Pe topicul „De ce sunt coplanare inelele lui Saturn?”:
Dacă sunt corecte, formulele respective [b]au legătură cu Saturn[/b] cel puţin cum are legătură relaţia 1+1=2.
[b]Teorema de recurenţă.[/b]
Mai concret, teorema de recurenţă are legătură cu Saturn prin faptul că guvernează absolut orice fel de mişcare mecanică, deci şi mişcarea lui Saturn însuşi sau mişcarea particulelor componente ale inelelor sale.
Şi mai concret, teorema de recurenţă ne spune că nu există decât mişcări cuantificate, adică mişcări pe traiectorii de ordin finit, eventual din ce în ce mai complicate. Dacă admitem că Soarele merge rectiliniu (ceea ce înseamnă traiectorie de ordinul zero), atunci obţinem că planetele sale au o traiectorie de ordinul unu (adică elice), iar sateliţii planetelor s-ar mişca pe traiectorii de ordinul doi. Particulele mari din inele s-ar putea mişca precum sateliţii (pe traiectorii de ordinul doi), dar asta nu înseamnă că în inele nu ar putea exista şi particule de ordinul trei sau mai mare, adică particule care orbitează în jurul altor particule din inele.
Acestea fiind spuse, se poate observa uşor că o teorie construită în jurul teoremei de recurenţă (teorie pe care am numit-o [b]Fizica elicoidală[/b]) are o putere predictivă mai mare privind mişcările inelelor decât teoriile actuale bazate doar pe gravitaţie şi ciocniri plastice.
[b]Impulsul volumic[/b]
Dacă există şi se conservă, impulsul volumic are şi el legătură cu Saturn şi inelele sale pentru că se referă, de asemenea, la mişcarea mecanică. La fel ca şi impulsul şi momentul cinetic (impulsul areolar), impulsul volumic este o proprietate a tuturor corpurilor care precesează. Aplicând sau testând legea de conservare a impulsului volumic putem mereu constata că în vecinătatea unui corp al cărui moment cinetic propriu variază în direcţie se află întotdeauna cel puţin un alt corp al cărui moment cinetic propriu variază de asemenea în direcţie în aşa fel încât impulsul volumic total (şi impulsul total şi momentul cinetic total) să se conserve.
Acestea fiind spuse, dacă Saturn precesează, atunci în vecinătatea sa trebuie să existe un alt corp (sau mai multe) care precesează în aceeaşi direcţie într-o asemenea manieră încât să păstreze aproape constantă mărimea fizică pseudoscalară numită impuls volumic.
Consider că [b]nu avem suficiente date[/b] despre mişcările lui Saturn şi ale corpurilor sale vecine, aşa că nu putem face estimări numerice. Nu ştim nici măcar cât este precesia lui Saturn, deşi suntem de acord că precesează. De asemenea, mafalda sugerează că în inele [b]există chiar şi particule care merg în sens contrar[/b] celorlalte. Nu ştiu de unde a aflat el aşa ceva, dar, dacă este adevărat, atunci acest lucru contrazice urât teoriile actuale din care aţi dedus că toate particulele din inele trebuie să se mişte în acelaşi sens (limitare pe care teoriile mele nu o implică!).
Pe topicul „De ce sunt coplanare inelele lui Saturn?”:
Soarele a fost ales doar ca un reper oarecare, în funcţie de precizia pe care vrem s-o obţinem în calcule. Dacă vrem precizie mai mare, n-avem decât să admitem că sistemul care se deplasează rectiliniu nu este Soarele, ci tocmai ditamai Galaxia. În acest caz, Soarele ar fi de ordinul unu, iar planetele de ordinul doi, etc. Altfel spus, ordinul este în funcţie de reperul ales. În general, orice reper are ordinul zero faţă de el însuşi (este reper inerţial). Cât despre viteza corpurilor pe traiectorie, da, aceasta poate fi egală cu viteza luminii în vid dacă luăm ca reper Universul însuşi în cea mai generală şi mai riguroasă situaţie.
Elicea este o curbă cu raportul dintre curbură şi torsiune constant, dar acest lucru nu implică şi constanţa celor doi parametri ai elicei. Pentru planete precum Saturn, curbura şi torsiunea sunt aproape constante, dar pentru comete curbura şi torsiunea variază puternic în apropierea Soarelui (iar acesta este motivul pentru care cometele radiază puternic în vecinătatea Soarelui!).
Pentru a putea face estimări numerice pentru consecinţele pe care le implică legea de conservare a impulsului volumic aplicată la Saturn ar trebui să cunoaştem structura planetei, în eventualitatea că ea conţine un nucleu al cărui moment cinetic este orientat altfel decât al planetei. Ar trebui să cunoaştem masa acestui nucleu, momentul său cinetic şi de inerţie. Mă îndoiesc că putem afla curând asemenea valori. Estimări abstracte, valabile pentru toate corpurile în general se pot face uşor pornind de la cele câteva formule pe care vi le-am pus la dispoziţie. Dacă aveţi bunăvoinţă, le puteţi stoarce de consecinţe şi puteţi confrunta consecinţele cu realitatea. Dacă nu aveţi suficiente date pentru a le confrunta cu realitatea, analizaţi-le măcar consistenţa logică.
Pentru ca un sistem precum un ansamblu de două titireze sau însuşi Saturn să-şi conserve impulsul volumic trebuie ca acesta să conţină componente al căror moment cinetic precesează cu aceeaşi viteză datorită unei interacţiuni de legătură între cele două componente, interacţiune care nu poate fi decât magnetică în regim staţionar sau electromagnetică în regim variabil în timp.
Pe topicul „algebra de a 9... inegalitate pls help”:
Pentru n=2 inegalitatea este adevărată deoarece
1/3+1/4=7/12=14/24>13/24.
Ce se întâmplă când îl mărim pe n? Notând
[LATEX]$S(n)=\frac{1}{n+1}+\frac{1}{n+2}+...+\frac{1}{2n}$[/LATEX]
obţinem că
[latex]$S(n+1)=\frac{1}{n+1}+\frac{1}{n+2}+...+\frac{1}{2n}+\frac{1}{2n+1}+\frac{1}{2n+2}-\frac{1}{n+1}$[/latex]
(am adunat la începutul sumei şi am scăzut la sfârşitul ei termenul [latex]$\frac{1}{n+1}$[/latex]).
Asta înseamnă că
[latex]$S(n+1)=S(n)+\frac{1}{2(n+1)(2n+1)}$[/latex] .
Asta mai înseamnă că S(n+1) este mai mare decât S(n) cu termenul pozitiv [latex]$\frac{1}{2(n+1)(2n+1)}$[/latex].
Cu aceasta am demonstrat că pentru orice n mai mare decât 2 suma dată va fi mai mare decât 13/24.
Pe topicul „De ce sunt coplanare inelele lui Saturn?”:
Tibi, nu doar Saturn merge cu viteza luminii faţă de Univers, ci şi noi ca observatori mergem cu această viteză lângă Saturn.
Una dintre predicţiile pe care le face Fizica elicoidală este aceea că în inele există particule care nu merg pe traiectorii circulare, ci se înşurubează. Şi cred că tocmai asta este ceea ce se vede în inelul F.
O altă predicţie a Fizicii elicoidale este că un corp ce cade spre alt corp radiază pentru că variază curbura şi torsiunea lui. Aceasta ar explica şi coada ionică a cometelor şi fulgerele care se văd în inelele lui Saturn.
În Fizica elicoidală orice particulă în mişcare este un curent electric. Doi curenţi de acelaşi sens se atrag, iar doi curenţi de sens opus se resping. Poate aceasta ar explica de ce inelul Phoebe este atât de departe de celelalte inele având în vedere că el se roteşte în sens opus celorlalte inele.
Conservarea impulsului volumic explică de ce precesează toate corpurile din sistemul solar, indiferent cât de îndepărtate sunt ele de Soare sau indiferent de faptul că sunt sau nu sunt bombate la ecuator. Tot această conservare explică şi de ce toate corpurile care precesează au câmp magnetic.
Pe topicul „Cum se pun imagini în mesaje?”:
Nic, încearcă să te orientezi şi cu [url=http://help.forumgratuit.ro/tutoriale-f6/cum-se-poate-folosi-linkul-direct-al-imaginii-in-cazul-imageshack-t4706.htm#28406]tutorialul despre postarea de imagini[/url] aflat pe forumul nostru de suport.
Dacă primeşti vreo eroare, menţioneaz-o aici.
Pe topicul „geometrie-problema”:
Pentru a calcula d(O,AB) nu ne trebuie valoarea lui OC pentru că oricât de mare ar fi OC, distanţa de la O la AB nu se modifică. Acest calcul poate fi făcut uşor cunoscând proprietatea înălţimii într-un triunghi dreptunghic.
Aşadar, se pare că se cere, de fapt, d(O, ABC). Pentru a calcula aceasta trebuie observat că volumul tetraedrului nu se schimbă dacă rotim tetraedrul în spaţiu şi îl aşezăm pe o altă bază. Cu această observaţie, dacă ştii să calculezi volumul unui tetraedru, atunci te vei descurca uşor.
Pe topicul „De ce sunt coplanare inelele lui Saturn?”:
[quote="Tiberiu Tesileanu"][quote="Abel Cavaşi"]Tibi, nu doar Saturn merge cu viteza luminii faţă de Univers, ci şi noi ca observatori mergem cu această viteză lângă Saturn.[/quote]
Negi deci și teoria relativității? Dacă Saturnul se mișcă cu viteza luminii, face asta în orice sistem de referință (inclusiv neinerțial).[/quote]Ce mă fac cu tine, Tibi? Credeam că măcar acest lucru banal îl vei înţelege! Dacă nu pricepi nici măcar aşa ceva, ce speranţe mai pot eu avea că tu vei înţelege ceva din Fizica elicoidală?
Tibi, am negat eu cumva teoria relativităţii? Interzice cumva teoria relativităţii faptul că două corpuri vecine să aibă împreună viteza luminii faţă de Univers? Dacă o navă cosmică (sau sistemul solar) merge cu viteza luminii faţă de un reper, înseamnă că şi pasagerii trebuie să meargă cu viteza luminii faţă de navă?
Mă duc să iau o pauză...
Pe topicul „numere complexe”:
z nu poate fi nul pentru că nu ar satisface ecuaţia. Dacă z nu este nul, înseamnă că putem împărţi cu z toată ecuaţia. Atunci obţinem că
z+1/z=-1.
Ia vezi acum ce se întâmplă dacă ridici expresia (z+1/z) la puteri din ce în ce mai mari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile vor fi moderate în măsura timpului meu disponibil, după care vor apărea pe blog. Voi încerca să public doar comentariile consistente sau interesante sau adevărate sau corecte sau la obiect. Voi căuta să le elimin pe cele din care nu avem nimic de învățat sau pe cele care afectează negativ mintea cititorului sau reclamele fără legătură cu blogul. De asemenea, voi face tot posibilul să răspund la comentariile care cer un răspuns. Vă mulţumesc pentru efortul vostru de a scrie în lumina acestor consideraţii!