pe alte fenomene decât influenţa Soarelui sau a Lunii.


Odată, când vei avea timpul şi energia necesară, poate vei găsi de cuviinţă să meditezi şi tu cu mintea ta sinceră şi dezinteresată la această problemă pe care eu o consider nerezolvată de către Fizica actuală şi poate, cine ştie, chiar vei reuşi să-mi arăţi o atât de mult invocată formulă vectorială rezonabilă din care să rezulte şi poziţia conului de precesie şi eventuala dependenţă a precesiei de viteza de revoluţie.


luni, 8 martie 2010

Pe forumuri în săptămâna 1.03.2010-7.03.2010

Pe forumuri în săptămâna 1.03.2010-7.03.2010



Pe topicul „ETERUL si RADU FORGACI - "O Noua Fizica"”:


Interesant subiect! Mă interesează multe lucruri „elicoidale” :D . Păcat că autorii unor asemenea idei valoroase privind mişcarea pe o elice nu şi-au formulat gândurile într-o manieră matematică şi pe înţelesul fizicienilor obişnuiţi. Felicitări, mm, pentru că reînvii amintirea unor oameni cu asemenea preocupări teoretice şi experimentale valoroase!



Pe topicul „Error inserting Toshiba_ACPI Module”:


Se pare că şi la mine funcţionează normal ventilatorul cu modulul omnibook (ectype=12). Problema este că după suspendare în ram acest modul nu mai funcţionează, fiind nevoit să repornesc calculatorul. [b]Există vreo posibilitate de a evita repornirea calculatorului după suspendare în ram pentru repunerea în funcţiune a modulului omnibook?[/b]


Menţionez că am încercat şi comanda „sudo modprobe omnibook” (se execută şi fără sudo, dar nu-mi afişează niciun rezultat şi nu are niciun efect), care iniţial îmi furnizează mesajul „kiled”, iar la o reîncercare nu se mai execută (nu se termină).


Vă mulţumesc!



Pe topicul „Cutremurul din Chile si axa Pamantului”:


Salut, mafalda! Apreciez dorinţa ta de a menţine viu spiritul ştiinţific al cititorilor. Ea este mult mai importantă decât micile gafe pe care le faci uneori, cu metaforele pe care le introduci sau abaterile de la subiect pe care le provoci.


Aici am vrut să menţionez şi să-ţi amintesc faptul că un cutremur ce are ca şi consecinţă redistribuirea masei poate modifica momentul de inerţie al Pămantului şi, prin urmare, şi viteza sa de rotaţie, chiar dacă momentul cinetic se conservă.


De asemenea, sunt în asentimentul lui Blakut, cum că e neglijabil efectul şi că este remarcabil faptul că-l putem măsura.



Pe topicul „Ecuatie”:


Trebuie să rezolvăm ecuaţia în mulţimea numerelor naturale (NxN înseamnă produsul cartezian al mulţimii numerelor naturale). Observăm că în membrul drept al ecuaţiei trebuie să avem puteri ale lui 5, care se termină întotdeauna cu 5. Asta înseamnă că în membrul stâng trebuie să avem puteri ale lui 3 care se termină cu 3.

Puterile lui 3 care se termină cu 3 sunt de forma 3^(4k+1), unde k este număr natural. Prin urmare, una dintre soluţii este (1,1), adică 2+3^1=5^1. Rămâne de văzut dacă mai sunt asemenea soluţii.



Pe topicul „Cercul si numarul de aur - continuare”:


Sunt întru-totul de acord cu obiecţiile ridicate aici de Jizel-Jeg şi de Adi! Îi invidiez pe amândoi pentru răbdarea şi minuţiozitatea de care au dat dovadă în dialogul cu acest domn care, pentru a-i ieşi dânsului [b]o teorie frumoasă şi falsă[/b], susţine cu încăpăţânare o aberaţie atât de grosolană cum că raportul dintre circumferinţa cercului şi diametrul său ar avea altă valoare decât cea cunoscută în prezent.



Pe topicul „Abordarea matematică a precesiei”:


Genial argument! Cei de la [url=http://www.siriusresearchgroup.com/]The Sirius Research Group[/url] au găsit o metodă mult mai clară pentru a demonstra că precesia Pământului nu este provocată nici de Lună şi nici de Soare.


Evident, este prea tânără vremea pentru contemporaneitate ca aceasta să accepte o noutate atât de extraordinară. Mai trebuie să vină oameni cu multă credibilitate care, puşi pe gânduri de asemenea argumente solide, să înţeleagă şi apoi să susţină curajoşi faptul că precesia nu se datorează nici Soarelui şi nici Lunii, ci are o altă cauză, poate necunoscută încă.


Odată acceptată această constatare, va rămâne de analizat cauza adevărată a precesiei, moment în care ideile mele privind inerţia la precesie vor reveni în atenţia cercetătorilor adevăraţi.


Mulţumesc, vux, pentru suportul deosebit cu care contribui la acest topic!



Pe topicul „Misterul precesiei Pământului”:


A apărut [u][url=www.youtube.com/watch?v=BkZwua0bGKI]pe youtube[/url][/u] un filmuleţ foarte interesant de vreo 8 minute ce demonstrează că precesia Pământului nu se poate datora nici Lunii şi nici Soarelui, ci are o altă cauză. Vă invit cu drag să-l vizionaţi ca să cugetaţi la limitele grave ale Fizicii actuale.


Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog

Etichete

Persoane interesate